Parlamentul României
Codul Fiscal din 22/12/2003
al României
___________
Text actualizat la data de 01.09.2012. Actul include modificările din următoarele acte:
- Rectificarea publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 112 din 06/02/2004.
- Hotărârea nr. 977/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 570 din 29/06/2004.
- Hotărârea nr. 783/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 28/05/2004.
- O.U.G. nr. 123/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1154 din 07/12/2004.
- O.U.G. nr. 138/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1281 din 30/12/2004.
- Codul de Procedură Fiscală publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 560 din 24/06/2004.
- Legea nr. 164/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 467 din 01/06/2005.
- O.U.G. nr. 45/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 464 din 01/06/2005.
- O.U.G. nr. 24/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 263 din 30/03/2005.
- O.U.G. nr. 203/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1193 din 30/12/2005.
- O.U.G. nr. 33/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 374 din 02/05/2006.
- Hotărârea nr. 797/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 725 din 10/08/2005.
- Codul de Procedură Fiscală publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 941 din 29/12/2003.
- Legea nr. 494/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1092 din 24/11/2004.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 112 din 06/02/2004.
- Ordonanţa nr. 83/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 793 din 27/08/2004.
- Ordonanţa nr. 94/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 803 din 31/08/2004.
- Legea nr. 163/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 466 din 01/06/2005.
- Legea nr. 247/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 653 din 22/07/2005.
- Hotărârea nr. 1514/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 935 din 17/11/2006.
- Legea nr. 343/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 662 din 01/08/2006.
- Ordonanţa nr. 43/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 722 din 23/08/2006.
- O.U.G. nr. 110/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1028 din 27/12/2006.
- Hotărârea nr. 667/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 441 din 29/06/2007.
- Ordinul nr. 590/2007 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 444 din 29/06/2007.
- Ordinul nr. 34/2007 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 26 din 16/01/2007.
- O.U.G. nr. 106/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 703 din 18/10/2007.
- O.U.G. nr. 22/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 230 din 03/04/2007.
- Hotărârea nr. 664/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 472 din 26/06/2008.
- Ordinul nr. 2463/2007 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 896 din 28/12/2007.
- O.U.G. nr. 155/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 884 din 21/12/2007.
- Ordinul nr. 1984/2008 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 478 din 27/06/2008.
- Ordinul nr. 3687/2008 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 860 din 20/12/2008.
- O.U.G. nr. 127/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 705 din 16/10/2008.
- O.U.G. nr. 200/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 815 din 04/12/2008.
- O.U.G. nr. 50/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 327 din 25/04/2008.
- O.U.G. nr. 51/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 327 din 25/04/2008.
- O.U.G. nr. 91/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 480 din 30/06/2008.
- O.U.G. nr. 94/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 485 din 30/06/2008.
- O.U.G. nr. 29/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 194 din 27/03/2009.
- O.U.G. nr. 21/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 269 din 24/03/2006.
- Ordinul nr. 614/2009 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 210 din 01/04/2009.
- O.U.G. nr. 34/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 249 din 14/04/2009.
- O.U.G. nr. 46/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 347 din 25/05/2009.
- Hotărârea nr. 960/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 587 din 24/08/2009.
- Ordinul nr. 2524/2009 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 587 din 24/08/2009.
- Hotărârea nr. 956/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 633 din 24/09/2009.
- O.U.G. nr. 109/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 689 din 13/10/2009.
- Legea nr. 329/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 761 din 09/11/2009.
- Legea nr. 367/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 805 din 25/11/2009.
- Hotărârea nr. 1626/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 925 din 30/12/2009.
- Ordinul nr. 3472/2009 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 926 din 30/12/2009.
- Legea nr. 22/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 144 din 04/03/2010.
- Legea nr. 24/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 143 din 04/03/2010.
- O.U.G. nr. 22/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 201 din 30/03/2010.
- O.U.G. nr. 34/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 234 din 13/04/2010.
- Legea nr. 76/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 307 din 11/05/2010.
- O.U.G. nr. 54/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 421 din 23/06/2010.
- O.U.G. nr. 58/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 431 din 28/06/2010.
- Ordinul nr. 1907/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 439 din 30/06/2010.
- O.U.G. nr. 59/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 30/06/2010.
- O.U.G. nr. 82/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 638 din 10/09/2010.
- O.U.G. nr. 87/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 669 din 30/09/2010.
- Legea nr. 188/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 699 din 20/10/2010.
- Hotărârea nr. 1347/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 887 din 29/12/2010.
- O.U.G. nr. 117/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 891 din 30/12/2010.
- O.U.G. nr. 49/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 381 din 31/05/2011.
- Legea nr. 71/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 409 din 10/06/2011.
- Hotărârea nr. 642/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 447 din 27/06/2011.
- Ordonanţa nr. 30/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 627 din 02/09/2011.
- O.U.G. nr. 125/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 938 din 30/12/2011.
- Hotărârea nr. 256/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 233 din 06/04/2012.
- O.U.G. nr. 15/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 306 din 08/05/2012.
- O.U.G. nr. 24/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 384 din 07/06/2012.
- Ordonanţa nr. 15/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 621 din 29/08/2012.
___________
Pus în aplicare prin:
- Instrucţiuni publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 10 din 08/01/2004.
- Decizia nr. 4/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 716 din 09/08/2004.
- Decizia nr. 2/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 376 din 29/04/2004.
- Decizia nr. 5/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 879 din 27/09/2004.
- Decizia nr. 3/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 645 din 16/07/2004.
- Decizia nr. 6/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 982 din 26/10/2004.
- Decizia nr. 10/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1278 din 30/12/2004.
- Ordinul nr. 171/2004 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 73 din 28/01/2004.
- Ordinul nr. 250/2004 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 29/06/2004.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 65 din 26/01/2004.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 358 din 23/04/2004.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 737 din 16/08/2004.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 122 din 11/02/2004.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 27 din 10/01/2005.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 642 din 16/07/2004.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 468 din 25/05/2004.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 54 din 17/01/2005.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 54 din 17/01/2005.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 740 din 17/08/2004.
- Metodologia publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 231 din 16/03/2004.
- Decizia nr. 1/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 360 din 27/04/2005.
- Decizia nr. 2/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 880 din 30/09/2005.
- Ordinul nr. 85/2005 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 113 din 03/02/2005.
- Ordinul nr. 545/2005 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 411 din 16/05/2005.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1144 din 19/12/2005.
- Ordinul nr. 172/2006 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 142 din 15/02/2006.
- Decizia nr. 2/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26/07/2006.
- Ordinul nr. 575/2006 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 701 din 16/08/2006.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 112 din 06/02/2004.
- Ordinul nr. 161/2004 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 129 din 12/02/2004.
- Ordinul nr. 927/2004 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 608 din 06/07/2004.
- Decizia nr. 3/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 703 din 16/08/2006.
- Decizia nr. 5/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 836 din 11/10/2006.
- Decizia nr. 7/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1043 din 29/12/2006.
- Instrucţiuni publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1040 din 28/12/2006.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1046 din 29/12/2006.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1040 din 28/12/2006.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1037 din 28/12/2006.
- Ordinul nr. 1230/2006 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 677 din 07/08/2006.
- Ordinul nr. 1706/2006 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 894 din 02/11/2006.
- Ordinul nr. 2224/2006 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 3 din 03/01/2007.
- Ordinul nr. 2226/2006 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1056 din 30/12/2006.
- Ordinul nr. 411/2006 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 294 din 31/03/2006.
- Ordinul nr. 901/2006 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 703 din 16/08/2006.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 894 din 02/11/2006.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 703 din 16/08/2006.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 701 din 16/08/2006.
- Instrucţiuni publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 697 din 16/10/2007.
- Instrucţiuni publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 347 din 22/05/2007.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 740 din 01/11/2007.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 810 din 28/11/2007.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 244 din 11/04/2007.
- Ordinul nr. 564/2007 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 489 din 23/07/2007.
- Ordinul nr. 155/2007 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 94 din 06/02/2007.
- Ordinul nr. 273/2007 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 137 din 26/02/2007.
- Ordinul nr. 523/2007 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 255 din 17/04/2007.
- Ordinul nr. 80/2007 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 93 din 06/02/2007.
- Ordinul nr. 1357/2007 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 393 din 11/06/2007.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 825 din 04/12/2007.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 137 din 26/02/2007.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 255 din 17/04/2007.
- Instrucţiuni publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 887 din 27/12/2007.
- Ordinul nr. 1372/2008 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 364 din 13/05/2008.
- Ordinul nr. 1706/2008 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 533 din 15/07/2008.
- Ordinul nr. 2025/2008 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 515 din 09/07/2008.
- Ordinul nr. 1815/2008 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 2 din 05/01/2009.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 515 din 09/07/2008.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 782 din 24/11/2008.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 24 din 12/01/2009.
- Ordinul nr. 1165/2009 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 371 din 02/06/2009.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 371 din 02/06/2009.
- Anexă publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 364 din 29/05/2009.
- Norma metodologică publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 194 din 27/03/2009.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 464 din 06/07/2009.
- Instrucţiuni publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 914 din 28/12/2009.
- Instrucţiuni publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 914 din 28/12/2009.
- Ordinul nr. 3417/2009 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 914 din 28/12/2009.
- Ordinul nr. 3/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 15/01/2010.
- Ordinul nr. 4/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 15/01/2010.
- Ordinul nr. 5/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 15/01/2010.
- Ordinul nr. 6/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 15/01/2010.
- Ordinul nr. 7/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 15/01/2010.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 15/01/2010.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 15/01/2010.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 15/01/2010.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 32 din 15/01/2010.
- Ordinul nr. 75/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 59 din 26/01/2010.
- Ordinul nr. 76/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 67 din 29/01/2010.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 131 din 26/02/2010.
- Ordinul nr. 1786/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 292 din 05/05/2010.
- Ordinul nr. 2104/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 425 din 24/06/2010.
- Ordinul nr. 2101/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 429 din 25/06/2010.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 429 din 25/06/2010.
- Ordinul nr. 2157/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 478 din 13/07/2010.
- Decizia nr. 1/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 512 din 22/07/2010.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 533 din 30/07/2010.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 12/08/2010.
- Ordinul nr. 2491/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 656 din 23/09/2010.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 656 din 23/09/2010.
- Ordinul nr. 2374/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 679 din 07/10/2010.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 689 din 13/10/2010.
- Ordinul nr. 2600/2010 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 704 din 21/10/2010.
- Ordinul nr. 13/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 25 din 11/01/2011.
- Instrucţiuni publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 76 din 28/01/2011.
- Ordinul nr. 120/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 74 din 28/01/2011.
- Ordinul nr. 53/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 85 din 02/02/2011.
- Ordinul nr. 233/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 101 din 08/02/2011.
- Ordinul nr. 1081/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 103 din 09/02/2011.
- Hotărârea nr. 118/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 123 din 17/02/2011.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 195 din 21/03/2011.
- Ordinul nr. 1765/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 195 din 21/03/2011.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 254 din 11/04/2011.
- Ordinul nr. 1930/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 254 din 11/04/2011.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 271 din 18/04/2011.
- Ordinul nr. 1967/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 271 din 18/04/2011.
- Decizia nr. 2/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 278 din 20/04/2011.
- Decizia nr. 1/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 278 din 20/04/2011.
- Ordinul nr. 2156/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 398 din 07/06/2011.
- Ordinul nr. 2215/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 455 din 29/06/2011.
- Norma publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 24/08/2011.
- Ordinul nr. 2514/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 651 din 13/09/2011.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 677 din 23/09/2011.
- Ordinul nr. 3154/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 677 din 23/09/2011.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 698 din 03/10/2011.
- Ordinul nr. 3193/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 698 din 03/10/2011.
- Ordinul nr. 3139/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 699 din 03/10/2011.
- Ordinul nr. 3138/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 707 din 06/10/2011.
- Ordinul nr. 2635/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 725 din 14/10/2011.
- Ordinul nr. 2795/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 824 din 22/11/2011.
- Ordinul nr. 2875/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 871 din 09/12/2011.
- Legea nr. 294/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 913 din 22/12/2011.
- Instrucţiuni publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 942 din 30/12/2011.
- Ordinul nr. 3665/2011 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1 din 03/01/2012.
- Ordinul nr. 22/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 22 din 11/01/2012.
- Ordinul nr. 53/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 60 din 25/01/2012.
- Ordinul nr. 52/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 72 din 30/01/2012.
- Ordinul nr. 74/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 73 din 30/01/2012.
- Ordinul nr. 225/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 122 din 20/02/2012.
- Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 128 din 22/02/2012.
- Ordinul nr. 247/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 129 din 22/02/2012.
- Ordinul nr. 207/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 138 din 29/02/2012.
- Ordinul nr. 208/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 145 din 05/03/2012.
- Ordinul nr. 418/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 27/03/2012.
- Ordinul nr. 418/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 234 din 06/04/2012.
- Ordinul nr. 640/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 316 din 11/05/2012.
- Procedură publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 356 din 25/05/2012.
- Ordinul nr. 700/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 356 din 25/05/2012.
- O.U.G. nr. 24/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 384 din 07/06/2012.
- Ordinul nr. 874/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 421 din 25/06/2012.
- Ordinul nr. 882/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 427 din 27/06/2012.
- Ordinul nr. 891/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 429 din 28/06/2012.
- Ordinul nr. 892/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 430 din 28/06/2012.
- Instrucţiuni publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 595 din 20/08/2012.
- Ordinul nr. 1045/2012 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 600 din 21/08/2012.
___________
*)
Potrivit art. 6, alin. (1) din Legea nr. 71/2011, în cuprinsul Legii nr.
571/2003 privind Codul fiscal, referirile la comercianţi se consideră a
fi făcute la persoanele fizice sau, după caz, la persoanele juridice
supuse înregistrării în registrul comerţului, potrivit prevederilor art.
1 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin
prezenta lege.
TITLUL I
Dispoziţii generale
CAPITOLUL I
Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal
Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal
Art. 1.
-
(1)
Prezentul cod stabileşte cadrul legal pentru impozitele, taxele şi
contribuţiile sociale obligatorii prevăzute la art. 2, care constituie
venituri la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi fondul de garantare
pentru plata creanţelor salariale, precizează contribuabilii care au
obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale,
precum şi modul de calcul şi de plată al acestora. Prezentul cod
cuprinde procedura de modificare a acestor impozite, taxe şi contribuţii
sociale. De asemenea, autorizează Ministerul Finanţelor Publice să
elaboreze norme metodologice, instrucţiuni şi ordine în aplicarea
prezentului cod şi a convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
(2)
Cadrul legal de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de
prezentul cod este stabilit prin legislaţia privind procedurile fiscale.
(3)
În materie fiscală, dispoziţiile prezentului cod prevalează asupra
oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între
acestea aplicându-se dispoziţiile Codului fiscal.
(4)
Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui
tratat la care România este parte, se aplică prevederea acelui tratat.
(5)
Orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă
potrivit dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 117/2006
privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale reglementate de Codul fiscal
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
Art. 2.
-
(1)
Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a)
impozitul pe profit;
b)
impozitul pe venit;
c)
impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
d)
impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;
e)
impozitul pe reprezentanţe;
f)
taxa pe valoarea adăugată;
g)
accizele;
h)
impozitele şi taxele locale.
(2)
Contribuţiile sociale reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:
a)
contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;
b)
contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
c)
contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de
sănătate datorată de angajator bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate;
d)
contribuţiile asigurărilor pentru şomaj datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj;
e)
contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale
datorată de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat;
f)
contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale,
datorată de persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator
potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
___________
Art. 2. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
CAPITOLUL II
Interpretarea şi modificarea Codului fiscal
Principiile fiscalităţii
Art. 3.
-
Impozitele şi taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele principii:
a)
neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de
investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiţii
egale investitorilor, capitalului român şi străin;
b)
certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să
nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi
sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor,
respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le
revine, precum şi să poată determina influenţa deciziilor lor de
management financiar asupra sarcinii lor fiscale;
c)
echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de mărimea acestora;
d)
eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a
prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă
la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice,
în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către acestea a
unor decizii investiţionale majore.
Modificarea şi completarea Codului fiscal
Art. 4.
-
(1)
Prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată,
de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia.
(2)
Orice modificare sau completare la prezentul cod intră în vigoare cu
începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată
prin lege.
___________
Alineatul (2) a fost derogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 24/2012 începând cu 07.06.2012.
Alineatul (2) a fost derogat prin alineatul din Lege nr. 188/2011 începând cu 31.10.2011.
Alineatul (2) a fost derogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2010 începând cu 01.07.2010.
Alineatul (2) a fost derogat prin alineatul (1) din Ordonanţă de urgenţă nr. 138/2004 începând cu 04.06.2005.
Alineatul (2) a fost derogat prin alineatul (1) din Ordonanţă de urgenţă nr. 24/2005 începând cu 01.04.2005.
Norme metodologice, instrucţiuni şi ordine
Art. 5.
-
(1)
Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor necesare pentru aplicarea unitară a prezentului cod.
(2)
În înţelesul prezentului cod, prin norme se înţelege norme metodologice, instrucţiuni şi ordine.
(3)
Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, şi sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4)
Ordinele şi instrucţiunile pentru aplicarea unitară a prezentului cod se
emit de ministrul finanţelor publice şi se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I. Ordinele şi instrucţiunile referitoare la
proceduri de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de
prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, se emit de
preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
(5)
Instituţiile publice din subordinea Guvernului, altele decât Ministerul
Finanţelor Publice, nu pot elabora şi emite norme care să aibă legătură
cu prevederile prezentului cod, cu excepţia celor prevăzute în prezentul
cod.
(6)
Anual, Ministerul Finanţelor Publice colectează şi sistematizează toate
normele în vigoare având legătură cu prevederile prezentului cod şi pune
această colecţie oficială la dispoziţia altor persoane, spre publicare.
Înfiinţarea şi funcţionarea Comisiei fiscale centrale
Art. 6.
-
(1)
Ministerul Finanţelor Publice înfiinţează o Comisie fiscală centrală,
care are responsabilităţi de elaborare a deciziilor cu privire la
aplicarea unitară a prezentului cod.
(2)
Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei fiscale centrale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(3)
Comisia fiscală centrală este coordonată de secretarul de stat din
Ministerul Finanţelor Publice care răspunde de politicile şi legislaţia
fiscală.
(4)
Deciziile Comisiei fiscale centrale se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(5)
Abrogat prin alineatul (5) din Codul de Procedură Fiscală din 24/06/2004 începând cu 15.07.2005.
(6)
Abrogat prin alineatul (5) din Codul de Procedură Fiscală din 24/06/2004 începând cu 15.07.2005.
(7)
Abrogat prin alineatul (5) din Codul de Procedură Fiscală din 24/06/2004 începând cu 15.07.2005.
(8)
Abrogat prin alineatul (5) din Codul de Procedură Fiscală din 24/06/2004 începând cu 15.07.2005.
___________
Pus în aplicare prin Regulament din 15/03/2011 începând cu 21.03.2011.
| Punere în aplicare Art. 6. prin Ordin 1765/2011 : |
| ANEXA Nr. 1 |
COMPONENŢA
Comisiei fiscale centrale |
|
Nr. crt. |
Funcţia şi domeniul |
Statutul în Comisia fiscală centrală |
|
1 |
Secretar de stat cu atribuţii în domeniul politicii şi legislaţiei fiscale |
Preşedinte - membru |
|
2 |
Director general al Direcţiei generale legislaţie Cod fiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice |
Vicepreşedinte - membru |
|
3 |
Director general al Direcţiei generale juridice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice |
membru |
|
4 |
Director al Direcţiei legislaţie impozite directe din cadrul Ministerului Finanţelor Publice |
membru |
|
5 |
Director al Direcţiei de legislaţie în domeniul TVA din cadrul Ministerului Finanţelor Publice |
membru |
|
6 |
Director al Direcţiei de legislaţie în domeniul accizelor din cadrul Ministerului Finanţelor Publice |
membru |
|
7 |
Director al Direcţiei de politici şi legislaţie în domeniile vamal şi nefiscal din cadrul Ministerului Finanţelor Publice |
membru |
|
8 |
Director al Direcţiei legislaţie Cod de procedură fiscală din cadrul Ministerului Finanţelor Publice |
membru |
|
9 |
Director
general al Direcţiei generale de metodologii fiscale, îndrumare şi
asistenţă a contribuabililor din cadrul Agenţiei Naţionale de
Administrare Fiscală |
membru |
|
10* |
Reprezentant al Asociaţiei Comunelor din România |
membru |
|
11* |
Reprezentant al Asociaţiei Oraşelor din România |
membru |
|
12* |
Reprezentant al Asociaţiei Municipiilor din România |
membru |
|
13* |
Reprezentant al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România |
membru |
|
14* |
Reprezentant al Ministerului Administraţiei şi Internelor |
membru | |
| * Numai în cazul în care se dezbat conflictele de competenţă privind bugetele locale. |
CAPITOLUL III
Definiţii
Definiţii ale termenilor comuni
Art. 7.
-
(1)
În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlului VI, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1.
activitate - orice activitate desfăşurată de către o persoană în scopul obţinerii de venit;
2.
activitate dependentă - orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare;
2.1.
Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:
a)
beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de
plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de
venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi:
atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul
desfăşurării activităţii, programul de lucru;
b)
în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza
materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare
corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de
muncă sau altele asemenea şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu
capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;
c)
plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii
cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi
indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi
alte cheltuieli de această natură;
d)
plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi
indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul
beneficiarului de venit.
___________
Subpunctul 2.1. a fost modificat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 82/2010 începând cu 10.09.2010.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 1.
O activitate poate fi reconsiderată, potrivit criteriilor prevăzute la
art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependentă, în
cazul în care raportul juridic în baza căruia se desfăşoară activitatea
nu reflectă conţinutul economic al acestuia. |
|
Activităţile desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, care
generează venituri din profesii libere, precum şi drepturile de autor şi
drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi
completările ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activităţi
dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 şi 2.2 din
Codul fiscal. |
2.2.
În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă,
impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite
potrivit legii, vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar de
către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz se aplică
regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii
realizate în afara funcţiei de bază.
___________
Subpunctul 2.2. a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2010 începând cu 01.07.2010.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 1.
O activitate poate fi reconsiderată, potrivit criteriilor prevăzute la
art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependentă, în
cazul în care raportul juridic în baza căruia se desfăşoară activitatea
nu reflectă conţinutul economic al acestuia. |
|
Activităţile desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, care
generează venituri din profesii libere, precum şi drepturile de autor şi
drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi
completările ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activităţi
dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 şi 2.2 din
Codul fiscal. |
3.
activitate dependentă la funcţia de bază - orice activitate desfăşurată
în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special
prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către
angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi
angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde
exercită funcţia pe care o consideră de bază;
___________
Punctul 3. a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
4.
activitate independentă - orice activitate desfăşurată cu regularitate
de către o persoană fizică, alta decât o activitate dependentă;
5.
asociere, fără personalitate juridică - orice asociere în
participaţiune, grup de interes economic, societate civilă sau altă
entitate care nu este o persoană impozabilă distinctă, în înţelesul
impozitului pe venit şi pe profit, conform normelor emise în aplicare;
51.
autoritate fiscală centrală - Ministerul Finanţelor Publice, instituţie
cu rolul de a coordona aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei
fiscale;
___________
Punctul 51. a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
6.
autoritate fiscală competentă - organul fiscal din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice şi serviciile de specialitate ale autorităţilor
administraţiei publice locale, după caz, care au responsabilităţi
fiscale;
7.
contract de leasing financiar - orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)
riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care
face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la
care contractul de leasing produce efecte;
b)
contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate
asupra bunului ce face obiectul leasingului către utilizator la
momentul expirării contractului;
c)
utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării
contractului, iar valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică
sau egală cu diferenţa dintre durata normală de funcţionare maximă şi
durata contractului de leasing, raportată la durata normală de
funcţionare maximă, exprimată în procente;
d)
perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare
maximă a bunului care face obiectul leasingului; în înţelesul acestei
definiţii, perioada de leasing include orice perioadă pentru care
contractul de leasing poate fi prelungit;
e)
valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii,
este mai mare sau egală cu valoarea de intrare a bunului;
___________
Punctul 7. a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
8.
contract de leasing operaţional - orice contract de leasing încheiat
între locator şi locatar, care transferă locatarului riscurile şi
beneficiile dreptului de proprietate, mai puţin riscul de valorificare a
bunului la valoarea reziduală, şi care nu îndeplineşte niciuna dintre
condiţiile prevăzute la pct. 7 lit. b)-e); riscul de valorificare a
bunului la valoarea reziduală există atunci când opţiunea de cumpărare
nu este exercitată la începutul contractului sau când contractul de
leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării
contractului;
___________
Punctul 8. a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
9.
comision - orice plată în bani sau în natură efectuată către un broker,
un agent comisionar general sau către orice persoană asimilată unui
broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de
intermediere efectuate în legătură cu o operaţiune comercială;
10.
contribuţii sociale obligatorii - orice contribuţii care trebuie
plătite, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru protecţia
şomerilor, asigurări de sănătate sau asigurări sociale;
11.
credit fiscal - o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe
profit cu suma impozitului achitat în străinătate, conform convenţiilor
de evitare a dublei impuneri sau aşa cum se stabileşte în prezentul cod;
12.
dividend - o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană
juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a
deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică,
exceptând următoarele:
a)
o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifică
procentul de deţinere a titlurilor de participare ale oricărui
participant la persoana juridică;
b)
o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea
titlurilor de participare proprii de către persoana juridică, ce nu
modifică pentru participanţii la persoana juridică respectivă procentul
de deţinere a titlurilor de participare;
c)
o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane juridice;
d)
o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de către participanţi;
e)
o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui participant.
Se consideră dividend din punct de vedere fiscal şi se supune aceluiaşi regim fiscal ca veniturile din dividende:
-
suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile
achiziţionate de la un participant la persoana juridică peste preţul
pieţei pentru astfel de bunuri şi/sau servicii, dacă suma respectivă nu a
făcut obiectul impunerii la primitor cu impozitul pe venit sau pe
profit;
-
suma plătită de o persoană juridică pentru bunurile sau serviciile
furnizate în favoarea unui participant la persoana juridică, dacă plata
este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia.
___________
Punctul 12. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
13.
dobânda - orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea
banilor, indiferent dacă trebuie să fie plătită sau primită în cadrul
unei datorii, în legătură cu un depozit sau în conformitate cu un
contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice
vânzare cu plata amânată;
131.
dreptul de autor şi drepturile conexe - constituie obiect al acestora
operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic
sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de
exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, operele
derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere
preexistente, precum şi drepturile conexe dreptului de autor şi
drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind
dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările
ulterioare.
___________
Punctul 131. a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2010 începând cu 01.07.2010.
14.
franciza - sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între
persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere
financiar, prin care o persoană, denumită francizor, acordă unei alte
persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o
afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
141.
impozitul pe profit amânat - impozitul plătibil/recuperabil în
perioadele viitoare în legătură cu diferenţele temporare
impozabile/deductibile dintre valoarea contabilă a unui activ sau a unei
datorii şi valoarea fiscală a acestora;
___________
Punctul 141. a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
15.
know-how - orice informaţie cu privire la o experienţă industrială,
comercială sau ştiinţifică care este necesară pentru fabricarea unui
produs sau pentru aplicarea unui proces existent şi a cărei dezvăluire
către alte persoane nu este permisă fără autorizaţia persoanei care a
furnizat această informaţie; în măsura în care provine din experienţă,
know-how-ul reprezintă ceea ce un producător nu poate şti din simpla
examinare a produsului şi din simpla cunoaştere a progresului tehnicii;
16.
mijloc fix - orice imobilizare corporală, care este deţinută pentru a fi
utilizată în producţia sau livrarea de bunuri sau în prestarea de
servicii, pentru a fi închiriată terţilor sau în scopuri administrative,
dacă are o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare
mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
17.
nerezident - orice persoană juridică străină, orice persoană fizică
nerezidentă şi orice alte entităţi străine, inclusiv organisme de
plasament colectiv în valori mobiliare, fără personalitate juridică,
care nu sunt înregistrate în România, potrivit legii;
___________
Punctul 17. a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 127/2008 începând cu 01.01.2009.
18.
organizaţie nonprofit - orice asociaţie, fundaţie sau federaţie
înfiinţată în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar
numai dacă veniturile şi activele asociaţiei, fundaţiei sau federaţiei
sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau
nonpatrimonial;
19.
participant - orice persoană care este proprietarul unui titlu de participare;
20.
persoană - orice persoană fizică sau juridică;
21.
persoane afiliate - o persoană este afiliată cu altă persoană dacă
relaţia dintre ele este definită de cel puţin unul dintre următoarele
cazuri:
a)
o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică, dacă acestea
sunt soţ/soţie sau rude până la gradul al III-lea inclusiv. Între
persoanele afiliate, preţul la care se transferă bunurile corporale sau
necorporale ori se prestează servicii reprezintă preţ de transfer;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 2. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
b)
o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana
fizică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile
persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul titlurilor de
participare sau al drepturilor de vot deţinute la persoana juridică ori
dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;
c)
o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin:
(i)
prima persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv
deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul
titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană
juridică ori dacă controlează persoana juridică;
(ii)
a doua persoană juridică deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv
deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul
titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima persoană
juridică;
(iii)
o persoană juridică terţă deţine, în mod direct sau indirect, inclusiv
deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul
titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atât la prima
persoană juridică, cât şi la cea de-a doua.
___________
Punctul 21. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
22.
persoană fizică nerezidentă - orice persoană fizică care nu este persoană fizică rezidentă;
23.
persoană fizică rezidentă - orice persoană fizică ce îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)
are domiciliul în România;
b)
centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
c)
este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce
depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni
consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;
d)
este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al României într-un stat străin.
Prin excepţie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoană fizică
rezidentă un cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular în
România, un cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui
organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România, un
cetăţean străin care este funcţionar sau angajat al unui stat străin în
România şi nici membrii familiilor acestora;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 11.
Prin centrul intereselor vitale se înţelege statul cu care relaţiile
personale şi economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. Astfel,
se va acorda atenţie familiei sale, soţului/soţiei, copilului/copiilor,
persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice şi care sosesc în
România împreună cu aceasta, relaţiilor sale economice şi relaţiilor
sale sociale. Prin relaţii economice se poate înţelege: angajat al unui
angajator român, implicarea într-o activitate de afaceri în România,
conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în
România. Prin relaţii sociale se poate înţelege: membru într-o
organizaţie caritabilă, religioasă, participări la activităţi culturale
sau de altă natură. |
24.
persoană juridică română - orice persoană juridică care a fost înfiinţată în conformitate cu legislaţia României;
___________
Punctul 24. a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
241.
persoană juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene - orice
persoană juridică constituită în condiţiile şi prin mecanismele
prevăzute de reglementările europene;
___________
Punctul 241. a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
25.
persoană juridică străină - orice persoană juridică care nu este
persoană juridică română şi orice persoană juridică înfiinţată potrivit
legislaţiei europene care nu are sediul social în România;
___________
Punctul 25. a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
26.
preţ de piaţă - suma care ar fi plătită de un client independent unui
furnizor independent în acelaşi moment şi în acelaşi loc, pentru acelaşi
bun sau serviciu ori pentru unul similar, în condiţii de concurenţă
loială;
27.
proprietate imobiliară - orice teren, clădire sau altă construcţie ridicată ori încorporată într-un teren;
___________
Punctul 27. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
28.
redevenţă - orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în natură pentru
folosirea ori dreptul de folosinţă al oricăruia dintre următoarele:
a)
drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice sau ştiinţifice,
inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de
televiziune, precum şi efectuarea de înregistrări audio, video;
b)
orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de comerţ sau de
fabrică, franciză, proiect, desen, model, plan, schiţă, formulă secretă
sau procedeu de fabricaţie ori software.
Nu se consideră redevenţă, în sensul prezentei legi, remuneraţia în bani
sau în natură plătită pentru achiziţiile de software destinate exclusiv
operării respectivului software, fără alte modificări decât cele
determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea
acestuia. De asemenea, nu va fi considerată redevenţă, în sensul
prezentei legi, remuneraţia în bani sau în natură plătită pentru
achiziţia în întregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru
calculator;
c)
orice transmisiuni, inclusiv către public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;
d)
orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific, orice bun mobil, mijloc de transport ori container;
e)
orice know-how;
f)
numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoană fizică.
În plus, redevenţa cuprinde orice sumă ce trebuie plătită în bani sau în
natură pentru dreptul de a înregistra sau transmite sub orice formă
spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activităţi similare;
29.
rezident - orice persoană juridică română, orice persoană juridică
străină având locul de exercitare a conducerii efective în România,
orice persoană juridică cu sediul social în România, înfiinţată potrivit
legislaţiei europene, şi orice persoană fizică rezidentă;
___________
Punctul 29. a fost modificat prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
30.
România - teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială
şi spaţiul aerian de deasupra teritoriului şi mării teritoriale, asupra
cărora România îşi exercită suveranitatea, precum şi zona contiguă,
platoul continental şi zona economică exclusivă, asupra cărora România
îşi exercită drepturile suverane şi jurisdicţia în conformitate cu
legislaţia sa şi potrivit normelor şi principiilor dreptului
internaţional;
31.
titlu de participare - orice acţiune sau altă parte socială într-o
societate în nume colectiv, societate în comandită simplă, societate pe
acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu răspundere
limitată sau într-o altă persoană juridică sau la un fond deschis de
investiţii;
311.
titlu de valoare - orice valori mobiliare, titluri de participare la un
fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar, calificat
astfel de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, inclusiv
instrumente financiare derivate, precum şi părţile sociale;
___________
Punctul 311. a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
32.
transfer - orice vânzare, cesiune sau înstrăinare a dreptului de
proprietate, schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un
alt drept de proprietate, precum şi transferul masei patrimoniale
fiduciare în cadrul operaţiunii de fiducie potrivit Codului civil;
___________
Punctul 32. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.10.2011.
33.
valoarea fiscală reprezintă:
a)
pentru active şi pasive, altele decât cele menţionate la lit. b) şi c) -
valoarea de înregistrare în patrimoniu, potrivit reglementărilor
contabile;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
b)
pentru titlurile de participare/valoare - valoarea de achiziţie sau de
aport, utilizată pentru calculul câştigului sau al pierderii, în
înţelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit;
___________
Litera b) a fost modificată prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
c)
pentru mijloace fixe amortizabile şi terenuri - costul de achiziţie, de
producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu
gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul
contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după
caz. În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate
potrivit legii. În cazul în care se efectuează reevaluări ale
mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreştere a valorii
acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă a
mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport,
după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe
amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza
costului de achiziţie, de producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor
fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz. În
situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii
acestora sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea
fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor dobândite
cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz.
___________
Litera c) a fost modificată prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
d)
pentru provizioane şi rezerve - valoarea deductibilă la calculul profitului impozabil.
___________
Punctul 33. a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
34.
Contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu
Standardele internaţionale de raportare financiară pentru determinarea
valorii fiscale vor avea în vedere şi următoarele reguli:
a)
pentru imobilizările necorporale, în valoarea fiscală se includ şi
reevaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile. În cazul în
care se efectuează reevaluări ale imobilizărilor necorporale care
determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă
neamortizată stabilită în baza valorii de înregistrare în patrimoniu,
valoarea fiscală rămasă neamortizată a imobilizărilor necorporale se
recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza valorii de
înregistrare în patrimoniu;
b)
în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe
cost, în valoarea fiscală a activelor şi pasivelor stabilită potrivit
regulilor prevăzute la pct. 33, cu excepţia mijloacelor fixe
amortizabile şi a terenurilor, nu se include actualizarea cu rata
inflaţiei;
c)
în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe
cost, din valoarea fiscală a mijloacelor fixe amortizabile şi a
terenurilor se scad reevaluările efectuate potrivit reglementărilor
contabile şi se include actualizarea cu rata inflaţiei;
d)
pentru proprietăţile imobiliare clasificate ca investiţii imobiliare,
valoarea fiscală este reprezentată de costul de achiziţie, de producţie
sau de valoarea de piaţă a investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu
gratuit ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul
contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după
caz. În valoarea fiscală se includ şi evaluările efectuate potrivit
reglementărilor contabile. În cazul în care se efectuează evaluări ale
investiţiilor imobiliare care determină o descreştere a valorii acestora
sub valoarea rămasă neamortizată stabilită în baza costului de
achiziţie/producţie sau valorii de piaţă a investiţiilor imobiliare
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală
rămasă neamortizată a investiţiilor imobiliare se recalculează până la
nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie/producţie sau
valorii de piaţă, după caz, a investiţiilor imobiliare.
___________
Punctul 34. a fost introdus prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
(2)
Criteriile care stabilesc dacă o activitate desfăşurată de o persoană
fizică reprezintă o activitate dependentă sau independentă sunt
prevăzute în norme.
Definiţia sediului permanent
Art. 8.
-
(1)
În înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se
desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct,
fie printr-un agent dependent.
(2)
Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursală, birou,
fabrică, magazin, atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau gaze, o
carieră sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale, precum şi
locul în care continuă să se desfăşoare o activitate cu activele şi
pasivele unei persoane juridice române care intră într-un proces de
reorganizare prevăzut la art. 271.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 9. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
(3)
Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de
construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de
acestea, numai dacă şantierul, proiectul sau activităţile durează mai
mult de 6 luni.
(4)
Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune următoarele:
a)
folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparţin nerezidentului;
b)
menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
c)
menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident
numai în scopul de a fi procesate de către o altă persoană;
d)
vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost
expuse în cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori
ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o
lună după încheierea târgului sau a expoziţiei;
e)
păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de
produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;
f)
păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de
activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un nerezident;
g)
păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a
activităţilor prevăzute la lit. a)-f), cu condiţia ca întreaga
activitate desfăşurată în locul fix să fie de natură preparatorie sau
auxiliară.
(5)
Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este
considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveşte
activităţile pe care o persoană, alta decât un agent cu statut
independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana
acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită
una din următoarele condiţii:
a)
persoana este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia
contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care
activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin. (4)
lit. a)-f);
b)
persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse sau bunuri în numele nerezidentului.
(6)
Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România dacă
doar desfăşoară activitate în România prin intermediul unui broker,
agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut
independent, în cazul în care această activitate este activitatea
obişnuită a agentului, conform descrierii din documentele constitutive.
Dacă activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau
aproape integral în numele nerezidentului, iar în relaţiile comerciale
şi financiare dintre nerezident şi agent există condiţii diferite de
acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se
consideră ca fiind agent cu statut independent.
(7)
Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România numai
dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o
persoană ce desfăşoară o activitate în România prin intermediul unui
sediu permanent sau altfel.
(71)
Persoanele juridice române, persoanele fizice rezidente, precum şi
sediile permanente din România aparţinând persoanelor juridice străine
beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţilor de
lucrări de construcţii, montaj, supraveghere, consultanţă, asistenţă
tehnică şi orice alte activităţi, executate de persoane juridice străine
sau fizice nerezidente pe teritoriul României, au obligaţia să
înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri la organele
fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al
preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Contractele
încheiate pentru activităţi desfăşurate în afara teritoriului României
nu fac obiectul înregistrării potrivit prezentelor dispoziţii. Pentru
încadrarea ca sediu permanent a unui şantier de construcţii sau a unui
proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau a activităţilor de
supraveghere legate de acestea şi a altor activităţi similare se va avea
în vedere data de începere a activităţii din contractele încheiate sau
orice alte informaţii ce probează începerea activităţii. Perioadele
consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în
mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada
care s-a consumat la realizarea contractului de bază.
___________
Alineatul (71) a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 211. Prin sintagma orice alte activităţi din alin. (71) al art. 8 din Codul fiscal se înţelege serviciile prestate în România, care generează venituri impozabile. |
| 212.
Atunci când nu este încheiat contract în formă scrisă, se înregistrează
documentele care justifică prestările efective de servicii pe
teritoriul României: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie,
rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piaţă sau orice
alte documente corespunzătoare. |
(8)
În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consideră a fi baza fixă.
| Punere în aplicare Art. 8. prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 2.
Sintagma loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea
acoperă orice fel de clădiri, echipamente sau instalaţii utilizate
pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului, indiferent dacă acestea
sunt ori nu utilizate exclusiv în acest scop. Un loc de activitate
există şi acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare clădiri
pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului, ci dispune doar de un
spaţiu. Nu este important dacă clădirile, echipamentele sau instalaţiile
sunt deţinute în proprietate, sunt închiriate ori se găsesc în alt fel
la dispoziţia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit
de o tarabă în piaţă sau locul de activitate poate fi situat în clădirea
unei alte societăţi, atunci când un nerezident are în permanenţă la
dispoziţie anumite clădiri sau părţi ale acestora, deţinute în
proprietate de altă societate. |
| 3. Este suficient ca un
nerezident să aibă la dispoziţia sa un spaţiu utilizat pentru activităţi
economice pentru ca acesta să constituie un loc de activitate, nefiind
necesar niciun drept legal de utilizare a respectivului spaţiu. |
| 4.
Deşi nu este necesar niciun drept legal oficial de utilizare a unui
anumit spaţiu pentru ca locul respectiv să constituie sediu permanent,
simpla prezenţă a unui nerezident într-o anumită locaţie nu înseamnă că
locaţia respectivă se găseşte la dispoziţia acelui nerezident. Acest
principiu este ilustrat de următoarele situaţii în care reprezentanţi ai
unui nerezident sunt prezenţi în spaţiile unei alte societăţi: |
| a)
Un vânzător care îşi vizitează cu regularitate un client principal
pentru a primi comenzi şi se întâlneşte cu directorul de achiziţii în
biroul acestuia. În acest caz, clădirea clientului nu se află la
dispoziţia societăţii pentru care lucrează vânzătorul şi nu constituie
un loc fix de activitate prin care se desfăşoară activităţile
nerezidentului. Cu toate acestea, în funcţie de situaţia existentă, se
poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru a considera că
există un sediu permanent. |
| b) Un angajat al unei
societăţi căruia i se permite, pe o perioadă lungă de timp, să utilizeze
un birou în sediul unei alte societăţi pentru a asigura respectarea de
către societatea din urmă a obligaţiilor asumate prin contractul
încheiat cu prima societate. În acest caz, angajatul desfăşoară
activităţi legate de obiectul primei societăţi, iar biroul ce se găseşte
la dispoziţia sa în sediul celeilalte societăţi va constitui un sediu
permanent al angajatorului său, dacă biroul este pus la dispoziţia sa pe
o perioadă de timp suficient de lungă pentru a constitui un «loc de
activitate» şi dacă activităţile efectuate acolo depăşesc activităţile
precizate în art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. |
| c) O
societate de transport rutier care foloseşte zilnic o perioadă scurtă de
timp o platformă de livrare din depozitul clientului său, pentru a
livra mărfuri achiziţionate de acel client. În acest caz, prezenţa
societăţii de transport rutier la platforma de livrare este de scurtă
durată şi societatea nu poate considera că acel loc se află la
dispoziţia sa şi constituie un sediu permanent al societăţii. |
| d)
Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe săptămână într-o
clădire mare de birouri ce aparţine principalului lui client. În acest
caz, prezenţa zugravului în acea clădire de birouri în care îşi
desfăşoară activitatea, respectiv zugrăveşte, constituie un sediu
permanent al zugravului. |
| 5. Cuvintele «prin care»
trebuie să se aplice în toate situaţiile în care activităţile economice
sunt desfăşurate într-o anumită locaţie ce este la dispoziţia societăţii
în acest scop. Astfel, se va considera că o societate angajată pentru
pavarea unui drum îşi desfăşoară activitatea «prin» locaţia în care are
loc activitatea. |
| 6. Locul de activitate trebuie să fie
«fix», astfel încât să existe o legătură între locul de activitate şi un
anumit punct geografic. Nu este importantă perioada de timp în care o
societate a unui stat contractant operează în celălalt stat contractant
dacă nu face acest lucru într-un loc distinct, dar nu înseamnă că
echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie să fie efectiv
fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul să rămână într-un anumit
loc. Atunci când activităţile economice ale unei societăţi sunt
deplasate între locaţii învecinate, pot exista dificultăţi în a stabili
dacă există un singur «loc de activitate». Dacă există mai multe locuri
de activitate şi dacă celelalte condiţii ale sediului permanent sunt
îndeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai
multe sedii permanente. Se consideră că există un singur loc de
activitate atunci când o anumită locaţie, în interiorul căreia sunt
deplasate activităţile, poate fi identificată ca formând un tot unitar
din punct de vedere comercial şi geografic, în ceea ce priveşte
activitatea respectivă. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple: |
| a)
O mină constituie un singur loc de activitate, chiar dacă activităţile
pot fi deplasate dintr-o locaţie în alta în interiorul acelei mine,
deoarece mina respectivă constituie o singură unitate geografică şi
comercială din punct de vedere al activităţii miniere. Un «hotel de
birouri» în care o firmă de consultanţă închiriază în mod regulat
diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate
pentru acea firmă, deoarece, în acest caz, clădirea constituie un tot
unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de
activitate al acelei firme de consultanţă. O stradă pietonală, o piaţă
deschisă sau un târg în care îşi fixează standul un comerciant
reprezintă unicul loc de activitate al respectivului comerciant. |
| b)
Faptul că activităţile pot fi desfăşurate într-o zonă geografică
limitată nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind
loc unic de activitate. Astfel, atunci când un zugrav lucrează succesiv
în cadrul unei serii de contracte fără legătură între ele pentru mai
mulţi clienţi diferiţi, într-o clădire mare de birouri, fără să existe
contract pentru un proiect complex de zugrăvire a clădirii, clădirea nu
este considerată ca unic loc de activitate. Dacă însă un zugrav
efectuează, în cadrul unui singur contract, lucrări în toată clădirea
pentru un singur client, acest contract reprezintă un singur proiect şi
clădirea în ansamblul său este un singur loc de activitate pentru
lucrările de zugrăvit, deoarece constituie un tot unitar din punct de
vedere comercial şi geografic. |
| c) O zonă în care
activităţile sunt desfăşurate ca parte a unui singur proiect ce
constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi care nu
întruneşte aceleaşi condiţii din punct de vedere geografic nu constituie
un loc unic de activitate. Astfel, atunci când un consultant lucrează
în diferite sucursale din locaţii diferite în cadrul unui singur proiect
de instruire profesională a angajaţilor unei bănci, fiecare sucursală
este considerată separat. Dacă însă respectivul consultant se deplasează
dintr-un birou în altul în cadrul aceleiaşi sucursale, se va considera
că el rămâne în acelaşi loc de activitate. Locaţia unică a sucursalei se
încadrează în condiţia de tot unitar din punct de vedere geografic,
situaţie care lipseşte în cazul în care consultantul se deplasează între
sucursale aflate în locaţii diferite. |
| 7. Deoarece
locul de activitate trebuie să fie fix, se consideră sediu permanent
dacă acel loc de activitate are un anumit grad de permanenţă. Se
consideră astfel că există un sediu permanent atunci când locul de
activitate a fost menţinut pe o perioadă mai lungă de 6 luni. Astfel, în
cazul activităţilor a căror natură este repetitivă, fiecare perioadă în
care este utilizat locul de activitate trebuie analizată în combinaţie
cu numărul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, care se pot
întinde pe un număr de ani. |
| Un loc de activitate poate
totuşi să constituie un sediu permanent chiar dacă există doar pentru o
perioadă scurtă de timp. Astfel: |
| a) Întreruperile
temporare de activitate nu determină încetarea existenţei sediului
permanent. Când un anumit loc de activitate este utilizat numai în
intervale scurte de timp, dar aceste utilizări au loc cu regularitate pe
perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de
natură strict temporară. |
| b) De asemenea, în situaţiile
în care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de
timp de un număr de societăţi similare conduse de aceeaşi persoană sau
de persoane asociate. În această situaţie se evită considerarea locului
de activitate ca fiind utilizat altfel decât în scopuri temporare de
fiecare dintre societăţi. |
| c) Atunci când un loc de
activitate care a fost la început conceput pentru a fi utilizat pe o
perioadă de timp scurtă, încât nu constituia sediu permanent, dar este
în realitate menţinut mai mult, devine un loc fix de activitate şi se
transformă retroactiv în sediu permanent. Un loc de activitate poate de
asemenea constitui un sediu permanent de la înfiinţarea sa chiar dacă a
existat, în practică, doar pe o perioadă scurtă de timp, dacă acesta a
fost prematur lichidat datorită unor situaţii deosebite, cum ar fi
eşecul investiţiei. |
| 8. Pentru ca un loc de activitate
să constituie sediu permanent, societatea ce îl utilizează trebuie să
îşi desfăşoare integral sau parţial activităţile prin acel loc de
activitate. Activitatea nu trebuie să fie permanentă în sensul că nu
există întreruperi ale operaţiunilor, ci operaţiunile trebuie
desfăşurate cu regularitate. |
| 9. Atunci când activele
corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau
ştiinţifice, clădirile, ori activele necorporale, precum brevetele,
procedurile şi alte proprietăţi similare, sunt închiriate sau acordate
în leasing unor terţi printr-un loc fix de activitate menţinut de o
societate a unui stat contractant în celălalt stat, această activitate
va conferi, în general, locului de activitate caracterul de sediu
permanent. Acelaşi lucru este valabil şi atunci când printr-un loc fix
de activitate este furnizat capital. Dacă o societate a unui stat
închiriază sau acordă în leasing utilaje, echipamente, clădiri sau
proprietăţi necorporale unei societăţi a celuilalt stat fără ca pentru
această închiriere să menţină un loc fix de activitate în celălalt stat,
atunci utilajele, echipamentele, clădirea sau proprietăţile necorporale
închiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului, cu condiţia
ca obiectul contractului să fie limitat la simpla închiriere a
utilajelor sau echipamentelor. Acesta este şi cazul când locatorul
furnizează personal, ulterior instalării, pentru a opera echipamentul,
cu condiţia ca responsabilitatea acestuia să fie limitată la operarea şi
întreţinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea şi
controlul locatarului. Dacă personalul are responsabilităţi mai largi,
cum ar fi participarea la deciziile privind lucrările în care va fi
utilizat echipamentul, sau dacă operează, asigură service, inspectează
şi întreţine echipamentul sub responsabilitatea şi controlul
locatorului, atunci activitatea locatorului poate depăşi simpla
închiriere a echipamentului şi poate constitui o activitate
antreprenorială. În acest caz se consideră că există un sediu permanent
dacă este îndeplinit criteriul permanenţei. |
| 10.
Activitatea unei societăţi este desfăşurată în principal de către
antreprenor sau de către personal aflat într-o relaţie de angajare
retribuită cu societatea. Acest personal include angajaţi şi alte
persoane care primesc instrucţiuni de la societate ca agenţi dependenţi.
Prerogativele acestui personal în relaţiile sale cu terţii sunt
irelevante. Nu are nicio importanţă dacă agentul dependent este
autorizat sau nu să încheie contracte, dacă lucrează la locul fix de
activitate. Un sediu permanent este considerat şi dacă activitatea
societăţii este desfăşurată în principal cu ajutorul echipamentului
automatizat, activităţile personalului fiind limitate la montarea,
operarea, controlarea şi întreţinerea acestui echipament. Deci, maşinile
cu câştiguri, automatele cu vânzare şi celelalte echipamente similare
instalate de o societate a unui stat în celălalt stat constituie un
sediu permanent în funcţie de desfăşurarea de către societate şi a altor
activităţi în afară de instalarea iniţială a maşinilor. Nu există un
sediu permanent atunci când societatea doar instalează maşinile şi apoi
le închiriază altor societăţi. Un sediu permanent există atunci când
societatea care instalează maşinile se ocupă pe cont propriu şi de
operarea acestora şi de întreţinerea lor. Acelaşi lucru este valabil şi
atunci când maşinile sunt operate şi întreţinute de un agent dependent
al societăţii. |
| 11. Un sediu permanent există imediat ce
societatea începe să îşi desfăşoare activitatea printr-un loc fix de
activitate. Acesta este cazul atunci când societatea pregăteşte
activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada
de timp în care locul fix de activitate este înfiinţat de către
societate nu trebuie luată în calcul, cu condiţia ca această activitate
să difere substanţial de activitatea pentru care va servi permanent
locul de activitate. Sediul permanent va înceta să existe odată cu
renunţarea la locul fix de activitate sau odată cu încetarea oricărei
activităţi desfăşurate prin acesta, respectiv atunci când toate actele
şi măsurile ce au legătură cu activităţile anterioare ale sediului
permanent sunt încheiate, cum ar fi finalizarea tranzacţiilor curente,
întreţinerea şi repararea utilajelor. O întrerupere temporară a
operaţiunilor nu poate fi privită însă ca o încetare a activităţii. Dacă
locul fix de activitate este închiriat unei alte societăţi, acesta va
servi în mod normal numai activităţilor acelei societăţi, şi nu
activităţilor locatorului; în general, sediul permanent al locatorului
încetează să existe, cu excepţia situaţiilor în care acesta continuă să
îşi desfăşoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate. |
| 12.
Deşi o locaţie în care echipamentul automat este operat de către o
societate poate constitui un sediu permanent în ţara în care este
situat, trebuie făcută o distincţie între un computer, ce poate fi
instalat într-o locaţie astfel încât în anumite condiţii poate constitui
sediu permanent, şi datele şi software-ul utilizat de respectivul
echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care
reprezintă o combinaţie de software şi date electronice, nu constituie
un activ corporal, nu are o locaţie care să poată constitui un «loc de
activitate» şi nu există «un amplasament, cum ar fi clădiri sau, în
unele cazuri, echipamente sau utilaje» în ceea ce priveşte software-ul
şi datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel
site web şi prin intermediul căruia acesta este accesibil este un
echipament ce are o locaţie fizică şi locaţia fizică poate constitui un
«loc fix de activitate» al societăţii care operează serverul. |
| 13.
Distincţia dintre site-ul web şi serverul pe care acesta este stocat şi
utilizat este importantă, deoarece societatea care operează serverul
poate fi diferită de societatea care desfăşoară activităţi prin site-ul
web. Este frecventă situaţia ca un site web prin care o societate
desfăşoară activităţi să fie găzduit pe serverul unui furnizor de
servicii internet. Deşi onorariile plătite unui furnizor de servicii
internet în cadrul acestui aranjament pot avea la bază dimensiunea
spaţiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul şi datele necesare
site-ului web, prin aceste contracte serverul şi locaţia acestuia nu
sunt la dispoziţia societăţii, chiar dacă respectiva societate a putut
să stabilească că site-ul său web va fi găzduit pe un anumit server
dintr-o anumită locaţie. În acest caz, societatea nu are nicio prezenţă
fizică în locaţia respectivă, deoarece site-ul web nu este corporal. În
aceste cazuri nu se poate considera că respectiva societate a dobândit
un loc de activitate prin aranjamentul de găzduire a site-ului. În cazul
în care societatea care desfăşoară activităţi printr-un site web are
serverul la dispoziţia sa, aceasta deţine în proprietate sau închiriază
serverul pe care este stocat şi utilizat site-ul web şi operează acest
server, locul în care se află serverul constituie un sediu permanent al
societăţii dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii ale art. 8 din Codul
fiscal. |
| 14. Computerul într-o anumită locaţie poate
constitui un sediu permanent numai dacă îndeplineşte condiţia de a fi
fix. În cazul unui server, nu este relevantă posibilitatea ca serverul
să fie deplasat, ci dacă acesta este în realitate deplasat sau nu.
Pentru ca un server să constituie un loc de activitate fix, el trebuie
să fie amplasat într-un anumit loc pe o perioadă de timp suficientă
pentru a fi considerat fix. |
| 15. Pentru a se stabili
dacă activitatea unei societăţi este desfăşurată integral sau parţial
printr-un astfel de echipament trebuie să se analizeze de la caz la caz
dacă datorită acestui echipament societatea are la dispoziţie facilităţi
acolo unde sunt îndeplinite funcţiile de activitate ale societăţii. |
| 16.
Atunci când o societate operează un computer într-o anumită locaţie,
poate exista un sediu permanent chiar dacă nu este necesară prezenţa
niciunui angajat al societăţii în locaţia respectivă pentru a opera
computerul. Prezenţa personalului nu este necesară pentru a se considera
că o societate îşi desfăşoară activităţile parţial sau total într-o
locaţie, atunci când nu se impune prezenţa personalului pentru a
desfăşura activităţi în acea locaţie. Această situaţie se aplică
comerţului electronic în aceeaşi măsură în care se aplică şi altor
activităţi în care echipamentul funcţionează automat, cum ar fi în cazul
echipamentului automat de pompare utilizat în exploatarea resurselor
naturale. |
| 17. Un alt aspect este cel legat de faptul că
nu se poate considera că există un sediu permanent atunci când
operaţiunile de comerţ electronic desfăşurate prin computer într-o
anumită locaţie dintr-o ţară sunt limitate la activităţile pregătitoare
sau auxiliare descrise în art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se
stabili dacă anumite activităţi efectuate într-o astfel de locaţie
intră sub incidenţa art. 8 alin. (4) din Codul fiscal, ele trebuie
analizate de la caz la caz, ţinând seama de diversele funcţii
îndeplinite de societate prin respectivul echipament. Activităţile ce
sunt în general privite ca fiind activităţi pregătitoare sau auxiliare
includ în special: |
| a) furnizarea unei legături de comunicaţii - foarte asemănătoare cu o linie telefonică - între furnizori şi clienţi; |
| b) publicitatea pentru bunuri sau servicii; |
| c) transmiterea informaţiilor printr-un server-oglindă în scopuri de securitate şi eficienţă; |
| d) culegerea de date de piaţă pentru societate; |
| e) furnizarea de informaţii. |
| 18.
Există un sediu permanent când aceste funcţii constituie partea
esenţială şi semnificativă a activităţii de afaceri a societăţii sau
când alte funcţii centrale ale societăţii sunt realizate prin computer,
echipamentul constituind un loc fix de activitate al societăţii,
întrucât aceste funcţii depăşesc activităţile prevăzute la art. 8 alin.
(4) din Codul fiscal. |
| 19. Funcţiile centrale ale unei
anumite societăţi depind de natura activităţii desfăşurate de respectiva
societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de
activitate operarea serverelor lor în scopul găzduirii site-urilor web
sau a altor aplicaţii pentru alte societăţi. Pentru aceşti furnizori de
servicii internet, operarea serverelor ce oferă servicii clienţilor
reprezintă o componentă a activităţii comerciale ce nu este considerată o
activitate pregătitoare sau auxiliară. |
| În cazul unei
societăţi denumite «e-tailer» sau «e-comerciant» ce are ca activitate
vânzarea de produse prin internet şi nu are ca obiect de activitate
operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locaţie nu este
suficientă pentru a concluziona că activităţile desfăşurate în acel loc
sunt mai mult decât activităţi pregătitoare şi auxiliare. Într-o astfel
de situaţie trebuie să se analizeze natura activităţilor desfăşurate din
perspectiva activităţii derulate de societate. Dacă aceste activităţi
sunt strict pregătitoare sau auxiliare faţă de activitatea de vânzare de
produse pe internet şi locaţia este utilizată pentru a opera un server
ce găzduieşte un site web care, aşa cum se întâmplă adesea, este
utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de
produse sau pentru furnizarea de informaţii potenţialilor clienţi, se
aplică art. 8 alin. (4) din Codul fiscal şi locaţia nu va constitui un
sediu permanent. Dacă funcţiile tipice aferente vânzării sunt realizate
în acea locaţie, cum ar fi prin încheierea contractului cu clientul,
procesarea plăţii şi livrarea produselor care sunt efectuate automat
prin echipamentul amplasat în acel loc, aceste activităţi nu pot fi
considerate strict pregătitoare sau auxiliare. |
| 20. În
ceea ce priveşte aplicarea art. 8 alin. (5) din Codul fiscal, pentru a
stabili dacă un furnizor de servicii internet constituie un sediu
permanent, atunci când acesta oferă serviciul de a găzdui pe server
site-urile web ale altor societăţi, se pune întrebarea dacă este
aplicabil art. 8 alin. (5) din Codul fiscal. Art. 8 alin. (5) din Codul
fiscal nu se aplică deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt
consideraţi agenţi ai societăţilor cărora le aparţin site-urile web,
deoarece aceştia nu au autoritatea de a încheia contracte în numele
acestor societăţi şi nu încheie în mod obişnuit astfel de contracte sau
deoarece ei sunt consideraţi agenţi cu statut independent ce acţionează
conform activităţii lor obişnuite, lucru evidenţiat şi de faptul că ei
găzduiesc site-uri web pentru societăţi diferite. Este de asemenea clar
că întrucât site-ul web prin care o societate îşi desfăşoară activitatea
nu este în sine o «persoană», conform definiţiei prevăzute la art. 7
alin. (1) pct. 20 din Codul fiscal, art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu
se poate aplica pentru a considera că există un sediu permanent, în
virtutea faptului că site-ul web este un agent al societăţii, în sensul
acelui alineat. |
| 21. La definirea sediului permanent se
au în vedere comentariile la art. 5 «Sediu permanent» din Modelul
convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru Cooperare
şi Dezvoltare Economică. |
CAPITOLUL IV
Reguli de aplicare generală
Moneda de plată şi de calcul a impozitelor şi taxelor
Art. 9.
-
(1)
Impozitele şi taxele se plătesc în moneda naţională a României.
(2)
Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în moneda naţională a României.
(3)
Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda naţională a României, după cum urmează:
a)
în cazul unei persoane care desfăşoară o activitate într-un stat străin
şi îşi ţine contabilitatea acestei activităţi în moneda statului străin,
profitul impozabil sau venitul net din activităţi independente şi
impozitul plătit statului străin se convertesc în moneda naţională a
României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar
pentru perioada căreia îi este aferent profitul impozabil sau venitul
net;
b)
în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda naţională a României
prin utilizarea cursului de schimb valutar la data la care se primesc
sau se plătesc sumele respective ori la altă dată prevăzută în norme.
(4)
În înţelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit
pentru a converti în moneda naţională a României sumele exprimate în
moneda străină, este cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a
României, exceptând cazurile prevăzute expres în norme.
Venituri în natură
Art. 10.
-
(1)
În înţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar şi/sau în natură.
(2)
În cazul venitului în natură, valoarea acestuia se stabileşte pe baza
cantităţii şi a preţului de piaţă pentru bunurile sau serviciile
respective.
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
Art. 11.
-
(1)
La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul
prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o
tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui
tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.
(11)
Contribuabilii declaraţi inactivi conform art. 781 din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul
de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, care desfăşoară activităţi economice în perioada de
inactivitate, sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor şi
taxelor prevăzute de prezenta lege, dar nu beneficiază de dreptul de
deducere a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente
achiziţiilor efectuate în perioada respectivă.
___________
Alineatul (11) a fost modificat prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
(12)
Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la
contribuabili după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul
contribuabililor inactivi/reactivaţi conform art. 781 din
Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, nu beneficiază de dreptul de deducere a
cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor
respective, cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul
procedurii de executare silită.
___________
Alineatul (12) a fost modificat prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
(13)
Contribuabilii cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA
conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. b)-e) nu beneficiază de
dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor
efectuate în perioada respectivă, dar sunt supuşi obligaţiei de plată a
TVA colectate, în conformitate cu prevederile titlului VI, aferentă
operaţiunilor impozabile desfăşurate în perioada respectivă.
___________
Alineatul (13) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
(14)
Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la
contribuabilii cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA
conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. b)-e) şi au fost înscrişi
în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de
TVA conform art. 153 a fost anulată nu beneficiază de dreptul de
deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective,
cu excepţia achiziţiilor de bunuri efectuate în cadrul procedurii de
executare silită.
___________
Alineatul (14) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
___________
*)
Potrivit art. VII, alin. (1), lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2011, prevederile art. 11 alin. (14)
din Codul Fiscal se aplică începând cu data de 1 iulie 2012 pentru
beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la
contribuabilii cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA
conform prevederilor art. 153 alin. (9) lit. c)-e).
(2)
În cadrul unei tranzacţii între persoane române şi persoane nerezidente
afiliate, precum şi între persoane române afiliate, autorităţile fiscale
pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintre persoane,
după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţă al bunurilor
sau al serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei. La stabilirea
preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte
cea mai adecvată dintre următoarele metode:
a)
metoda comparării preţurilor, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe
baza preţurilor plătite altor persoane care vând bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente;
b)
metoda cost-plus, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza
costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu
marja de profit corespunzătoare;
c)
metoda preţului de revânzare, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe
baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei
persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte
cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit;
d)
orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de
transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 111. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 14.05.2010.
| Punere în aplicare Art. 11. prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 22.
Reconsiderarea evidenţelor, realizată de autoritatea fiscală în scopul
reflectării preţului de piaţă al bunurilor şi serviciilor, se efectuează
şi la cealaltă persoană afiliată implicată. |
| 23. La estimarea preţului de piaţă al tranzacţiilor se poate utiliza una dintre următoarele metode: |
| a) metoda comparării preţurilor; |
| b) metoda cost-plus; |
| c) metoda preţului de revânzare; |
| d)
orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile
de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică. |
| 24. În termeni generali, preţul de piaţă
este determinat prin raportarea la tranzacţii comparabile necontrolate. O
tranzacţie este necontrolată dacă se desfăşoară între persoane
independente. |
| 25. Metoda comparării preţurilor |
|
Determinarea preţului de piaţă are la bază comparaţia preţului
tranzacţiei analizate cu preţurile practicate de alte entităţi
independente de aceasta, atunci când sunt vândute produse sau servicii
comparabile. Pentru transferul de bunuri, mărfuri sau servicii între
persoane afiliate, preţul de piaţă este acel preţ pe care l-ar fi
convenit persoane independente, în condiţiile existente pe pieţe,
comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri
sau de mărfuri identice ori similare, în cantităţi comparabile, în
acelaşi punct din lanţul de producţie şi de distribuţie şi în condiţii
comparabile de livrare şi de plată. În acest sens, pentru stabilirea
valorii de piaţă se poate recurge la: |
| a) compararea
preţurilor convenite între persoane afiliate cu preţurile convenite în
relaţiile cu persoane independente, pentru tranzacţii comparabile
(compararea internă a preţurilor); |
| b) compararea preţurilor convenite între persoane independente, pentru tranzacţii comparabile (compararea externă a preţurilor). |
|
Pentru aplicarea metodei comparării preţurilor, preţul de piaţă al
tranzacţiei este determinat prin compararea preţului de vânzare al
mărfurilor şi serviciilor identice sau similare, vândute în cantităţi
comparabile, cu preţul de vânzare al mărfurilor şi al serviciilor supuse
evaluării. În cazul în care cantităţile nu sunt comparabile, se
utilizează preţul de vânzare pentru mărfurile şi serviciile identice sau
similare, vândute în cantităţi diferite. Pentru aceasta, preţul de
vânzare se corectează cu diferenţele în plus sau în minus care ar putea
fi determinate de diferenţa de cantitate. |
| 26. Metoda cost-plus |
|
Pentru determinarea preţului pieţei, metoda se bazează pe majorarea
costurilor principale cu o marjă de profit corespunzătoare domeniului de
activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru această
metodă, în cazul transferului de mărfuri sau de servicii între persoane
afiliate, este reprezentat de costurile producătorului sau ale
furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se
aceeaşi metodă de calcul pe care persoana care face transferul îşi
bazează şi politica de stabilire a preţurilor faţă de persoane
independente. Suma care se adaugă la costul astfel stabilit va avea în
vedere o marjă de profit care este corespunzătoare domeniului de
activitate al contribuabilului. În acest caz, preţul de piaţă al
tranzacţiei controlate reprezintă rezultatul adăugării profitului la
costurile de mai sus. În cazul în care mărfurile sau serviciile sunt
transferate printr-un număr de persoane afiliate, această metodă urmează
să fie aplicată separat pentru fiecare stadiu, luându-se în considerare
rolul şi activităţile concrete ale fiecărei persoane afiliate. Costul
plus profitul furnizorului într-o tranzacţie controlată va fi stabilit
în mod corespunzător prin referinţă la costul plus profitul aceluiaşi
furnizor în comparaţie cu tranzacţiile necontrolate. În completare,
metoda care poate fi folosită este costul plus profitul care a fost
câştigat în tranzacţii comparabile de către o persoană independentă. |
| 27. Metoda preţului de revânzare |
|
În cazul acestei metode preţul pieţei este determinat pe baza preţului
de revânzare al produselor şi serviciilor către entităţi independente,
diminuat cu cheltuielile de vânzare, alte cheltuieli ale
contribuabilului şi o marjă de profit. Această metodă se aplică
pornindu-se de la preţul la care un produs cumpărat de la o persoană
afiliată este revândut unei persoane independente. Acest preţ (preţul de
revânzare) este apoi redus cu o marjă brută corespunzătoare (marja
preţului de revânzare), reprezentând valoarea din care ultimul vânzător
din cadrul grupului încearcă să îşi acopere cheltuielile de vânzare şi
alte cheltuieli de operare în funcţie de operaţiunile efectuate (luând
în considerare activele utilizate şi riscul asumat) şi să realizeze un
profit corespunzător. În acest caz, preţul de piaţă pentru transferul
bunului între entităţi afiliate este preţul care rămâne după scăderea
marjei brute şi după ajustarea cu alte costuri asociate achiziţionării
produsului. Marja preţului de revânzare a ultimului vânzător într-o
tranzacţie controlată poate fi determinată prin referinţă la marja
profitului de revânzare, pe care acelaşi ultim vânzător o câştigă pentru
bunurile procurate şi vândute în cadrul tranzacţiilor necontrolate
comparabile. De asemenea, se poate utiliza şi marja profitului ultimei
vânzări realizate de o persoană independentă în cadrul unor tranzacţii
necontrolate comparabile. |
| La stabilirea valorii marjei preţului de revânzare trebuie să se aibă în vedere următoarele aspecte: |
| a)
factorii referitori la perioada de timp dintre cumpărarea iniţială şi
revânzare, inclusiv cei referitori la schimbările survenite pe piaţă în
ceea ce priveşte cheltuielile, ratele de schimb şi inflaţia; |
| b)
modificările survenite în starea şi gradul de uzură al bunurilor ce fac
obiectul tranzacţiei, inclusiv modificările survenite prin progresul
tehnologic dintr-un anumit domeniu; |
| c) dreptul exclusiv
al revânzătorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea
influenţa decizia asupra unei schimbări a marjei de preţ. |
|
De regulă, metoda preţului de revânzare este utilizată în cazul în care
cel care revinde nu majorează substanţial valoarea produsului. Metoda
poate fi utilizată şi atunci când, înainte de revânzare, bunurile mai
sunt prelucrate şi, în aceste circumstanţe, se poate stabili marja
adecvată. |
| 28. În sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din
Codul fiscal, prin alte metode recunoscute în liniile directoare privind
preţurile de transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi
Dezvoltare Economică, se înţelege metoda marjei nete şi metoda
împărţirii profitului. |
| 29. Metoda marjei nete |
|
Metoda marjei nete implică calcularea marjei nete a profitului,
obţinută de o persoană în urma uneia sau a mai multor tranzacţii cu
persoane afiliate, şi estimarea acestei marje pe baza nivelului obţinut
de către aceeaşi persoană în tranzacţii cu persoane independente sau pe
baza marjei obţinute în tranzacţii comparabile efectuate de persoane
independente. |
| Metoda marjei nete presupune efectuarea
unei comparaţii între anumiţi indicatori financiari ai persoanelor
afiliate şi aceiaşi indicatori ai persoanelor independente care
activează în cadrul aceluiaşi domeniu de activitate. |
|
În utilizarea metodei marjei nete trebuie luate în considerare
diferenţele dintre persoanele ale căror marje sunt comparabile. În acest
sens vor fi avuţi în vedere următorii factori: competitivitatea altor
contribuabili de pe piaţă şi a bunurilor echivalente, eficienţa şi
strategia de management, poziţia pe piaţă, diferenţa în structura
costurilor şi nivelul experienţei în afaceri. |
| 30. Metoda împărţirii profitului |
|
Metoda împărţirii profitului se foloseşte atunci când tranzacţiile
efectuate între persoane afiliate sunt interdependente, astfel încât nu
este posibilă identificarea unor tranzacţii comparabile. Această metodă
presupune estimarea profitului obţinut de persoanele afiliate în urma
uneia sau a mai multor tranzacţii şi împărţirea acestor profituri între
persoanele afiliate proporţional cu profitul care ar fi fost obţinut de
către persoane independente. Împărţirea profiturilor trebuie să se
realizeze printr-o estimare adecvată a veniturilor realizate şi a
costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzacţii de către
fiecare persoană. Profiturile trebuie împărţite astfel încât să reflecte
funcţiile efectuate, riscurile asumate şi activele folosite de către
fiecare dintre părţi. |
| 31. În cazul comparării tranzacţiilor dintre persoane afiliate şi cele independente se au în vedere: |
| a)
diferenţele determinate de particularităţile bunurilor materiale,
nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzacţiilor
comparabile, în măsura în care aceste particularităţi influenţează
preţul de piaţă al obiectului respectivei tranzacţii; |
| b) funcţiile îndeplinite de persoane în tranzacţiile respective. |
|
La analiza funcţiilor persoanelor participante într-o tranzacţie vor fi
avute în vedere: importanţa economică a funcţiilor îndeplinite de
fiecare participant, împărţirea riscurilor şi a responsabilităţilor
între părţile ce participă la tranzacţie, volumul resurselor angajate,
al utilajelor şi echipamentelor, valoarea activelor necorporale
folosite. |
| 32. La stabilirea preţului de piaţă al
tranzacţiilor dintre persoane afiliate se foloseşte una dintre metodele
prevăzute mai sus. În vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au
în vedere următoarele elemente: |
| a) metoda care se
apropie cel mai mult de împrejurările în care sunt stabilite preţurile
supuse liberei concurenţe pe pieţe comparabile din punct de vedere
comercial; |
| b) metoda pentru care sunt disponibile date
rezultate din funcţionarea efectivă a persoanelor afiliate implicate în
tranzacţii supuse liberei concurenţe; |
| c) gradul de precizie cu care se pot face ajustări în vederea obţinerii comparabilităţii; |
| d) circumstanţele cazului individual; |
| e) activităţile desfăşurate efectiv de diferitele persoane afiliate; |
| f) metoda folosită trebuie să corespundă împrejurărilor date ale pieţei şi ale activităţii contribuabilului; |
| g) documentaţia care poate fi pusă la dispoziţie de către contribuabil. |
| 33. Circumstanţele cazului individual care urmează să fie luat în considerare în examinarea preţului de piaţă sunt: |
| a) tipul, starea, calitatea, precum şi gradul de noutate al bunurilor, mărfurilor şi serviciilor transferate; |
| b)
condiţiile pieţei pe care bunurile, mărfurile sau serviciile sunt
folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vândute unor persoane
independente; |
| c) activităţile desfăşurate şi stadiile din lanţul producţiei şi distribuţiei ale entităţilor implicate; |
| d)
clauzele cuprinse în contractele de transfer privind: obligaţiile,
termenele de plată, rabaturile, reducerile, garanţiile acordate,
asumarea riscului; |
| e) în cazul unor relaţii de transfer pe termen lung, avantajele şi riscurile legate de acestea; |
| f) condiţiile speciale de concurenţă. |
| 34.
În aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal
se iau în considerare datele şi documentele înregistrate în momentul în
care a fost încheiat contractul. |
| În cazul contractelor
pe termen lung este necesar să se aibă în vedere dacă terţe părţi
independente ţin seama de riscurile asociate, încheind contractele
corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a preţului). |
|
În situaţia în care în legătură cu transferul bunurilor şi al
serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condiţii de
plată sau facilităţi de credit pentru client diferite de practica
comercială obişnuită), precum şi în cazul furnizării parţiale de
materiale de către client sau servicii auxiliare, la determinarea
preţului de piaţă trebuie să se ia în considerare şi aceşti factori. |
| 35.
La aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal
nu se iau în considerare preţurile care au fost influenţate de situaţii
competitive speciale, cum ar fi: |
| a) preţuri practicate
pe pieţe speciale închise, unde aceste preţuri sunt stabilite diferit de
condiţiile de pe piaţa din care se face transferul; |
| b) preţuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piaţă; |
| c) preţuri care sunt influenţate de reglementările autorităţilor publice. |
| 36.
Atunci când se stabileşte preţul de piaţă al serviciilor în cadrul
tranzacţiilor dintre persoane afiliate, autorităţile fiscale examinează
în primul rând dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat,
ar fi încheiat o asemenea tranzacţie în condiţiile stabilite de
persoanele afiliate. |
| În cazul furnizărilor de servicii
se iau în considerare tarifele obişnuite pentru fiecare tip de
activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii
(transport, asigurare). În cazul în care nu există tarife comparabile se
foloseşte metoda «cost-plus». |
| 37. În cazul costurilor
de publicitate, acestea se deduc de către acele persoane afiliate care
urmează să beneficieze de pe urma publicităţii făcute sau, dacă este
necesar, sunt alocate proporţional cu beneficiul. În situaţia în care
costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mamă în numele
grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana
controlată. |
| La calcularea profitului, autorităţile
fiscale estimează cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu
publicitatea, proporţional cu beneficiile câştigate de aceste persoane
din publicitate. Dacă un contribuabil efectuează cheltuieli cu
publicitatea de care beneficiază şi o persoană afiliată, se presupune că
prima persoană a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale,
proporţional cu natura şi sfera serviciilor furnizate de o companie de
publicitate independentă. |
| Pentru a stabili mai clar
proporţiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoană cu publicitatea,
de care beneficiază două sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate
în considerare pieţele pe care s-a făcut publicitatea şi cota de piaţă a
respectivelor persoane afiliate în vânzările de bunuri şi servicii
cărora li s-a făcut reclama. |
| 38. Când un contribuabil
acordă un împrumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci când
acesta primeşte un astfel de împrumut (credit), indiferent de scopul şi
destinaţia sa, preţul pieţei pentru asemenea serviciu este constituit
din dobânda care ar fi fost agreată de persoane independente pentru
astfel de servicii furnizate în condiţii comparabile, inclusiv
comisionul de administrare a creditului, respectiv împrumutului. |
| În cazul serviciilor de finanţare între persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizează: |
| a) dacă împrumutul dat este în interesul desfăşurării activităţii beneficiarului şi a fost utilizată în acest scop; |
| b) dacă a existat o schemă de distribuţie a profitului. |
|
Încadrarea împrumutului în schema de distribuţie a profitului va fi
presupusă dacă la data acordării împrumutului nu se aşteaptă în mod cert
o rambursare a împrumutului sau dacă contractul conţine clauze
defavorabile pentru plătitor. |
| Atunci când se
examinează dobânda, trebuie luate în considerare: suma şi durata
împrumutului, natura şi scopul împrumutului, garanţia implicată, valuta
implicată, riscurile de schimb şi costurile măsurilor de asigurare a
ratei de schimb, precum şi alte circumstanţe de acordare a împrumutului. |
|
Raportarea condiţiilor de împrumut are în vedere ratele dobânzii
aplicate în împrejurări comparabile şi în aceeaşi zonă valutară de o
persoană independentă. De asemenea, trebuie să se ţină seama de măsurile
pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a împărţi riscul
de schimb (de exemplu: clauze care menţin valoarea împrumutului în
termeni reali, încheierea unui contract de devize pentru plată la termen
pe cheltuiala împrumutătorului). |
| 39. În cazul
dobânzilor aferente furnizorilor de bunuri şi de servicii este necesar
să se examineze dacă costul dobânzii reprezintă o practică comercială
obişnuită sau dacă părţile care fac tranzacţia cer dobândă acolo unde,
în tranzacţii comparabile, bunurile şi serviciile sunt transferate
reciproc. Aceste elemente de analiză se au în vedere şi la alte forme de
venituri sau costuri asimilate dobânzilor. |
| 40. Atunci
când se stabileşte preţul de piaţă al drepturilor de proprietate
intelectuală în cadrul tranzacţiilor dintre persoane afiliate,
autorităţile fiscale examinează în primul rând dacă persoanele
independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea
tranzacţie în condiţiile stabilite de persoane afiliate. |
|
În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuală, cum
sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licenţelor, know-how şi
altele de aceeaşi natură, costurile folosirii proprietăţii nu sunt
deduse separat dacă drepturile sunt transferate în legătură cu
furnizarea de bunuri sau de servicii şi dacă sunt incluse în preţul
acestora. |
| 41. În cazul serviciilor de administrare şi conducere din interiorul grupului se au în vedere următoarele: |
| a)
între persoanele afiliate costurile de administrare, management,
control, consultanţă sau funcţii similare sunt deduse la nivel central
sau regional prin intermediul societăţii-mamă, în numele grupului ca un
tot unitar. Nu poate fi cerută o remuneraţie pentru aceste activităţi,
în măsura în care baza lor legală este relaţia juridică ce guvernează
forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc
legăturile dintre entităţi. Cheltuielile de această natură pot fi deduse
numai dacă astfel de entităţi furnizează în plus servicii persoanelor
afiliate sau dacă în preţul bunurilor şi în valoarea tarifelor
serviciilor furnizate se iau în considerare şi serviciile sau costurile
administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natură de către o
filială care foloseşte aceste servicii luând în considerare relaţia
juridică dintre ele, numai pentru propriile condiţii, ţinând seama că nu
ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o persoană independentă; |
| b)
serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existenţă a
serviciilor în cadrul unui grup nu este suficientă, deoarece, ca regulă
generală, persoanele independente plătesc doar serviciile care au fost
prestate în fapt. |
| Pentru aplicarea prezentelor norme
metodologice, autorităţile fiscale vor lua în considerare şi Liniile
directoare privind preţurile de transfer, emise de Organizaţia pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică. |
Venituri obţinute din România
Art. 12.
-
Următoarele venituri sunt considerate ca fiind obţinute din România,
indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate, sub formă
de:
a)
venituri atribuibile unui sediu permanent în România;
b)
venituri din activităţile dependente desfăşurate în România;
c)
dividende de la o persoană juridică română;
d)
dobânzi de la un rezident;
e)
dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuială a sediului permanent;
f)
redevenţe de la un rezident;
g)
redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa este o cheltuială a sediului permanent;
h)
venituri din proprietăţi imobiliare situate în România, inclusiv
veniturile din exploatarea resurselor naturale situate în România,
venituri din folosirea proprietăţii imobiliare situate în România şi
venituri din transferul dreptului de proprietate asupra proprietăţilor
imobiliare situate în România;
i)
venituri din transferul titlurilor de participare, aşa cum sunt definite
la art. 7 alin. (1) pct. 31, la o persoană juridică, dacă aceasta este
persoană juridică română sau dacă cea mai mare parte a valorii
mijloacelor fixe ale persoanei juridice, direct sau prin una ori mai
multe persoane juridice, reprezintă proprietăţi imobiliare situate în
România, precum şi veniturile din transferul titlurilor de valoare, aşa
cum sunt definite la art. 65 alin. (1) lit. c), emise de rezidenţi
români;
___________
Litera i) a fost modificată prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 127/2008 începând cu 01.01.2009.
j)
venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat;
k)
venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul
internaţional şi prestările de servicii accesorii acestui transport;
___________
Litera k) a fost modificată prin punctul 3. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
l)
venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din
orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau
dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în
România;
___________
Litera l) a fost modificată prin punctul 3. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
m)
venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au
calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de
administraţie al unei persoane juridice române;
n)
comisioane de la un rezident;
o)
comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuială a sediului permanent;
p)
venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în
România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele
care participă efectiv la asemenea activităţi sau de către alte
persoane;
q)
Abrogată prin punctul 4. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
r)
venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;
s)
venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România;
t)
orice alte venituri obţinute dintr-o activitate desfăşurată în România.
ţ)
venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice române.
___________
Litera ţ) a fost modificată prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
u)
venituri realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul nerezident în cadrul operaţiunii de fiducie.
___________
Litera u) a fost introdusă prin punctul 5. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
Prevederi speciale privind schimbul de informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 33/2006 începând cu 02.05.2006.
Art. 121.
-
Ministrul finanţelor publice va dispune prin ordin măsurile necesare
pentru implementarea sistemului de cooperare administrativă şi schimb de
informaţii cu statele membre ale Uniunii Europene în domeniul taxei pe
valoarea adăugată, accizelor şi impozitului pe venit.
___________
Alineatul a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 33/2006 începând cu 02.05.2006.
___________
Art. 121. a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 33/2006 începând cu 02.05.2006.
TITLUL II
Impozitul pe profit
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Contribuabili
Art. 13.
-
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu,
următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
a)
persoanele juridice române;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 1.
Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile
naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile
comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de
proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu
capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere
agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste,
instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile,
asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate care are
statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei
române. |
| 2. În cazul persoanelor juridice române care
deţin participaţii în capitalul altor societăţi comerciale şi care
întocmesc situaţii financiare consolidate, calculul şi plata impozitului
pe profit se fac la nivelul fiecărei persoane juridice din grup. |
b)
persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 3.
Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile,
asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi
organizate în conformitate cu legislaţia unei alte ţări, devin subiect
al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau
parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, aşa cum este
definit acesta în Codul fiscal, de la începutul activităţii sediului. |
c)
persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care
desfăşoară activitate în România într-o asociere cu sau fără
personalitate juridică;
___________
Litera c) a fost modificată prin punctul 6. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
d)
persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură
cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română;
e)
persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru
veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri
fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de
persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana
juridică română.
f)
persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
___________
Litera f) a fost introdusă prin punctul 12. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
___________
Art. 13. a fost derogat prin alineatul (1) din Lege nr. 555/2004 începând cu 09.12.2004.
Sfera de cuprindere a impozitului
Art. 14.
-
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a)
în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu
sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene,
asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă, atât din România,
cât şi din străinătate;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 13. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
b)
în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin
intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil
atribuibil sediului permanent;
c)
în cazul persoanelor juridice străine şi persoanelor fizice nerezidente
care desfăşoară activitate în România într-o asociere cu sau fără
personalitate juridică, asupra părţii din profitul impozabil al
asocierii care se atribuie fiecărei persoane;
___________
Litera c) a fost modificată prin punctul 7. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
d)
în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau
în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din
vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e)
în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice
române care realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate,
din asocieri fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Scutiri
Art. 15.
-
(1)
Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:
a)
trezoreria statului;
b)
instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru
veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit
Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările
ulterioare, şi Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu
modificările şi completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel;
___________
Litera b) a fost modificată prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
b1)
persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul
IV1;
___________
Litera b1) a fost introdusă prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
c)
Abrogată prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2010 începând cu 01.07.2010.
d)
fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 4.
Fundaţia constituită ca urmare a unui legat, în conformitate cu
Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu
modificările şi completările ulterioare, este subiectul de drept
înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic
pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod
permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau,
după caz, comunitar. |
e)
Abrogată prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
f)
cultele religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi
valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult,
potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din
activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească,
obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind
reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele
respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori,
pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări
de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a
clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume
propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în
condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit
ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea
religioasă şi regimul general al cultelor.
___________
Litera f) a fost modificată prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 6.
Veniturile obţinute din activităţi economice de către contribuabilii
prevăzuţi la art. 15 alin. (1) lit. f), g) şi h) din Codul fiscal şi
care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menţionate la
literele respective se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 17
din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile
obţinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor
venituri. |
g)
instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele
autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii
următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 6.
Veniturile obţinute din activităţi economice de către contribuabilii
prevăzuţi la art. 15 alin. (1) lit. f), g) şi h) din Codul fiscal şi
care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menţionate la
literele respective se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 17
din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile
obţinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor
venituri. |
h)
asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi
asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari,
potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru
veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a
fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii,
pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 6.
Veniturile obţinute din activităţi economice de către contribuabilii
prevăzuţi la art. 15 alin. (1) lit. f), g) şi h) din Codul fiscal şi
care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menţionate la
literele respective se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 17
din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile
obţinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor
venituri. |
i)
Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j)
Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii.
k)
Banca Naţională a României.
___________
Litera k) a fost introdusă prin punctul 4. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
l)
Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii.
___________
Litera l) a fost introdusă prin punctul 6. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
(2)
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile
patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru
următoarele tipuri de venituri:
a)
cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
b)
contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c)
taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d)
veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;
e)
donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
f)
dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite;
___________
Litera f) a fost modificată prin punctul 7. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
g)
veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
h)
resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
i)
veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de
strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole,
conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului acestora;
j)
veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate
în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt
sau au fost folosite într-o activitate economică;
k)
veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de
organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de
organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării
ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele
de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile
patronale.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 7.
Sunt venituri neimpozabile din reclamă şi publicitate veniturile
obţinute din închirieri de spaţii publicitare pe: clădiri, terenuri,
tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Nu se includ în veniturile descrise
anterior veniturile obţinute din prestări de servicii de intermediere
în reclamă şi publicitate. |
l)
sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut
donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective
să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în
anii următori, pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora,
potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;
___________
Litera l) a fost introdusă prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
m)
veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare
pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele
care sunt utilizate în activitatea economică;
___________
Litera m) a fost introdusă prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
n)
sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor titlului III.
___________
Litera n) a fost introdusă prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
(3)
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile
patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru
veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult
de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit,
prevăzută la alin. (2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat
datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce
corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) sau în
prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la
art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz.
| Punere în aplicare prin Decizie 2/2004 : |
| 1. Modalitatea de determinare a profitului impozabil de către asociaţii/fundaţii sportive din transferul sportivilor |
| Soluţie: |
|
În conformitate cu prevederile Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe
profit, precum şi ale Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
veniturile realizate de către persoanele juridice fără scop patrimonial
din transferul sportivilor după data de 1 iulie 2002 şi care depăşesc
nivelul stabilit la art. 1 alin. (4) din Legea nr. 414/2002, respectiv
la art. 15 alin. (3) din Legea nr. 571/2003, sunt venituri impozabile la
determinarea profitului impozabil. |
| În scopul
determinării profitului impozabil al persoanelor juridice fără scop
patrimonial sunt deductibile cheltuielile efectuate în mod distinct
pentru veniturile impozabile, înregistrate în contabilitate potrivit
prevederilor pct. 95 din anexa la Ordinul ministrului finanţelor nr.
1.591/1998 privind aprobarea Planului de conturi pentru persoanele
juridice fără scop lucrativ şi a normelor metodologice de utilizare a
acestuia, cu modificările şi completările ulterioare, iar de la data de 1
ianuarie 2004, potrivit pct. 5.7 din anexa la Ordinul ministrului
finanţelor publice nr. 1.829/2003 privind aprobarea Reglementărilor
contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial. |
|
Cheltuielile care nu sunt înregistrate în mod distinct pentru
realizarea veniturilor impozabile se repartizează de către contribuabili
pe bază de criterii proprii de alocare, corespunzător cu natura
activităţii desfăşurate. |
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 8.
Organizaţiile nonprofit care obţin venituri, altele decât cele
menţionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, şi depăşesc limita
prevăzută la alin. (3) plătesc impozit pentru profitul corespunzător
acestora. Determinarea profitului impozabil se face în conformitate cu
prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. În acest sens se
vor avea în vedere următoarele: |
| a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal; |
| b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea următorilor paşi: |
| -
calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului
mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naţională a României
pentru anul fiscal respectiv; |
| - calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a); |
| -
stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din
Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mică dintre sumele stabilite
conform precizărilor anterioare; |
| c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) şi b); |
| d) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c); |
| e) calculul profitului impozabil corespunzător veniturilor impozabile de la lit. d), avându-se în vedere următoarele: |
| (i)
stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor
impozabile de la lit. d). Este necesară utilizarea de către contribuabil
a unor chei corespunzătoare de repartizare a cheltuielilor comune; |
| (ii)
stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform
regulilor de la pct. (i), luându-se în considerare prevederile art. 21
din Codul fiscal; |
| (iii) stabilirea profitului impozabil
ca diferenţă între veniturile impozabile de la lit. d) şi cheltuielile
deductibile stabilite la pct. (ii); |
| f) calculul
impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin.
(1) sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra profitului
impozabil stabilit la lit. e). |
| 81.
Veniturile realizate de organizaţiile nonprofit din transferul
sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului
impozabil. |
| 82. Prevederile alin. (2) şi
alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, sunt aplicabile şi persoanelor
juridice care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere, cu modificările şi completările
ulterioare. |
(4)
Prevederile alin. (2) şi (3) sunt aplicabile şi persoanelor juridice
care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi
completările ulterioare.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 131. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 14.05.2010.
Anul fiscal
Art. 16.
-
(1)
Anul fiscal este anul calendaristic.
(2)
Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în
cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul
calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
| Punere în aplicare Art. 16. prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 9. În cazul înfiinţării unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilă începe: |
| a) de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are această obligaţie; |
| b) de la data înregistrării în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, dacă are această obligaţie; |
| c)
de la data încheierii sau, după caz, a punerii în aplicare a
contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau naştere unei
noi persoane juridice. |
| 10. Perioada impozabilă se
încheie, în cazul divizărilor sau fuziunilor care au ca efect juridic
încetarea existenţei persoanelor juridice prin dizolvare fără lichidare,
la una dintre următoarele date: |
| a) la data
înregistrării în registrul comerţului/registrul ţinut de instanţele
judecătoreşti competente a noii societăţi sau a ultimei dintre ele, în
cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi; |
| b)
la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat
operaţiunea sau de la altă dată stabilită prin acordul părţilor în
cazul în care se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată,
potrivit legii; |
| c) la data înmatriculării persoanei
juridice înfiinţate potrivit legislaţiei europene, în cazul în care prin
fuziune se constituie asemenea persoane juridice; |
| d) la data stabilită potrivit legii, în alte cazuri decât cele menţionate la lit. a), b) şi c). |
|
În cazul dizolvării urmată de lichidarea contribuabilului, perioada
impozabilă încetează la data depunerii situaţiilor financiare la
registrul unde a fost înregistrată, conform legii, înfiinţarea acestuia. |
Cotele de impozitare
Art. 17
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%, cu excepţiile prevăzute la art. 38.
___________
Art. 17 a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 138/2004 începând cu 04.06.2005.
Impozit minim
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 34/2009 începând cu 01.05.2009.
Art. 18.
-
(1)
Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte,
cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor
sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri
în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe
profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai
mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui
impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| 11.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 18 din Codul fiscal
contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte,
cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor
sportive, încadraţi potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; aceştia
trebuie să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă pentru a se
cunoaşte veniturile şi cheltuielile corespunzătoare acestor activităţi.
La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul
şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune
ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste
activităţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic
decât 5% din veniturile obţinute din aceste activităţi, contribuabilul
este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se
adaugă la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi,
impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal.
Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt
veniturile aferente activităţilor respective, înregistrate în
conformitate cu reglementările contabile. |
(2)
Abrogat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 87/2010 începând cu 01.10.2010.
(3)
Abrogat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 87/2010 începând cu 01.10.2010.
(4)
Abrogat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 87/2010 începând cu 01.10.2010.
(5)
Abrogat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 87/2010 începând cu 01.10.2010.
(6)
Abrogat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 87/2010 începând cu 01.10.2010.
(7)
Abrogat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 87/2010 începând cu 01.10.2010.
___________
Art. 18. a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 34/2009 începând cu 01.05.2009.
CAPITOLUL II
Calculul profitului impozabil
Reguli generale
Art. 19.
-
(1)
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate
din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de
venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile
şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare
veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 12.
Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea
profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit
reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se
scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile
conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal. |
| Exemple de elemente similare veniturilor: |
| -
diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării
creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă
în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii; |
| - rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) şi alin. (51) din Codul fiscal; |
| - câştigurile legate de vânzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobândite/răscumpărate. |
| Exemple de elemente similare cheltuielilor: |
| -
diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării
creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă
în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii; |
| -
cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi
dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a
fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, cheltuiala este
deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor
imobilizări, respectiv durata iniţială stabilită conform legii, mai
puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. În mod similar se
va proceda şi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor şi
amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia
retratării situaţiilor financiare anuale. |
| - diferenţele
nefavorabile dintre preţul de vânzare al titlurilor de participare
proprii şi valoarea lor de dobândire/răscumpărare, înregistrate la data
vânzării titlurilor respective. |
| Veniturile şi
cheltuielile generate de evaluarea ulterioară şi executarea
instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit
reglementărilor contabile, sunt luate în calcul la stabilirea profitului
impozabil. |
| 13. Veniturile sau cheltuielile
înregistrate eronat sau omise se corectează prin ajustarea profitului
impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparţin şi depunerea unei
declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Codul de procedură
fiscală. |
| 14. La calculul profitului impozabil limitele
cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică
trimestrial sau potrivit prezentelor norme metodologice, după caz,
astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile
legii. Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozitul pe
profit anual, limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia
în vigoare se aplică anual. |
| 141. Veniturile
şi cheltuielile rezultate din evaluarea titlurilor de participare,
efectuată potrivit reglementărilor contabile aplicabile, sunt luate în
calcul la determinarea profitului impozabil. În valoarea fiscală a
titlurilor de participare se includ şi evaluările efectuate potrivit
reglementărilor contabile aplicabile. La scoaterea din gestiune a
titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite
pentru scoaterea din evidenţă a stocurilor. |
| 142.
Veniturile şi cheltuielile reprezentând dobânzile/
penalităţile/daunele-interese contractuale anulate prin acte adiţionale
la contractele economice încheiate sunt venituri impozabile, respectiv
cheltuieli deductibile, în condiţiile în care
dobânzile/penalităţile/daunele-interese stabilite în cadrul contractelor
economice iniţiale au reprezentat cheltuieli deductibile, respectiv
venituri impozabile, pe măsura înregistrării lor. În acest caz, se
ajustează profitul impozabil al perioadei fiscale în care au fost
înregistrate iniţial veniturile şi cheltuielile respective. |
| 15.
Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligaţi
să întocmească un registru de evidenţă fiscală, într-un singur exemplar,
compus din cel puţin 100 de file, ţinut în formă scrisă sau
electronică. Completarea se face în ordine cronologică, iar informaţiile
înregistrate trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele
prezentate în declaraţiile de impunere. Registrul de evidenţă fiscală
se completează în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în
declaraţia fiscală sunt obţinute în urma unor prelucrări ale datelor
furnizate din înregistrările contabile. Modul de completare a
registrului de evidenţă fiscală este la latitudinea fiecărui
contribuabil, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile
proprii ale acestuia. Acestea se referă la: calculul dobânzilor şi al
diferenţelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscală,
reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenţa fiscală a vânzărilor
cu plata în rate, valoarea fiscală în cazul efectuării operaţiunilor
prevăzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaţiuni. |
(2)
Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare,
privind ieşirea din gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul
profitului impozabil, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3).
Metodele contabile de evaluare a stocurilor nu se modifică în cursul
anului fiscal.
(3)
Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv,
conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente
contractelor de vânzare cu plata în rate, pe măsură ce ratele devin
scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata
derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt
deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei
înregistrate în valoarea totală a contractului.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 11. din Ordonanţă de urgenţă nr. 138/2004 începând cu 04.06.2005.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 16.
Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrării bunurilor,
executării lucrărilor sau prestării serviciilor pentru impunerea
veniturilor aferente contractelor cu plata în rate până la data de 30
aprilie 2005 inclusiv, veniturile şi cheltuielile aferente bunurilor
mobile şi imobile produse, lucrărilor executate şi serviciilor prestate,
valorificate în baza unui contract cu plata în rate, sunt impozabile,
respectiv deductibile, pe măsură ce ratele devin scadente, pe durata
derulării contractelor respective. |
(4)
În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii
internaţionale, în baza convenţiilor la care România este parte,
veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt
luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor
norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste
convenţii.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 17.
Intră sub incidenţa acestui alineat contribuabilii care desfăşoară
activităţi de servicii internaţionale care aplică regulile de evidenţă
şi decontare a veniturilor şi cheltuielilor stabilite prin regulamente
de aplicare a convenţiilor la care România este parte (de exemplu:
serviciile poştale, telecomunicaţiile, transporturile internaţionale). |
(5)
Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului
preţului pieţei libere, potrivit căruia tranzacţiile între persoanele
afiliate se efectuează în condiţiile stabilite sau impuse care nu
trebuie să difere de relaţiile comerciale sau financiare stabilite între
întreprinderi independente. La stabilirea profiturilor persoanelor
afiliate se au în vedere principiile privind preţurile de transfer.
___________
Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
| Punere în aplicare Art. 19. prin Decizie 2/2004 : |
| 3. Impunerea rezervelor din reevaluarea imobilizărilor corporale |
| Soluţie: |
|
În aplicarea prevederilor art. 19 şi ale art. 22 alin. (5) din Legea
nr. 571/2003, surplusul din reevaluarea imobilizărilor corporale, care a
fost anterior deductibil, evidenţiat potrivit reglementărilor contabile
în contul "Rezultatul reportat" sau în contul "Alte rezerve", analitice
distincte, se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei,
distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării,
divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la
folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. in da co |
|
Înregistrarea şi menţinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de
rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor
constituite în baza unor acte normative, nu se consideră modificarea
destinaţiei sau distribuţie. |
| În conformitate cu
prevederile art. 19 şi ale art. 22 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 şi a
pct. 12 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, aceste sume sunt elemente similare veniturilor. |
|
În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003,
cheltuielile înregistrate ca urmare a casării sau cedării unui mijloc
fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferenţă între valoarea
fiscală de intrare a acestora şi amortizarea fiscală, după caz, sunt
cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. |
Deduceri pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 200/2008 începând cu 01.01.2009.
Art. 191.
-
(1)
La calculul profitului impozabil, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:
a)
deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporţie de
20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea
suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se
realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit
dispoziţiilor art. 26;
b)
aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi
echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.
(2)
În aplicarea prevederilor prezentului articol se elaborează norme
privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate
prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului
educaţiei, cercetării şi inovării.
___________
Alineatul (2) a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 200/2008 începând cu 16.11.2009.
___________
Pus în aplicare prin Normă din 06/08/2010 începând cu 12.08.2010.
Art. 191. a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 200/2008 începând cu 01.01.2009.
Scutirea de impozit a profitului reinvestit
___________
Paragraful a fost introdus prin alineatul din Lege nr. 329/2009 începând cu 12.11.2009.
Art. 192.
-
(1)
Profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente
tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), astfel cum sunt
prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele
normale de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite în scopul obţinerii
de venituri impozabile, este scutit de impozit.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 171. În sensul prevederilor art. 192
alin. (1) din Codul fiscal, prin producţia de echipamente tehnologice
se înţelege realizarea acestora în regie proprie şi înregistrarea ca
mijloace fixe potrivit reglementărilor contabile în corelaţie cu
prevederile art. 24 din Codul fiscal. |
| 172. Exemple de calcul: |
|
Exemplul I. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, în
cazul în care profitul contabil este mai mare decât valoarea investiţiei
realizate |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 170.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 10.000 lei.
Societatea achiziţionează la data de 15 noiembrie un echipament
tehnologic în valoare de 80.000 lei, profitul contabil aferent perioadei
1 octombrie - 31 decembrie 2009 fiind în sumă de 90.000 lei. |
| Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 170.000 x 16% = 27.200 lei |
| 27.200 - 10.000 = 17.200 lei; |
| - se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit: |
|
Având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1
octombrie - 31 decembrie 2009 în sumă de 90.000 lei acoperă investiţia
realizată, impozitul scutit este: |
| 80.000 x 16% = 12.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 80.000 - 80.000 = 0 |
|
Exemplul II. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, în
cazul în care profitul contabil este mai mic decât valoarea investiţiei
realizate |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 60.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 4.000 lei.
Societatea achiziţionează la data de 20 noiembrie un echipament
tehnologic în valoare de 70.000 lei, profitul contabil aferent perioadei
1 octombrie - 31 decembrie fiind 30.000 lei. |
| Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 60.000 x 16% = 9.600 lei |
| 9.600 - 4.000 = 5.600 lei; |
| -
se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit: în
această situaţie, profitul contabil nu acoperă investiţia realizată,
decât până la nivelul de 30.000 lei. Impozitul pe profit aferent părţii
din investiţie finanţată din profit este: |
| 30.000 x 16% = 4.800 lei; impozit pe profit scutit = 4.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 70.000 - 30.000 = 40.000 lei |
|
Exemplul III. Determinarea impozitului pentru situaţia în care
impozitul pe profit după aplicarea facilităţii este mai mic decât
impozitul minim |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 45.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 2.000 lei. |
|
Societatea achiziţionează la data de 15 decembrie un utilaj în valoare
de 25.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31
decembrie 2009 fiind 30.000 lei. La data de 31 decembrie 2008 societatea
a înregistrat venituri totale anuale în sumă de 250.000 lei, la care
corespunde un impozit minim pentru trimestrul IV de 1.625 lei. |
|
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului
investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii,
se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 45.000 x 16% = 7.200 lei |
| 7.200 - 2.000 = 5.200 lei; |
| -
având în vedere faptul că, în acest caz profitul contabil acoperă
investiţia realizată, impozitul pe profit aferent profitului investit
este: |
| 25.000 x 16% = 4.000 lei; |
| - după aplicarea facilităţii, impozitul pe profit este: |
| 5.200 - 4.000 = 1.200 lei; |
| -
în această situaţie, deoarece impozitul pe profit după aplicarea
facilităţii este mai mic decât impozitul minim, impozitul pentru
trimestrul IV se datorează la nivelul impozitului minim în sumă de 1.625
lei; |
| - se determină valoarea fiscală a echipamentului
tehnologic, în baza căreia se calculează amortizarea fiscală, în
conformitate cu prevederile art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 25.000 - 25.000 = 0 |
|
Exemplul IV de calcul al scutirii de impozit pentru profitul reinvestit
de către contribuabilii obligaţi la plata anuală a impozitului pe
profit |
| La sfârşitul anului 2010 o societate comercială
înregistrează un profit impozabil în sumă de 2.500.000 lei. Profitul
contabil aferent anului 2010 este de 1.900.000 lei. Societatea
achiziţionează la data de 15 martie 2010 un echipament tehnologic în
valoare de 70.000 lei, la data de 16 iulie un echipament tehnologic în
valoare de 110.000 lei şi în data de 15 octombrie un echipament
tehnologic în valoare de 90.000 lei. |
| Pentru
determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit
şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se
parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent anului 2010: |
| 2.500.000 x 16% = 400.000 lei; |
| - se determină valoarea totală a investiţiilor realizate în echipamente tehnologice: |
| 70.000 + 110.000 + 90.000 = 270.000 lei; |
| -
având în vedere faptul că profitul contabil acoperă investiţiile
realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este: |
| 270.000 x 16% = 43.200 lei; |
| - se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: |
| 400.000 - 43.200 = 356.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice achiziţionate: |
| 70.000 - 70.000 = 0 |
| 110.000 - 110.000 = 0 |
| 90.000 - 90.000 = 0 |
| 173.
În situaţia în care investiţiile în echipamente tehnologice realizate
nu sunt acoperite în totalitate de profitul contabil, pentru
determinarea valorii fiscale, în baza căreia se calculează amortizarea
fiscală, în conformitate cu prevederile art. 192 alin. (12)
din Codul fiscal, se are în vedere ordinea cronologică a înregistrării
acestora ca mijloace fixe potrivit art. 24 din Codul fiscal. |
| 174. În aplicarea prevederilor art. 192
alin. (7), facilitatea se acordă pentru valoarea imobilizărilor
corporale în curs de execuţie înregistrate în perioada 1 octombrie 2009 -
31 decembrie 2010 şi puse în funcţiune în aceeaşi perioadă potrivit
art. 24 din Codul fiscal. |
(2)
Profitul investit potrivit alin. (1) reprezintă soldul contului de
profit şi pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la începutul
anului, utilizat în acest scop în anul efectuării investiţiei. Scutirea
de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în
limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 171. În sensul prevederilor art. 192
alin. (1) din Codul fiscal, prin producţia de echipamente tehnologice
se înţelege realizarea acestora în regie proprie şi înregistrarea ca
mijloace fixe potrivit reglementărilor contabile în corelaţie cu
prevederile art. 24 din Codul fiscal. |
| 172. Exemple de calcul: |
|
Exemplul I. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, în
cazul în care profitul contabil este mai mare decât valoarea investiţiei
realizate |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 170.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 10.000 lei.
Societatea achiziţionează la data de 15 noiembrie un echipament
tehnologic în valoare de 80.000 lei, profitul contabil aferent perioadei
1 octombrie - 31 decembrie 2009 fiind în sumă de 90.000 lei. |
| Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 170.000 x 16% = 27.200 lei |
| 27.200 - 10.000 = 17.200 lei; |
| - se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit: |
|
Având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1
octombrie - 31 decembrie 2009 în sumă de 90.000 lei acoperă investiţia
realizată, impozitul scutit este: |
| 80.000 x 16% = 12.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 80.000 - 80.000 = 0 |
|
Exemplul II. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, în
cazul în care profitul contabil este mai mic decât valoarea investiţiei
realizate |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 60.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 4.000 lei.
Societatea achiziţionează la data de 20 noiembrie un echipament
tehnologic în valoare de 70.000 lei, profitul contabil aferent perioadei
1 octombrie - 31 decembrie fiind 30.000 lei. |
| Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 60.000 x 16% = 9.600 lei |
| 9.600 - 4.000 = 5.600 lei; |
| -
se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit: în
această situaţie, profitul contabil nu acoperă investiţia realizată,
decât până la nivelul de 30.000 lei. Impozitul pe profit aferent părţii
din investiţie finanţată din profit este: |
| 30.000 x 16% = 4.800 lei; impozit pe profit scutit = 4.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 70.000 - 30.000 = 40.000 lei |
|
Exemplul III. Determinarea impozitului pentru situaţia în care
impozitul pe profit după aplicarea facilităţii este mai mic decât
impozitul minim |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 45.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 2.000 lei. |
|
Societatea achiziţionează la data de 15 decembrie un utilaj în valoare
de 25.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31
decembrie 2009 fiind 30.000 lei. La data de 31 decembrie 2008 societatea
a înregistrat venituri totale anuale în sumă de 250.000 lei, la care
corespunde un impozit minim pentru trimestrul IV de 1.625 lei. |
|
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului
investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii,
se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 45.000 x 16% = 7.200 lei |
| 7.200 - 2.000 = 5.200 lei; |
| -
având în vedere faptul că, în acest caz profitul contabil acoperă
investiţia realizată, impozitul pe profit aferent profitului investit
este: |
| 25.000 x 16% = 4.000 lei; |
| - după aplicarea facilităţii, impozitul pe profit este: |
| 5.200 - 4.000 = 1.200 lei; |
| -
în această situaţie, deoarece impozitul pe profit după aplicarea
facilităţii este mai mic decât impozitul minim, impozitul pentru
trimestrul IV se datorează la nivelul impozitului minim în sumă de 1.625
lei; |
| - se determină valoarea fiscală a echipamentului
tehnologic, în baza căreia se calculează amortizarea fiscală, în
conformitate cu prevederile art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 25.000 - 25.000 = 0 |
|
Exemplul IV de calcul al scutirii de impozit pentru profitul reinvestit
de către contribuabilii obligaţi la plata anuală a impozitului pe
profit |
| La sfârşitul anului 2010 o societate comercială
înregistrează un profit impozabil în sumă de 2.500.000 lei. Profitul
contabil aferent anului 2010 este de 1.900.000 lei. Societatea
achiziţionează la data de 15 martie 2010 un echipament tehnologic în
valoare de 70.000 lei, la data de 16 iulie un echipament tehnologic în
valoare de 110.000 lei şi în data de 15 octombrie un echipament
tehnologic în valoare de 90.000 lei. |
| Pentru
determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit
şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se
parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent anului 2010: |
| 2.500.000 x 16% = 400.000 lei; |
| - se determină valoarea totală a investiţiilor realizate în echipamente tehnologice: |
| 70.000 + 110.000 + 90.000 = 270.000 lei; |
| -
având în vedere faptul că profitul contabil acoperă investiţiile
realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este: |
| 270.000 x 16% = 43.200 lei; |
| - se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: |
| 400.000 - 43.200 = 356.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice achiziţionate: |
| 70.000 - 70.000 = 0 |
| 110.000 - 110.000 = 0 |
| 90.000 - 90.000 = 0 |
| 173.
În situaţia în care investiţiile în echipamente tehnologice realizate
nu sunt acoperite în totalitate de profitul contabil, pentru
determinarea valorii fiscale, în baza căreia se calculează amortizarea
fiscală, în conformitate cu prevederile art. 192 alin. (12)
din Codul fiscal, se are în vedere ordinea cronologică a înregistrării
acestora ca mijloace fixe potrivit art. 24 din Codul fiscal. |
| 174. În aplicarea prevederilor art. 192
alin. (7), facilitatea se acordă pentru valoarea imobilizărilor
corporale în curs de execuţie înregistrate în perioada 1 octombrie 2009 -
31 decembrie 2010 şi puse în funcţiune în aceeaşi perioadă potrivit
art. 24 din Codul fiscal. |
(3)
Pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2009, în aplicarea facilităţii
se ia în considerare profitul contabil înregistrat începând cu data de 1
octombrie 2009 şi investit în activele menţionate la alin. (1) produse
şi/sau achiziţionate după aceeaşi dată.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 171. În sensul prevederilor art. 192
alin. (1) din Codul fiscal, prin producţia de echipamente tehnologice
se înţelege realizarea acestora în regie proprie şi înregistrarea ca
mijloace fixe potrivit reglementărilor contabile în corelaţie cu
prevederile art. 24 din Codul fiscal. |
| 172. Exemple de calcul: |
|
Exemplul I. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, în
cazul în care profitul contabil este mai mare decât valoarea investiţiei
realizate |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 170.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 10.000 lei.
Societatea achiziţionează la data de 15 noiembrie un echipament
tehnologic în valoare de 80.000 lei, profitul contabil aferent perioadei
1 octombrie - 31 decembrie 2009 fiind în sumă de 90.000 lei. |
| Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 170.000 x 16% = 27.200 lei |
| 27.200 - 10.000 = 17.200 lei; |
| - se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit: |
|
Având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1
octombrie - 31 decembrie 2009 în sumă de 90.000 lei acoperă investiţia
realizată, impozitul scutit este: |
| 80.000 x 16% = 12.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 80.000 - 80.000 = 0 |
|
Exemplul II. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, în
cazul în care profitul contabil este mai mic decât valoarea investiţiei
realizate |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 60.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 4.000 lei.
Societatea achiziţionează la data de 20 noiembrie un echipament
tehnologic în valoare de 70.000 lei, profitul contabil aferent perioadei
1 octombrie - 31 decembrie fiind 30.000 lei. |
| Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 60.000 x 16% = 9.600 lei |
| 9.600 - 4.000 = 5.600 lei; |
| -
se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit: în
această situaţie, profitul contabil nu acoperă investiţia realizată,
decât până la nivelul de 30.000 lei. Impozitul pe profit aferent părţii
din investiţie finanţată din profit este: |
| 30.000 x 16% = 4.800 lei; impozit pe profit scutit = 4.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 70.000 - 30.000 = 40.000 lei |
|
Exemplul III. Determinarea impozitului pentru situaţia în care
impozitul pe profit după aplicarea facilităţii este mai mic decât
impozitul minim |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 45.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 2.000 lei. |
|
Societatea achiziţionează la data de 15 decembrie un utilaj în valoare
de 25.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31
decembrie 2009 fiind 30.000 lei. La data de 31 decembrie 2008 societatea
a înregistrat venituri totale anuale în sumă de 250.000 lei, la care
corespunde un impozit minim pentru trimestrul IV de 1.625 lei. |
|
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului
investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii,
se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 45.000 x 16% = 7.200 lei |
| 7.200 - 2.000 = 5.200 lei; |
| -
având în vedere faptul că, în acest caz profitul contabil acoperă
investiţia realizată, impozitul pe profit aferent profitului investit
este: |
| 25.000 x 16% = 4.000 lei; |
| - după aplicarea facilităţii, impozitul pe profit este: |
| 5.200 - 4.000 = 1.200 lei; |
| -
în această situaţie, deoarece impozitul pe profit după aplicarea
facilităţii este mai mic decât impozitul minim, impozitul pentru
trimestrul IV se datorează la nivelul impozitului minim în sumă de 1.625
lei; |
| - se determină valoarea fiscală a echipamentului
tehnologic, în baza căreia se calculează amortizarea fiscală, în
conformitate cu prevederile art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 25.000 - 25.000 = 0 |
|
Exemplul IV de calcul al scutirii de impozit pentru profitul reinvestit
de către contribuabilii obligaţi la plata anuală a impozitului pe
profit |
| La sfârşitul anului 2010 o societate comercială
înregistrează un profit impozabil în sumă de 2.500.000 lei. Profitul
contabil aferent anului 2010 este de 1.900.000 lei. Societatea
achiziţionează la data de 15 martie 2010 un echipament tehnologic în
valoare de 70.000 lei, la data de 16 iulie un echipament tehnologic în
valoare de 110.000 lei şi în data de 15 octombrie un echipament
tehnologic în valoare de 90.000 lei. |
| Pentru
determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit
şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se
parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent anului 2010: |
| 2.500.000 x 16% = 400.000 lei; |
| - se determină valoarea totală a investiţiilor realizate în echipamente tehnologice: |
| 70.000 + 110.000 + 90.000 = 270.000 lei; |
| -
având în vedere faptul că profitul contabil acoperă investiţiile
realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este: |
| 270.000 x 16% = 43.200 lei; |
| - se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: |
| 400.000 - 43.200 = 356.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice achiziţionate: |
| 70.000 - 70.000 = 0 |
| 110.000 - 110.000 = 0 |
| 90.000 - 90.000 = 0 |
| 173.
În situaţia în care investiţiile în echipamente tehnologice realizate
nu sunt acoperite în totalitate de profitul contabil, pentru
determinarea valorii fiscale, în baza căreia se calculează amortizarea
fiscală, în conformitate cu prevederile art. 192 alin. (12)
din Codul fiscal, se are în vedere ordinea cronologică a înregistrării
acestora ca mijloace fixe potrivit art. 24 din Codul fiscal. |
| 174. În aplicarea prevederilor art. 192
alin. (7), facilitatea se acordă pentru valoarea imobilizărilor
corporale în curs de execuţie înregistrate în perioada 1 octombrie 2009 -
31 decembrie 2010 şi puse în funcţiune în aceeaşi perioadă potrivit
art. 24 din Codul fiscal. |
(4)
Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit
trimestrial, în situaţia în care se efectuează investiţii în trimestrele
anterioare, din profitul contabil cumulat de la începutul anului se
scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat
facilitatea.
(5)
În cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 103 care devin plătitori de
impozit pe profit în conformitate cu prevederile art. 1071,
pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul contabil
cumulat de la începutul anului investit în activele menţionate la alin.
(1), produse şi/sau achiziţionate începând cu trimestrul în care aceştia
au devenit plătitori de impozit pe profit. Pentru anul 2009 profitul
contabil luat în considerare la aplicarea facilităţii este cel
înregistrat după data de 1 octombrie 2009.
(6)
Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz, iar suma
profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit
va fi repartizată cu prioritate pentru constituirea rezervelor până la
concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului
financiar. În cazul în care la sfârşitul exerciţiului financiar se
realizează pierdere contabilă nu se efectuează regularizarea profitului
investit, iar contribuabilul nu este obligat să repartizeze suma
profitului investit pentru constituirea rezervelor.
(7)
Pentru activele prevăzute la alin. (1) care se realizează pe parcursul
mai multor ani consecutivi, facilitatea se acordă pentru lucrările
realizate efectiv, în baza unor situaţii parţiale de lucrări, pentru
investiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 171. În sensul prevederilor art. 192
alin. (1) din Codul fiscal, prin producţia de echipamente tehnologice
se înţelege realizarea acestora în regie proprie şi înregistrarea ca
mijloace fixe potrivit reglementărilor contabile în corelaţie cu
prevederile art. 24 din Codul fiscal. |
| 172. Exemple de calcul: |
|
Exemplul I. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, în
cazul în care profitul contabil este mai mare decât valoarea investiţiei
realizate |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 170.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 10.000 lei.
Societatea achiziţionează la data de 15 noiembrie un echipament
tehnologic în valoare de 80.000 lei, profitul contabil aferent perioadei
1 octombrie - 31 decembrie 2009 fiind în sumă de 90.000 lei. |
| Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 170.000 x 16% = 27.200 lei |
| 27.200 - 10.000 = 17.200 lei; |
| - se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit: |
|
Având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1
octombrie - 31 decembrie 2009 în sumă de 90.000 lei acoperă investiţia
realizată, impozitul scutit este: |
| 80.000 x 16% = 12.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 80.000 - 80.000 = 0 |
|
Exemplul II. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, în
cazul în care profitul contabil este mai mic decât valoarea investiţiei
realizate |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 60.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 4.000 lei.
Societatea achiziţionează la data de 20 noiembrie un echipament
tehnologic în valoare de 70.000 lei, profitul contabil aferent perioadei
1 octombrie - 31 decembrie fiind 30.000 lei. |
| Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 60.000 x 16% = 9.600 lei |
| 9.600 - 4.000 = 5.600 lei; |
| -
se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit: în
această situaţie, profitul contabil nu acoperă investiţia realizată,
decât până la nivelul de 30.000 lei. Impozitul pe profit aferent părţii
din investiţie finanţată din profit este: |
| 30.000 x 16% = 4.800 lei; impozit pe profit scutit = 4.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 70.000 - 30.000 = 40.000 lei |
|
Exemplul III. Determinarea impozitului pentru situaţia în care
impozitul pe profit după aplicarea facilităţii este mai mic decât
impozitul minim |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 45.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 2.000 lei. |
|
Societatea achiziţionează la data de 15 decembrie un utilaj în valoare
de 25.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31
decembrie 2009 fiind 30.000 lei. La data de 31 decembrie 2008 societatea
a înregistrat venituri totale anuale în sumă de 250.000 lei, la care
corespunde un impozit minim pentru trimestrul IV de 1.625 lei. |
|
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului
investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii,
se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 45.000 x 16% = 7.200 lei |
| 7.200 - 2.000 = 5.200 lei; |
| -
având în vedere faptul că, în acest caz profitul contabil acoperă
investiţia realizată, impozitul pe profit aferent profitului investit
este: |
| 25.000 x 16% = 4.000 lei; |
| - după aplicarea facilităţii, impozitul pe profit este: |
| 5.200 - 4.000 = 1.200 lei; |
| -
în această situaţie, deoarece impozitul pe profit după aplicarea
facilităţii este mai mic decât impozitul minim, impozitul pentru
trimestrul IV se datorează la nivelul impozitului minim în sumă de 1.625
lei; |
| - se determină valoarea fiscală a echipamentului
tehnologic, în baza căreia se calculează amortizarea fiscală, în
conformitate cu prevederile art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 25.000 - 25.000 = 0 |
|
Exemplul IV de calcul al scutirii de impozit pentru profitul reinvestit
de către contribuabilii obligaţi la plata anuală a impozitului pe
profit |
| La sfârşitul anului 2010 o societate comercială
înregistrează un profit impozabil în sumă de 2.500.000 lei. Profitul
contabil aferent anului 2010 este de 1.900.000 lei. Societatea
achiziţionează la data de 15 martie 2010 un echipament tehnologic în
valoare de 70.000 lei, la data de 16 iulie un echipament tehnologic în
valoare de 110.000 lei şi în data de 15 octombrie un echipament
tehnologic în valoare de 90.000 lei. |
| Pentru
determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit
şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se
parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent anului 2010: |
| 2.500.000 x 16% = 400.000 lei; |
| - se determină valoarea totală a investiţiilor realizate în echipamente tehnologice: |
| 70.000 + 110.000 + 90.000 = 270.000 lei; |
| -
având în vedere faptul că profitul contabil acoperă investiţiile
realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este: |
| 270.000 x 16% = 43.200 lei; |
| - se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: |
| 400.000 - 43.200 = 356.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice achiziţionate: |
| 70.000 - 70.000 = 0 |
| 110.000 - 110.000 = 0 |
| 90.000 - 90.000 = 0 |
| 173.
În situaţia în care investiţiile în echipamente tehnologice realizate
nu sunt acoperite în totalitate de profitul contabil, pentru
determinarea valorii fiscale, în baza căreia se calculează amortizarea
fiscală, în conformitate cu prevederile art. 192 alin. (12)
din Codul fiscal, se are în vedere ordinea cronologică a înregistrării
acestora ca mijloace fixe potrivit art. 24 din Codul fiscal. |
| 174. În aplicarea prevederilor art. 192
alin. (7), facilitatea se acordă pentru valoarea imobilizărilor
corporale în curs de execuţie înregistrate în perioada 1 octombrie 2009 -
31 decembrie 2010 şi puse în funcţiune în aceeaşi perioadă potrivit
art. 24 din Codul fiscal. |
(8)
Prevederile alin. (1) se aplică pentru activele considerate noi, în sensul că nu au fost anterior utilizate.
(9)
Contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) au obligaţia de
a păstra în patrimoniu activele respective cel puţin o perioadă egală
cu jumătate din durata lor normală de funcţionare, stabilită potrivit
Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a
mijloacelor fixe. În cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele
respective se recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc majorări
de întârziere, de la data aplicării facilităţii, potrivit legii. Nu
intră sub incidenţa acestor prevederi activele transferate în cadrul
operaţiunilor de reorganizare în cazul în care societatea beneficiară
preia rezerva aferentă profitului scutit, asumându-şi astfel drepturile
şi obligaţiile societăţii cedente, precum şi activele înstrăinate în
cadrul procedurii de lichidare/faliment, potrivit legii.
(10)
Abrogat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 87/2010 începând cu 01.10.2010.
(11)
Contribuabilii care aplică prevederile prezentului articol nu pot beneficia de prevederile art. 261
din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării
întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările
ulterioare.
(12)
Prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 şi ale art. 24
alin. (5), valoarea fiscală, respectiv valoarea de intrare a activelor
prevăzute la alin. (1) se determină prin scăderea din valoarea de
producţie şi/sau de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat
facilitatea prevăzută la alin. (1).
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 171. În sensul prevederilor art. 192
alin. (1) din Codul fiscal, prin producţia de echipamente tehnologice
se înţelege realizarea acestora în regie proprie şi înregistrarea ca
mijloace fixe potrivit reglementărilor contabile în corelaţie cu
prevederile art. 24 din Codul fiscal. |
| 172. Exemple de calcul: |
|
Exemplul I. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, în
cazul în care profitul contabil este mai mare decât valoarea investiţiei
realizate |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 170.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 10.000 lei.
Societatea achiziţionează la data de 15 noiembrie un echipament
tehnologic în valoare de 80.000 lei, profitul contabil aferent perioadei
1 octombrie - 31 decembrie 2009 fiind în sumă de 90.000 lei. |
| Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 170.000 x 16% = 27.200 lei |
| 27.200 - 10.000 = 17.200 lei; |
| - se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit: |
|
Având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1
octombrie - 31 decembrie 2009 în sumă de 90.000 lei acoperă investiţia
realizată, impozitul scutit este: |
| 80.000 x 16% = 12.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 80.000 - 80.000 = 0 |
|
Exemplul II. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, în
cazul în care profitul contabil este mai mic decât valoarea investiţiei
realizate |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 60.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 4.000 lei.
Societatea achiziţionează la data de 20 noiembrie un echipament
tehnologic în valoare de 70.000 lei, profitul contabil aferent perioadei
1 octombrie - 31 decembrie fiind 30.000 lei. |
| Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 60.000 x 16% = 9.600 lei |
| 9.600 - 4.000 = 5.600 lei; |
| -
se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit: în
această situaţie, profitul contabil nu acoperă investiţia realizată,
decât până la nivelul de 30.000 lei. Impozitul pe profit aferent părţii
din investiţie finanţată din profit este: |
| 30.000 x 16% = 4.800 lei; impozit pe profit scutit = 4.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 70.000 - 30.000 = 40.000 lei |
|
Exemplul III. Determinarea impozitului pentru situaţia în care
impozitul pe profit după aplicarea facilităţii este mai mic decât
impozitul minim |
| La sfârşitul anului 2009 o societate
comercială înregistrează un profit impozabil în sumă de 45.000 lei.
Impozitul pe profit datorat la finele trimestrului III este 2.000 lei. |
|
Societatea achiziţionează la data de 15 decembrie un utilaj în valoare
de 25.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31
decembrie 2009 fiind 30.000 lei. La data de 31 decembrie 2008 societatea
a înregistrat venituri totale anuale în sumă de 250.000 lei, la care
corespunde un impozit minim pentru trimestrul IV de 1.625 lei. |
|
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului
investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii,
se parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009: |
| 45.000 x 16% = 7.200 lei |
| 7.200 - 2.000 = 5.200 lei; |
| -
având în vedere faptul că, în acest caz profitul contabil acoperă
investiţia realizată, impozitul pe profit aferent profitului investit
este: |
| 25.000 x 16% = 4.000 lei; |
| - după aplicarea facilităţii, impozitul pe profit este: |
| 5.200 - 4.000 = 1.200 lei; |
| -
în această situaţie, deoarece impozitul pe profit după aplicarea
facilităţii este mai mic decât impozitul minim, impozitul pentru
trimestrul IV se datorează la nivelul impozitului minim în sumă de 1.625
lei; |
| - se determină valoarea fiscală a echipamentului
tehnologic, în baza căreia se calculează amortizarea fiscală, în
conformitate cu prevederile art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală = 25.000 - 25.000 = 0 |
|
Exemplul IV de calcul al scutirii de impozit pentru profitul reinvestit
de către contribuabilii obligaţi la plata anuală a impozitului pe
profit |
| La sfârşitul anului 2010 o societate comercială
înregistrează un profit impozabil în sumă de 2.500.000 lei. Profitul
contabil aferent anului 2010 este de 1.900.000 lei. Societatea
achiziţionează la data de 15 martie 2010 un echipament tehnologic în
valoare de 70.000 lei, la data de 16 iulie un echipament tehnologic în
valoare de 110.000 lei şi în data de 15 octombrie un echipament
tehnologic în valoare de 90.000 lei. |
| Pentru
determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit
şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii, se
parcurg următoarele etape: |
| - se calculează impozitul pe profit aferent anului 2010: |
| 2.500.000 x 16% = 400.000 lei; |
| - se determină valoarea totală a investiţiilor realizate în echipamente tehnologice: |
| 70.000 + 110.000 + 90.000 = 270.000 lei; |
| -
având în vedere faptul că profitul contabil acoperă investiţiile
realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este: |
| 270.000 x 16% = 43.200 lei; |
| - se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii: |
| 400.000 - 43.200 = 356.800 lei; |
| -
se determină valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea. |
| Valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice achiziţionate: |
| 70.000 - 70.000 = 0 |
| 110.000 - 110.000 = 0 |
| 90.000 - 90.000 = 0 |
| 173.
În situaţia în care investiţiile în echipamente tehnologice realizate
nu sunt acoperite în totalitate de profitul contabil, pentru
determinarea valorii fiscale, în baza căreia se calculează amortizarea
fiscală, în conformitate cu prevederile art. 192 alin. (12)
din Codul fiscal, se are în vedere ordinea cronologică a înregistrării
acestora ca mijloace fixe potrivit art. 24 din Codul fiscal. |
| 174. În aplicarea prevederilor art. 192
alin. (7), facilitatea se acordă pentru valoarea imobilizărilor
corporale în curs de execuţie înregistrate în perioada 1 octombrie 2009 -
31 decembrie 2010 şi puse în funcţiune în aceeaşi perioadă potrivit
art. 24 din Codul fiscal. |
(13)
Prevederile prezentului articol se aplică până la data de 31 decembrie 2010 inclusiv.
___________
Art. 192. a fost introdus prin alineatul din Lege nr. 329/2009 începând cu 12.11.2009.
Reguli fiscale pentru contribuabilii care aplică reglementările
contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
Art. 193. -
Contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu
Standardele internaţionale de raportare financiară pentru determinarea
profitului impozabil vor avea în vedere şi următoarele reguli:
a)
pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat din provizioane
specifice, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme
cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a
contabilităţii, se aplică următorul tratament fiscal:
1.
sumele înregistrate în soldul creditor al contului «Rezultatul reportat
din provizioane specifice», reprezentând diferenţele dintre valoarea
provizioanelor specifice determinate la data de 31 decembrie 2011
potrivit Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 3/2009
privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi
constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de
risc de credit, cu modificările şi completările ulterioare, şi
ajustările pentru depreciere, evidenţiate la data de 1 ianuarie 2012
potrivit Standardelor internaţionale de raportare financiară, aferente
elementelor pentru care au fost constituite respectivele provizioane
specifice, sunt tratate ca rezerve, acestea urmând să fie impozitate
potrivit art. 22 alin. (5);
2.
sumele înregistrate în soldul debitor al contului «Rezultatul reportat
din provizioane specifice», reprezentând diferenţele dintre valoarea
provizioanelor specifice determinate la data de 31 decembrie 2011
potrivit Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 3/2009, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ajustările pentru
depreciere, evidenţiate la data de 1 ianuarie 2012 potrivit Standardelor
internaţionale de raportare financiară, aferente elementelor pentru
care au fost constituite respectivele provizioane specifice, reprezintă
elemente similare cheltuielilor, în mod eşalonat, în tranşe egale, pe o
perioadă de 3 ani;
b)
pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din
actualizarea cu rata inflaţiei, ca urmare a implementării
reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară ca bază a contabilităţii, se aplică următorul
tratament fiscal:
1.
sumele nete înregistrate în creditul contului rezultatul reportat din
actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a
terenurilor sunt tratate ca rezerve, cu condiţia evidenţierii într-un
analitic distinct a acestor sume, acestea urmând să fie impozitate
potrivit art. 22 alin. (5);
2.
sumele înregistrate în creditul contului rezultatul reportat din
actualizarea cu rata inflaţiei a activelor, cu excepţia actualizării cu
rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, nu
reprezintă elemente similare veniturilor;
3.
sumele înregistrate în debitul contului rezultatul reportat din
actualizarea cu rata inflaţiei a pasivelor, cu excepţia actualizării cu
rata inflaţiei a amortizării mijloacelor fixe, nu reprezintă elemente
similare cheltuielilor;
c)
pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din alte
ajustări, ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme
cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca bază a
contabilităţii, cu excepţia sumelor care provin din provizioane
specifice şi a sumelor care provin din actualizarea cu rata inflaţiei,
se aplică următorul tratament fiscal:
1.
sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere reprezintă elemente similare veniturilor;
2.
sumele care reprezintă elemente de natura veniturilor înregistrate
suplimentar, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele
internaţionale de raportare financiară, reprezintă elemente similare
veniturilor;
3.
sumele care reprezintă elemente de natura cheltuielilor înregistrate
suplimentar, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele
internaţionale de raportare financiară, sunt considerate elemente
similare cheltuielilor numai dacă acestea sunt deductibile în
conformitate cu prevederile art. 21;
4.
sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu reprezintă elemente similare veniturilor;
5.
sumele care provin din anularea unor venituri care au reprezentat
venituri neimpozabile nu reprezintă elemente similare cheltuielilor;
d)
în cazul în care în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca
urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele
internaţionale de raportare financiară ca bază a contabilităţii, se
înregistrează sume care provin din retratarea unor provizioane, altele
decât cele prevăzute la lit. a), sumele care provin din anularea
provizioanelor care au reprezentat cheltuieli nedeductibile nu
reprezintă elemente similare veniturilor, iar sumele rezultate din
introducerea provizioanelor conform reglementărilor contabile conforme
cu Standardele internaţionale de raportare financiară nu reprezintă
elemente similare cheltuielilor.
___________
Art. 193. - a fost introdus prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
Venituri neimpozabile
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 8. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
Art. 20.
-
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a)
dividendele primite de la o persoană juridică română;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| 18.
În sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dividendele de
încasat/încasate de un contribuabil de la o persoană juridică română,
reprezintă venituri neimpozabile la data înregistrării acestora în
evidenţa contribuabilului, potrivit reglementărilor contabile. |
b)
diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare,
înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau
primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de
participare. Acestea sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu
titlu gratuit, retragerii capitalului social sau lichidării persoanei
juridice la care se deţin titlurile de participare;
___________
Litera b) a fost modificată prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| 19.
În aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, titlurile
de participare sunt cele definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 31 din
Codul fiscal. |
| La data transmiterii cu titlu gratuit, a
cesionării titlurilor de participare sau a retragerii capitalului
social deţinut la o persoană juridică, precum şi la data lichidării
investiţiilor financiare, valoarea fiscală utilizată pentru calculul
câştigului/pierderii este cea pe care titlurile de participare,
respectiv investiţiile financiare, au avut-o înainte de înregistrarea
diferenţelor favorabile respective. |
c)
veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru
care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor
nedeductibile, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi
şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere,
precum şi veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca
urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice;
___________
Litera c) a fost modificată prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 20.
Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se
recuperează cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul
efectuării lor, cum sunt: rambursările de impozit pe profit plătit în
perioadele anterioare, restituirea unor dobânzi şi/sau penalităţi de
întârziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost
considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor şi altele
asemenea. |
d)
veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
21.
Contribuabilii pentru care prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin
acte normative s-a prevăzut faptul că profitul aferent anumitor
activităţi nu este impozabil sunt obligaţi să organizeze şi să conducă
evidenţa contabilă pentru delimitarea veniturilor şi a cheltuielilor
aferente acestora. La determinarea profitului aferent acestor activităţi
se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte
cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile
obţinute din aceste activităţi, în situaţia în care evidenţa contabilă
nu asigură informaţia necesară identificării acestora, după caz.
|
e)
în perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, veniturile din
tranzacţionarea titlurilor de participare pe piaţa autorizată şi
supravegheată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. În aceeaşi
perioadă, cheltuielile reprezentând valoarea de înregistrare a acestor
titluri de participare, precum şi cheltuielile înregistrate cu ocazia
desfăşurării operaţiunilor de tranzacţionare reprezintă cheltuieli
nedeductibile la calculul profitului impozabil.
___________
Litera e) a fost introdusă prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 127/2008 începând cu 01.01.2009.
f)
veniturile din impozitul pe profit amânat determinat şi înregistrat de
către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu
Standardele internaţionale de raportare financiară;
___________
Litera f) a fost introdusă prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
g)
veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor
imobiliare, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe
valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările
contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea
amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a
acestor investiţii imobiliare, după caz.
___________
Litera g) a fost introdusă prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
___________
Art. 20. a fost modificat prin punctul 8. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 9. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
Art. 201.
-
(1)
După data aderării României la Uniunea Europeană sunt, de asemenea, neimpozabile şi:
a)
dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la
o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică
română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
1.
plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;
2.
deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate într-un alt stat membru, care distribuie dividendele;
___________
Punctul 2. a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 24/2012 începând cu 01.07.2012.
3.
la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă
prevăzută la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.
Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana
juridică română prin intermediul sediului său permanent situat într-un
stat membru, în cazul în care persoana juridică română îndeplineşte
cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1-3;
b)
dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane
juridice străine din alte state membre, societăţi-mamă, care sunt
distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana
juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:
1.
are una dintre formele de organizare prevăzute la alin. (4);
2.
în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este
considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul
unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat
terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
3.
plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără
posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau un
impozit similar acestuia;
4.
deţine minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice situate într-un alt stat membru, care distribuie dividendele;
___________
Punctul 4. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 24/2012 începând cu 01.07.2012.
5.
la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent
din România, persoana juridică străină deţine participaţia minimă
prevăzută la pct. 4, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 211. În aplicarea prevederilor art. 201
din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, condiţia legată de perioada minimă de deţinere
de 2 ani va fi înţeleasă luându-se în considerare hotărârea Curţii
Europene de Justiţie în cazurile conexate: Denkavit International BV,
VITIC Amsterdam BV and Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94,
C-291/94 şi C-292/94. Astfel, în situaţia în care, la data înregistrării
dividendului de către societatea-mamă, persoană juridică română,
respectiv de către sediul permanent al unei societăţi-mamă, persoană
juridică străină dintr-un stat membru, condiţia referitoare la perioada
minimă de deţinere de 2 ani nu este îndeplinită, venitul din dividende
este supus impunerii. Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este
îndeplinită, contribuabilul urmează să beneficieze de recalcularea
impozitului pe profit al anului în care venitul a fost impus. În acest
sens, contribuabilul trebuie să depună declaraţia rectificativă privind
impozitul pe profit. |
| 212. Pentru
îndeplinirea condiţiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, societăţile-mamă, persoane juridice străine, trebuie să
plătească, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru,
fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, unul din următoarele
impozite: |
- impôt des sociétés/vennootschapsbelasting, în Belgia;
- selskabsskat, în Danemarca;
- Körperschaftsteuer, în Republica Federală Germania;
- φόρoς εισοδήματος υομικώυ πρoσώπων κερδοσκοπικού χαρακτήρα, în Grecia;
- impuesto sobre sociedades, în Spania;
- impôt sur Ies sociétés, în Franţa;
- corporation tax, în Irlanda;
- imposta sul reddito delle società, în Italia;
- impôt sur le revenu des collectivités, în Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, în Olanda;
- Körperschaftsteuer, în Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;
- y hteisöjen tulovero/inkomstskatten för samfund, în Finlanda;
- statlig inkomstskatt, în Suedia;
- corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
- D aň z přijmů právnických, în Republica Cehă;
- T ulumaks, în Estonia;
- φόρoς εισοδήματος, în Cipru;
- uzņēmumu ienākuma nodoklis, în Letonia;
- P elno mokestis, în Lituania;
- T ársasági adó, în Ungaria;
- T axxa fuq l-income, în Malta;
- P odatek dochodowy od osôb prawnych, în Polonia;
- D avek od dobička pravnih osôb, în Slovenia;
- D aň z príjmov právnických osôb, în Slovacia;
- корпоратпвен данък, în Bulgaria. |
| 213. Pentru aplicarea prevederilor art. 201
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele
juridice române şi bulgare, societăţi-mamă, sunt: |
| -
societăţile înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca "societăţi pe
acţiuni", "societăţi în comandită pe acţiuni", "societăţi cu răspundere
limitată"; |
(2)
Prevederile alin. (1) lit. a) şi b) nu se aplică profiturilor
repartizate persoanelor juridice române, respectiv sediilor permanente
din România ale unor persoane juridice străine dintr-un stat membru, în
legătură cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru.
(3)
În aplicarea prevederilor prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)
stat membru - stat al Uniunii Europene;
b)
filială dintr-un stat membru - persoana juridică străină al cărei
capital social include şi participaţia minimă prevăzută la alin. (1)
lit. a) pct. 2 şi lit. b) pct. 4, deţinută de o persoană juridică
română, respectiv de un sediu permanent din România al unei persoane
juridice străine dintr-un stat membru;
c)
stat terţ - oricare alt stat care nu este stat membru al Uniunii Europene.
(4)
Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. b) pct. 1, formele de organizare pentru persoanele juridice străine sunt:
a)
societăţile înfiinţate în baza legii belgiene, cunoscute ca 'societe
anonyme'/'naamloze vennootschap', 'societe en commandite par
actions'/'commanditaire vennootschap op aandelen', 'societe privee a
responsabilite limitee'/'besloten vennootschap met beperkte
aansprakelijkheid', 'societe cooperative a responsabilite
limitee'/'cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid',
'societe cooperative a responsabilite illimitee'/'cooperatieve
vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid', 'societe en nom
collectif'/'vennootschap onder firma', 'societe en commandite
simple'/'gewone commanditaire vennootschap', întreprinderi publice ce au
adoptat una dintre formele juridice menţionate mai sus, şi alte
societăţi constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe
profit belgian;
a1)
___________
Litera a1) a fost introdusă prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 24/2012 începând cu 01.07.2012.
b)
societăţile înfiinţate în baza legii daneze, cunoscute ca 'aktieselskab'
şi 'anpartsselskab'; alte societăţi supuse impozitării, conform legii
impozitului pe profit, în măsura în care venitul lor impozabil este
calculat şi impozitat în conformitate cu regulile generale ale
legislaţiei fiscale aplicabile la 'aktieselskaber';
c)
societăţile înfiinţate în baza legii germane, cunoscute ca
'Aktiengesellschaft', 'Kommanditgesellschaft auf Aktien', 'Gesellschaft
mit beschrankter Haftung', 'Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit',
'Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft', 'Betriebe gewerblicher Art von
juristischen Personen des offentlichen Rechts', şi alte societăţi
constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;
d)
societăţile înfiinţate în baza legii greceşti, cunoscute ca 'ανώνυμη
εταιρεία', 'εταιρεία περιωρισμένης ευθύνης (Ε.Π.Ε.)', şi alte societăţi
constituite conform legii greceşi, supuse impozitului pe profit grec;
e)
societăţile înfiinţate în baza legii spaniole, cunoscute ca 'sociedad
anonima', 'sociedad comanditaria por acciones', 'sociedad de
responsabilidad limitada', organsime de drept public care funcţionează
în baza legii private; alte entităţi constituite conform legii spaniole,
supuse impozitului pe profit spaniol ('Impuesto sobre Sociedades');
f)
societăţile înfiinţate în baza legii franceze, cunoscute ca 'societe
anonyme', 'societe en commandite par actions', 'societe a responsabilite
limitee', 'societes par actions simplifiees', 'societes d'assurances
mutuelles', 'caisses d'epargne et de prevoyance', 'societes civiles',
care sunt automat supuse impozitului pe profit, 'cooperatives', 'unions
de cooperatives', întreprinderi publice industriale şi comerciale,
precum şi alte societăţi constituite conform legii franceze, supuse
impozitului pe profit francez;
g)
societăţile înfiinţate sau existente în baza legii irlandeze, organisme
înfiinţate în baza Legii asociaţiilor industriale şi de aprovizionare,
societăţi de construcţii înfiinţate în baza Legii asociaţiilor de
construcţii şi trusturi bancare de economii, înfiinţate în baza Legii
trusturilor bancare de economii, 1989;
h)
societăţile înfiinţate în baza legii italiene, cunoscute ca 'societa per
azioni', 'societa in accomandita per azioni', 'societa a responsabilita
limitata', 'societa cooperative', 'societa di mutua assicurazione', şi
entităţi publice şi private a căror activitate este în întregime sau în
principal comercială;
i)
societăţile înfiinţate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca
'societe anonyme', 'societe en commandite par actions', 'societe a
responsabilite limitee', 'societe cooperative', 'societe cooperative
organisee comme une societe anonyme', 'association d'assurances
mutuelles', 'association d'epargne-pension' 'entreprise de nature
commerciale, industrielle ou miniere de l'Etat, des communes, des
syndicats de communes, des etablissements publics et des autres
personnes morales de droit public', şi alte societăţi constituite în
baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;
j)
societăţile înfiinţate în baza legii olandeze, cunoscute ca 'naamloze
vennootschap', 'besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid',
'Open commanditaire vennootschap', 'Cooperatie', 'onderlinge
waarborgmaatschappij', 'Fonds voor gemene rekening', 'vereniging op
cooperatieve grondslag', 'vereniging welke op onderlinge grondslag als
verzekeraar of kredietinstelling optreedt', şi alte societăţi
constituite în baza legii olandeze şi supuse impozitului pe profit
olandez;
k)
societăţile înfiinţate în baza legii austriece, cunoscute ca
'Aktiengesellschaft', 'Gesellschaft mit beschrankter Haftung',
'Versicherungsvereine auf Gegenseitigkeit', 'Erwerbs- und
Wirtschaftsgenossenschaften', 'Betriebe gewerblicher Art von
Korperschaften des offentlichen Rechts', 'Sparkassen', şi alte societăţi
constituite în baza legii austriece şi supuse impozitului pe profit
austriac;
l)
societăţile comerciale sau societăţile de drept civil ce au o formă
comercială şi întreprinderile publice înfiinţate în conformitate cu
legea portugheză;
m)
societăţile înfiinţate în baza legii finlandeze, cunoscute ca
'osakeyhtyio/aktiebolag', 'osuuskunta/andelslag',
'saastopankki/sparbank' and 'vakuutusyhtio/forsakringsbolag';
n)
societăţile înfiinţate în baza legii suedeze, cunoscute ca as
'aktiebolag', 'forsakringsaktiebolag', 'ekonomiska foreningar',
'sparbanker', 'omsesidiga forsakringsbolag';
o)
societăţile înfiinţate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
p)
societăţile înfiinţate în baza Reglementării Consiliului nr.
2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind Statutul societăţii
europene (SE) şi a Directivei 2001/86/CE a Consiliului din 8 octombrie
2001, de completare a Statutului societăţii europene în ceea ce priveşte
implicarea lucrătorilor şi asociaţiile cooperatiste înfiinţate în baza
Reglementării Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003,
privind Statutul Societăţii Cooperative Europene (SCE) şi a Directivei
Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului
Societăţii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajaţilor;
q)
societăţile înfiinţate în baza legislaţiei cehe, cunoscute ca 'akciova spolec nost', 'spolecnost s rucenim omezenym';
r)
societăţile înfiinţate în baza legii estoniene, cunoscute ca
'taisuhing', usaldusuhing', 'osauhing', 'aktsiaselts', 'tulundusuhistu';
s)
societăţile înfiinţate în baza legii cipriote, cunoscute ca 'εταιρείες', supuse impozitului pe profit cipriot;
ş)
societăţile înfiinţate în baza legii letone, cunoscute ca 'akciju sabiedriba', 'sabiedriba ar ierobezotu atbildibu';
t)
societăţile înfiinţate în baza legii lituaniene;
ţ)
societăţile înfiinţate în baza legii ungare, cunoscute ca 'kozkereseti
tarsasag', 'beteti tarsasag', 'kozos vallalat', 'korlatolt felelossegu
tarsasag', 'reszvenytarsasag', 'egyesules', 'kozhasznu tarsasag',
'szovetkezet';
u)
societăţile înfiinţate în baza legii malteze, cunoscute ca 'Kumpaniji
ta' 'Responsabilita Limitata', 'Socjetajiet en commandite li l-kapital
taghhom maqsum f'azzjonijiet';
v)
societăţile înfiinţate în baza legii poloneze, cunoscute ca 'spolka akcyjna', 'spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia';
w)
societăţile înfiinţate în baza legii slovene, cunoscute ca 'delniska
druzba', 'komanditna druzba', 'druzba z omejeno odgovornostjo';
x)
societăţile înfiinţate în baza legislaţiei slovace, cunoscute ca
'akciova spolocnost', 'spolocnost' s rucenim obmedzenym', 'komanditna
spolocnost'.
(5)
Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei
2011/96/UE a Consiliului din 30 noiembrie 2011 privind regimul fiscal
comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor acestora din
diferite state membre.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 24/2012 începând cu 01.07.2012.
___________
Art. 201. a fost introdus prin punctul 9. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
Cheltuieli
Art. 21.
-
(1)
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli
deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de
venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în
vigoare.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 23.
În sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate
în scopul realizării de venituri impozabile şi următoarele: |
| a)
cheltuielile efectuate cu editarea publicaţiilor care sunt înregistrate
ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza
documentelor justificative şi în limita cotelor prevăzute în contractele
de distribuţie, cu condiţia reflectării în contabilitate a veniturilor
şi cheltuielilor potrivit reglementărilor contabile; |
| b)
cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a
aplicării proratei, în conformitate cu prevederile titlului VI «Taxa pe
valoarea adăugată» din Codul fiscal, precum şi în alte situaţii când
taxa pe valoarea adăugată este înregistrată pe cheltuieli, în situaţia
în care taxa pe valoarea adăugată este aferentă unor bunuri sau servicii
achiziţionate în scopul realizării de venituri impozabile; |
| c) cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor comerciale înstrăinate, potrivit legii. |
| d)
dobânzile, penalităţile şi daunele-interese, stabilite în cadrul
contractelor economice încheiate cu persoane rezidente/nerezidente sunt
cheltuieli deductibile pe măsura înregistrării lor; |
| e)
pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie
necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu; |
| f) cheltuielile efectuate pentru transportul salariaţilor la şi de la locul de muncă. |
| g)
cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată plătită într-un stat membru
aferentă unor bunuri sau servicii achiziţionate în scopul realizării de
venituri impozabile. |
| h) cheltuielile privind serviciile
care vizează eficientizarea, optimizarea, restructurarea operaţională
şi/sau financiară a activităţii contribuabilului. |
| i) cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare, înregistrată potrivit reglementărilor contabile aplicabile; |
| j)
cheltuielile reprezentând cantităţile de energie electrică consumate la
nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la
nivelul normei aprobate de către Autoritatea Naţională de Reglementare
în Domeniul Energiei, care include şi consumul propriu comercial, pentru
contribuabilii din domeniul distribuţiei energiei electrice. |
| k)
cheltuielile înregistrate la scoaterea din gestiune a creanţelor asupra
clienţilor, determinate de punerea în aplicare a unui plan de
reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă judecătorească, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura
insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare. |
(2)
Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi:
a)
cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil;
b)
cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi
cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a
bolilor profesionale;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 25.
Intră sub incidenţa acestei prevederi cheltuielile efectuate în acest
scop, în condiţiile în care specificul activităţii desfăşurate se
încadrează în domeniile pentru care se impune respectarea normelor de
protecţie a muncii, stabilite conform legislaţiei în materie. |
c)
cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de accidente
de muncă şi boli profesionale, potrivit legii, şi cheltuielile cu
primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;
___________
Litera c) a fost modificată prin punctul 9. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 26.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul
fiscal cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de
accidente de muncă şi boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr.
346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile
cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit
legislaţiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului
impozabil. |
d)
cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării
firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum
şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea
mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă
şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii
publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la
punctele de vânzare, precum şi alte bunuri şi servicii acordate cu
scopul stimulării vânzărilor;
e)
cheltuielile de transport şi de cazare în ţară şi în străinătate,
efectuate pentru salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte
persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;
___________
Litera e) a fost modificată prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 27.
Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al
contribuabilului sau contractul de administrare/mandat. În sensul art.
21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice asimilate
salariaţilor cuprind şi: |
| a) directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat, potrivit legii; |
| b)
persoanele fizice rezidente şi/sau nerezidente detaşate, potrivit
legii, în situaţia în care contribuabilul suportă drepturile legale
cuvenite acestora. |
f)
contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 29.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul
fiscal cotizaţiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a
cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de
garantare, în conformitate cu reglementările legale. |
g)
taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii,
reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile
pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 30.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul
fiscal cheltuielile cu taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile
obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor
profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic,
auditor financiar, avocat, notar şi altele asemenea. Contribuţiile
pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă sunt
cele datorate patronatelor, în conformitate cu prevederile Legii
patronatelor nr. 356/2001. |
h)
cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat;
i)
cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţele
existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de
afaceri, editarea de materiale informative proprii;
___________
Litera i) a fost modificată prin punctul 9. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
j)
cheltuielile de cercetare, precum şi cheltuielile de dezvoltare care nu
îndeplinesc condiţiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale
din punct de vedere contabil;
___________
Litera j) a fost modificată prin punctul 9. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
k)
cheltuielile pentru perfecţionarea managementului, a sistemelor
informatice, introducerea, întreţinerea şi perfecţionarea sistemelor de
management al calităţii, obţinerea atestării conform cu standardele de
calitate;
l)
cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor;
m)
taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către
camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi
organizaţiile patronale;
n)
pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri:
1.
procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
2.
debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
3.
debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
4.
debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.
___________
Litera n) a fost modificată prin punctul 9. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 321.
Dificultăţile financiare majore care afectează întregul patrimoniu al
debitorului sunt cele care rezultă din situaţii excepţionale determinate
de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau
nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe
şi în caz de război. |
o)
cheltuielile efectuate de operatorii economici cu evaluarea/reevaluarea
activelor fixe corporale care aparţin domeniului public al statului sau
al unităţilor administrativ-teritoriale, primite în
administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea
conducătorului instituţiei titulare a dreptului de proprietate;
___________
Litera o) a fost introdusă prin punctul 8. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 05.09.2011.
p)
cheltuielile efectuate de operatorii economici cu înscrierea în cărţile
funciare sau cărţile de publicitate imobiliară, după caz, a dreptului de
proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale
asupra bunurilor publice primite în administrare/concesiune, după caz,
cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituţiei titulare a
dreptului de proprietate.
___________
Litera p) a fost introdusă prin punctul 8. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 05.09.2011.
r)
cheltuielile înregistrate ca urmare a restituirii subvenţiilor primite,
potrivit legii, de la Guvern, agenţii guvernamentale şi alte instituţii
naţionale şi internaţionale;
___________
Litera r) a fost introdusă prin punctul 9. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
s)
cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de
capitaluri cu decontare în numerar la momentul acordării efective a
beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate conform titlului III.
___________
Litera s) a fost introdusă prin punctul 9. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
(3)
Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a)
cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra
diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul
cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile
de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 33.
Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenţa
dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile, la care se efectuează ajustările fiscale.
Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe
profit curent şi amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente
veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad
veniturile neimpozabile. |
b)
suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor
pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori
nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
___________
Litera b) a fost modificată prin punctul 11. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
c)
cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra
valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr.
53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru
naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave
sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea
corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea
contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în
cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la
internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze
sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au
sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului
colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi
cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în
conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură
oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură
acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă,
inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de
familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi
în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei
profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de
plasament;
___________
Litera c) a fost modificată prin punctul 15. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 331.
Cheltuielile efectuate în baza contractului colectiv de muncă, ce intră
sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal,
sunt cheltuielile de natură socială stabilite în cadrul contractelor
colective de muncă la nivel naţional, de ramură, grup de unităţi şi
unităţi, altele decât cele menţionate în mod expres în cadrul art. 21
alin. (3) lit. c) din Codul fiscal. |
d)
perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale
administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu
avizul Ministerului Finanţelor Publice;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
35.
Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile tehnologice care sunt
cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui
produs sau obţinerea unui serviciu.
|
e)
cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
___________
Litera e) a fost modificată prin punctul 11. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
f)
Abrogată prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 24/2005 începând cu 01.05.2005.
g)
cheltuielile cu provizioane şi rezerve, în limita prevăzută la art. 22;
h)
cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 23;
i)
amortizarea, în limita prevăzută la art. 24;
j)
cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii
facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400
euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
___________
Litera j) a fost modificată prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 127/2008 începând cu 01.01.2009.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| 351.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul
fiscal cheltuielile înregistrate de angajator în numele unui angajat, la
schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006
privind pensiile facultative, cu modificările şi completările
ulterioare, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400
de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb
utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de
schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României la data
înregistrării cheltuielilor. |
k)
cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita
unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal,
pentru fiecare participant;
___________
Litera k) a fost modificată prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 127/2008 începând cu 01.01.2009.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| 352.
Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit
prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile
cu primele de asigurare voluntară de sănătate, efectuate de angajator
potrivit Legii privind reforma în domeniul sănătăţii nr. 95/2006, cu
modificările şi completările ulterioare. Cursul de schimb utilizat
pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR
comunicat de Banca Naţională a României la data înregistrării
cheltuielilor. |
l)
cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor
de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde
societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare
suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se
majorează din punct de vedere fiscal cu 10%;
___________
Litera l) a fost modificată prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 36.
În cazul locuinţei de serviciu date în folosinţa unui salariat sau
administrator, cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi
repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunzătoare raportului
dintre suprafaţa construită prevăzută de Legea locuinţei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările ulterioare, majorată cu 10%, şi totalul
suprafeţei construite a locuinţei de serviciu respective. |
m)
cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui
sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice,
folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare
suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor
încheiate între părţi, în acest scop;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 37.
În cazul în care sediul unui contribuabil se află în locuinţa
proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de funcţionare,
întreţinere şi reparaţii aferente sediului sunt deductibile în limita
determinată pe baza raportului dintre suprafaţa pusă la dispoziţie
contribuabilului, menţionată în contractul încheiat între părţi, şi
suprafaţa totală a locuinţei. Contribuabilul va justifica cheltuielile
de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente sediului cu documente
legale, cum sunt contractele încheiate cu furnizorii de utilităţi şi
alte documente. |
n)
cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente
autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de
administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat potrivit alin.
(4) lit. t) la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane
cu astfel de atribuţii.
___________
Litera n) a fost modificată prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 24/2012 începând cu 01.07.2012.
(4)
Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a)
cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit
datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau
din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în
străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute
la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru
veniturile realizate din România, precum şi cheltuielile cu impozitul pe
profit amânat înregistrat de către contribuabilii care aplică
reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 10. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 38.
Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele
reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum
şi impozitele plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi impozitele
cu reţinere la sursă plătite în numele persoanelor fizice şi juridice
nerezidente pentru veniturile realizate din România. Cheltuielile cu
impozitul pe profit amânat, înregistrate de contribuabil, sunt
nedeductibile. |
b)
dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi
penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române/străine,
potrivit prevederilor legale;
___________
Litera b) a fost modificată prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 39.
Prin autorităţi române/străine se înţelege totalitatea instituţiilor,
organismelor şi autorităţilor din România şi din străinătate care
urmăresc şi încasează amenzi, dobânzi/majorări şi penalităţi de
întârziere, execută confiscări, potrivit prevederilor legale. |
c)
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor
corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile,
pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa
pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit
prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi
stocurile şi mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor
calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile
stabilite prin norme;
___________
Litera c) a fost modificată prin punctul 12. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 41.
Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor
corporale, constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile,
inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, după caz, pentru care s-au
încheiat contracte de asigurare, nu intră sub incidenţa prevederilor
art. 21 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
cu modificările şi completările ulterioare. |
| 42. În
sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal,
cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse
ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră
sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului
impozabil, în măsura în care acestea se găsesc situate în zone
declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu,
afectate de calamităţi naturale sau de alte cauze de forţă majoră.
Totodată, sunt considerate deductibile şi cheltuielile privind stocurile
şi mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii,
accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau
economice, conjuncturi externe şi în caz de război. Fenomenele sociale
sau economice, conjuncturile externe şi în caz de război sunt cele
prevăzute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare. |
d)
cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate
salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora
nu a fost impozitată prin reţinere la sursă;
e)
cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele
decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile
prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau
servicii;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 43. Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea participanţilor următoarele: |
| a)
cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de
transport utilizate de către participanţi, în favoarea acestora; |
| b) bunurile, mărfurile şi serviciile acordate participanţilor, precum şi lucrările executate în favoarea acestora; |
| c) cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora; |
| e) alte cheltuieli în favoarea acestora. |
f)
cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un
document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada
efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit
normelor;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 44.
Înregistrările în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic,
pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ
care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform
reglementărilor contabile în vigoare. |
g)
cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza
legii, pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii
asociaţi, peste cota de distribuţie din producţia realizată din
folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;
h)
Abrogată prin punctul 11. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
i)
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevăzute la art. 20 lit. c);
___________
Litera i) a fost modificată prin punctul 9. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 471.
Veniturile din dividende primite de la persoane juridice române sau
străine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli
aferente. |
j)
cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;
k)
cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele
angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale
angajatului, conform titlului III;
l)
alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu excepţia prevederilor titlului III;
m)
cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau
alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica
necesitatea prestării acestora în scopul activităţilor desfăşurate şi
pentru care nu sunt încheiate contracte;
___________
Litera m) a fost modificată prin punctul 12. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 48.
Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă,
asistenţă sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească
cumulativ următoarele condiţii: |
| - serviciile trebuie să
fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract încheiat
între părţi sau în baza oricărei forme contractuale prevăzute de lege;
justificarea prestării efective a serviciilor se efectuează prin:
situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru,
studii de fezabilitate, de piaţă sau orice alte materiale
corespunzătoare; |
| - contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate. |
|
Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor
de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din
Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane
fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere
şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii
şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea. |
| 49.
Pentru servicii de management, consultanţă şi asistenţă tehnică
prestate de nerezidenţii afiliaţi contribuabilului, la analiza
tranzacţiilor pentru determinarea deductibilităţii cheltuielilor trebuie
să se aibă în vedere şi principiile din comentariul la articolul 9
privind impunerea întreprinderilor asociate din Convenţia-model cu
privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie
să aibă în vedere: |
| (i) părţile implicate; |
| (ii) natura serviciilor prestate; |
(iii)
elementele de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza
documentelor justificative care să ateste prestarea acestor servicii.
|
n)
cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele
contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de
activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând
garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii
pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor
contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
o)
pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor incerte
sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion,
potrivit art. 22, precum şi pierderile înregistrate la scoaterea din
evidenţă a creanţelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte
situaţii decât cele prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. n). În această
situaţie, contribuabilii care scot din evidenţă clienţii neîncasaţi sunt
obligaţi să comunice în scris acestora scoaterea din evidenţă a
creanţelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la
persoana debitoare, după caz;
___________
Litera o) a fost modificată prin punctul 12. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
p)
cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind
bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează
sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr.
32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii
bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii,
scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă
precizată mai jos:
1.
30/00 din cifra de afaceri;
2.
20% din impozitul pe profit datorat.
În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a
bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al
dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente
specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecarilor,
schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării
la congrese internaţionale;
___________
Litera p) a fost modificată prin punctul 17. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 491. Exemplu de calcul privind scăderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentând sponsorizarea. |
|
Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie un contract de
sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de
sponsor, în valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se
încheie în data de 2 februarie 2005. |
| La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezintă următoarele date financiare: |
|
Venituri din vânzarea mărfurilor |
= 1.000.000.000 lei |
|
Venituri din prestări de servicii |
= 2.000.000 lei |
|
Total cifră de afaceri |
1.002.000.000 lei |
|
Cheltuieli privind mărfurile |
= 750.000.000 lei |
|
Cheltuieli cu personalul |
= 20.000.000 lei |
|
Alte cheltuieli de exploatare |
= 90.000.000 lei |
|
din care: |
|
|
15.000.000 lei sponsorizare |
|
|
Total cheltuieli |
860.000.000 lei | |
| Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005: |
| Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei. |
| Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea: |
| 157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei. |
|
Avându-se în vedere condiţiile de deducere prevăzute la art. 21 alin.
(4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt: |
| - 30/00 din cifra de afaceri reprezintă 3.006.000 lei; |
| - 20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 5.024.000 lei. |
| Suma de scăzut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei. |
| Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de: |
| 25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei. |
|
Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat,
potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi
completările ulterioare, şi Legii bibliotecilor nr. 334/2002,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi/sau care
acordă burse private, pe bază de contract, în condiţiile Legii nr.
376/2004 privind bursele private, cu modificările ulterioare, scad din
impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă aceste cheltuieli
însumate îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de art. 21 alin. (4)
lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare. |
r)
cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un
document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de
înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului preşedintelui
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
___________
Litera r) a fost introdusă prin punctul 121. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
s)
cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile
neguvernamentale sau asociaţiile profesionale care au legătură cu
activitatea desfăşurată de contribuabili şi care depăşesc echivalentul
în lei a 4.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit.
g) şi m).
___________
Litera s) a fost modificată prin punctul 12. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
ş)
cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în
cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o
descreştere a valorii acestora.
___________
Litera ş) a fost introdusă prin punctul 10. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
ş1)
cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale, în cazul în
care, ca urmare a efectuării unei reevaluări de către contribuabilii
care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
internaţionale de raportare financiară, se înregistrează o descreştere a
valorii acestora;
___________
Litera ş1) a fost introdusă prin punctul 12. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
ş2)
cheltuielile din reevaluarea mijloacelor fixe, în cazul în care, ca
urmare a efectuării unei reevaluări de către contribuabilii care aplică
reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;
___________
Litera ş2) a fost introdusă prin punctul 12. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
ş3)
cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor
imobiliare, în cazul în care, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând
modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică
reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;
___________
Litera ş3) a fost introdusă prin punctul 12. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
ş4)
cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe,
înregistrate de către contribuabilii care aplică reglementările
contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate
deţinute în vederea vânzării în categoria activelor imobilizate
deţinute pentru activitatea proprie;
___________
Litera ş4) a fost introdusă prin punctul 12. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
t)
50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu
sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă
totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu
aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului,
aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste
cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care
vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele
categorii:
1.
vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
2.
vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3.
vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4.
vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv
pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către
şcolile de şoferi;
5.
vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileşte prin norme;
___________
Litera t) a fost modificată prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 24/2012 începând cu 01.07.2012.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| 492.
În sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. t) din Codul fiscal,
regulile de deducere, termenii şi expresiile utilizate, condiţiile în
care vehiculele rutiere motorizate, supuse limitării fiscale, se
consideră a fi utilizate exclusiv în scopul activităţii economice sunt
cele prevăzute la pct. 451 din normele metodologice date în aplicarea art. 1451 din Codul fiscal din titlul VI «Taxa pe valoarea adăugată». |
|
Justificarea utilizării vehiculelor, în sensul acordării
deductibilităţii integrale la calculul profitului impozabil, se
efectuează pe baza documentelor justificative şi prin întocmirea foii de
parcurs care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii
parcurşi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs. |
|
În cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse
limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui
vehicul, inclusiv cele înregistrate ca urmare a derulării unui contract
de leasing, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de
răspundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta,
chiriile, partea nedeductibilă din taxa pe valoarea adăugată, dobânzile,
comisioanele, diferenţele de curs valutar etc. |
|
Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la
determinarea profitului impozabil se efectuează după aplicarea limitării
aferente taxei pe valoarea adăugată, respectiv aceasta se aplică şi
asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a acordat drept de
deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată. |
|
Exemplul 1. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu
întreţinerea şi reparaţiile aferente unui vehicul care nu este utilizat
exclusiv în scopul activităţii economice |
| - cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile - 2.000 lei, |
| - partea de TVA nedeductibilă - 240 lei, |
| - baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile |
| 2.240 lei (2.000 + 240) |
| - valoarea nedeductibilă a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile |
| 2.240 x 50% = 1.120 lei |
|
Exemplul 2. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind
combustibilii aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv în
scopul activităţii economice |
| - cheltuieli privind combustibilii - 1.000 lei |
| - partea de TVA nedeductibilă - 120 lei |
| - baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii 1.120 lei (1.000 + 120) |
| - valoarea nedeductibilă a cheltuielilor privind combustibilii |
| 1.120 x 50% = 560 lei. |
ţ)
cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de
capitaluri cu decontare în acţiuni. Acestea reprezintă elemente similare
cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor dacă
acestea sunt impozitate conform titlului III.
___________
Litera ţ) a fost introdusă prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
(5)
Regia Autonomă «Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat» deduce
la calculul profitului impozabil următoarele cheltuieli:
a)
cheltuielile reprezentând diferenţa dintre sumele cuvenite pe bază de
contract de prestări de servicii cu Senatul, Camera Deputaţilor,
Administraţia Prezidenţială, Guvernul României şi Curtea Constituţională
pentru plata activităţii de reprezentare şi protocol şi cheltuielile
înregistrate efectiv de regie;
b)
cheltuielile efectuate, în condiţiile legii, pentru asigurarea
administrării, păstrării integrităţii şi protejării imobilului «Palat
Elisabeta» din domeniul public al statului;
c)
Abrogată prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 94/2008 începând cu 30.06.2008.
___________
Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 203/2005 începând cu 01.01.2006.
(6)
Compania Naţională «Imprimeria Naţională» - S.A. deduce la calculul
profitului impozabil cheltuielile aferente producerii şi emiterii
permiselor de şedere temporară/permanentă pentru cetăţenii străini, în
condiţiile reglementărilor legale.
___________
Alineatul (6) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 94/2008 începând cu 30.06.2008.
Provizioane şi rezerve
Art. 22.
-
(1)
Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
a)
rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată
asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe
profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă
cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va
atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din
patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În
cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau
este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei
nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie,
rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi
societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se
privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a
pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a
creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia
sunt deductibile la calculul profitului impozabil;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 50.
Cota de 5% reprezentând rezerva prevăzută la art. 22 alin. (1) lit. a)
din Codul fiscal se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor,
din care se scad veniturile neimpozabile, şi totalul cheltuielilor, din
care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile
aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate.
Rezerva se calculează cumulat de la începutul anului şi este deductibilă
la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, după caz. În
veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul
pentru rezervă sunt incluse veniturile prevăzute la art. 20 din Codul
fiscal, cu excepţia celor prevăzute la lit. c). Rezervele astfel
constituite se completează sau se diminuează în funcţie de nivelul
profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau
diminuarea rezervelor astfel constituite se efectuează şi în funcţie de
nivelul capitalului social subscris şi vărsat sau al patrimoniului. În
situaţia în care, ca urmare a efectuării unor operaţiuni de
reorganizare, prevăzute de lege, rezerva legală a persoanei juridice
beneficiare depăşeşte a cincea parte din capitalul social sau din
patrimoniul social, după caz, diminuarea rezervei legale, la nivelul
prevăzut de lege, nu este obligatorie. |
| 51. În cazul în
care această rezervă este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau
este distribuită sub orice formă, rezerva reconstituită ulterior acestei
utilizări în aceeaşi limită nu mai este deductibilă la calculul
profitului impozabil. |
b)
provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 52.
Provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor se
constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrările
executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru
care se acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor
prevăzute în contractele încheiate sau la nivelul procentelor de
garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor
prestate. |
| Pentru lucrările de construcţii care
necesită garanţii de bună execuţie, conform prevederilor din contractele
încheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita
cotelor prevăzute în contracte, cu condiţia reflectării integrale la
venituri a valorii lucrărilor executate şi confirmate de beneficiar pe
baza situaţiilor de lucrări. |
| Înregistrarea la venituri
a provizioanelor constituite pentru garanţiile de bună execuţie se face
pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea
perioadei de garanţie înscrise în contract. |
| Aceleaşi
prevederi se aplică şi în cazul provizioanelor pentru garanţii de bună
execuţie a contractelor externe, acordate în condiţiile legii
producătorilor şi prestatorilor de servicii, în cazul exporturilor
complexe, proporţional cu cota de participare la realizarea acestora, cu
condiţia ca acestea să se regăsească distinct în contractele încheiate
sau în tariful lucrărilor executate şi în facturile emise. |
|
Prin export complex se înţelege exportul de echipamente, instalaţii sau
părţi de instalaţii, separat ori împreună cu tehnologii, licenţe,
know-how, asistenţă tehnică, proiectare, construcţii-montaj, lucrări de
punere în funcţiune şi recepţie, precum şi piesele de schimb şi
materialele aferente, definite în conformitate cu actele normative în
vigoare. |
| Sunt considerate exporturi complexe lucrările
geologice de proiectare-explorare, lucrările de exploatare pentru
zăcăminte minerale, construcţii de reţele electrice, executarea de
foraje de sonde, construcţii de schele, de instalaţii şi conducte de
transport, de depozitare şi de distribuire a produselor petroliere şi a
gazelor naturale, precum şi realizarea de nave complete, de obiective în
domeniile agriculturii, îmbunătăţirilor funciare, amenajărilor
hidrotehnice, silvice, organizarea exploatărilor forestiere şi altele
asemenea, definite în conformitate cu actele normative în vigoare. |
c)
provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data
de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30%
începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra
clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele
prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
1.
sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
2.
sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
3.
nu sunt garantate de altă persoană;
4.
sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5.
au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 53.
Creanţele asupra clienţilor reprezintă sumele datorate de clienţii
interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri
etc. vândute, lucrări executate şi servicii prestate, pe bază de
facturi, înregistrate după 1 ianuarie 2004 şi neîncasate într-o perioadă
ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei. |
|
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectuează prin trecerea
acestora pe venituri în cazul încasării creanţei, proporţional cu
valoarea încasată sau înregistrarea acesteia pe cheltuieli. |
|
În cazul creanţelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul
valorii influenţate cu diferenţele de curs favorabile sau nefavorabile
ce apar cu ocazia evaluării acestora. Valoarea provizioanelor pentru
creanţele asupra clienţilor este luată în considerare la determinarea
profitului impozabil în trimestrul în care sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute la art. 22 din Codul fiscal şi nu poate depăşi valoarea
acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în
anii anteriori. Procentele prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din
Codul fiscal, aplicate asupra creanţelor înregistrate începând cu anii
fiscali 2004, 2005 şi, respectiv, 2006, nu se recalculează. |
|
Cheltuielile reprezentând pierderile din creanţele incerte sau în
litigiu neîncasate, înregistrate cu ocazia scoaterii din evidenţă a
acestora, sunt deductibile pentru partea acoperită de provizionul
constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal. |
d)
provizioanele specifice, constituite de instituţiile financiare
nebancare înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţională a
României, de instituţiile de plată persoane juridice române care acordă
credite legate de serviciile de plată, de instituţiile emitente de
monedă electronică, persoane juridice române, care acordă credite legate
de serviciile de plată, precum şi provizioanele specifice constituite
de alte persoane juridice, potrivit legilor de organizare şi
funcţionare;
___________
Litera d) a fost modificată prin punctul 15. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
d1)
ajustările pentru depreciere aferente activelor pentru care, potrivit
reglementărilor prudenţiale ale Băncii Naţionale a României, se
determină ajustări prudenţiale de valoare sau, după caz, valori ale
pierderilor aşteptate, înregistrate de către instituţiile de credit
persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de
credit din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau din
state care nu aparţin Spaţiului Economic European, potrivit
reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară, şi filtrele prudenţiale potrivit reglementărilor
emise de Banca Naţională a României. Sumele reprezentând reducerea sau
anularea filtrelor prudenţiale sunt elemente similare veniturilor;
___________
Litera d1) a fost introdusă prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| 531. Intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d1)
din Codul fiscal şi se deduce la calculul profitului impozabil
diferenţa dintre valoarea soldului iniţial al filtrelor prudenţiale
calculate la data de 1 ianuarie 2012 aferente activelor existente în
sold la data de 31 decembrie 2011 şi valoarea sumelor înregistrate la
data de 1 ianuarie 2012 în soldul creditor al contului 58171 «Rezultatul
reportat din provizioane specifice» aferente activelor existente în
sold la data de 31 decembrie 2011. |
| În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d1)
din Codul fiscal, sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor
prudenţiale care au fost deduse la calculul profitului impozabil se
impozitează în ordinea inversă înregistrării acestora. |
d2)
ajustările pentru depreciere înregistrate de către sucursalele din
România ale instituţiilor de credit din state membre ale Uniunii
Europene şi state aparţinând Spaţiului Economic European, potrivit
reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară, aferente creditelor şi plasamentelor care intră în
sfera de aplicare a reglementărilor prudenţiale ale Băncii Naţionale a
României referitoare la ajustările prudenţiale de valoare aplicabile
instituţiilor de credit persoane juridice române şi sucursalelor din
România ale instituţiilor de credit din state care nu sunt state membre
ale Uniunii Europene sau din state care nu aparţin Spaţiului Economic
European;
___________
Litera d2) a fost introdusă prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
e)
Abrogată prin punctul 14. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
f)
Abrogată prin punctul 14. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
g)
Abrogată prin punctul 13. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
h)
rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi
reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare,
cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare
cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul
acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina
asigurătorului, după deducerea reasigurării;
___________
Litera h) a fost modificată prin punctul 15. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
56.
În cazul societăţilor din domeniul asigurărilor şi reasigurărilor sunt
deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr.
32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor,
cu modificările şi completările ulterioare. Conform dispoziţiilor
acestei legi rezervele de prime şi de daune se constituie din cote-părţi
corespunzătoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care
s-au încasat primele.
|
i)
provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare,
constituite potrivit reglementărilor Comisiei Naţionale a Valorilor
Mobiliare;
j)
provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea
creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili,
altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc
cumulativ următoarele condiţii:
1.
sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
2.
creanţa este deţinută la o persoană juridică asupra căreia este
declarată procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotărârii
judecătoreşti prin care se atestă această situaţie;
3.
nu sunt garantate de altă persoană;
4.
sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5.
au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
k)
provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor
de deşeuri, constituite de contribuabilii care desfăşoară activităţi de
depozitare a deşeurilor, potrivit legii, în limita sumei stabilite prin
proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului,
corespunzătoare cotei-părţi din tarifele de depozitare percepute.
___________
Litera k) a fost introdusă prin punctul 131. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
l)
provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru
acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de
aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de
întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea
Aeronautică Civilă Română.
___________
Litera l) a fost introdusă prin punctul 16. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 561.
Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. l) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, companiile aeriene din România deduc, la calculul profitului
impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de
întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor
aferente, potrivit programelor de întreţinere ale aeronavelor aprobate
corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, la un
nivel stabilit pe baza tipului de aeronavă, numărului de ore de zbor
aprobat şi al tarifului practicat de prestator, prevăzut în contractul
încheiat cu acesta. |
m)
provizioanele/ajustările pentru deprecierea creanţelor preluate de la
instituţiile de credit în vederea recuperării acestora, în limita
diferenţei dintre valoarea creanţei preluate prin cesionare şi suma de
achitat cedentului, pentru creanţele care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
1.
sunt cesionate şi înregistrate în contabilitatea cesionarului după data de 1 iulie 2012 inclusiv;
2.
sunt transferate de la o persoană sau datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului cesionar;
3.
au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului cesionar.
___________
Litera m) a fost introdusă prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 24/2012 începând cu 01.07.2012.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| 562.
În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal,
prin instituţii de credit se înţelege persoanele juridice române,
inclusiv sucursalele din străinătate ale acestora şi sediile permanente
ale instituţiilor de credit din alte state membre, respectiv din state
terţe, aşa cum acestea sunt prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea
capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
227/2007, cu modificările şi completările ulterioare. |
|
Condiţia de includere a creanţelor în venituri impozabile se consideră
îndeplinită dacă cesionarul înregistrează ca venit diferenţa dintre
valoarea creanţei preluate prin cesionare şi suma de achitat cedentului. |
(2)
Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate în domeniul
exploatării zăcămintelor naturale sunt obligaţi să înregistreze în
evidenţa contabilă şi să deducă provizioane pentru refacerea terenurilor
afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau
agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenţei dintre
veniturile înregistrate în legătură cu realizarea şi vânzarea
zăcămintelor naturale şi cheltuielile efectuate cu extracţia,
prelucrarea şi livrarea acestora, pe toată durata de funcţionare a
exploatării zăcămintelor naturale.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 18. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
57.
Provizioanele prevăzute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt
obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate
exploatarea de resurse minerale, gaze naturale şi pentru titularii
acordurilor petroliere.
|
(3)
Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfăşoară operaţiuni
petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă mai
mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea
sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor,
precum şi pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicată asupra
diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile înregistrate, pe toată
perioada exploatării petroliere.
(4)
Regia Autonomă "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian" -
ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor
legale, pentru diferenţa dintre veniturile din exploatare realizate
efectiv din activitatea de rută aeriană şi costurile efective ale
activităţii de rută aeriană, care este utilizat pentru acoperirea
cheltuielilor de exploatare care depăşesc tarifele stabilite anual de
EUROCONTROL.
(5)
Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost
anterior dedusă se include în veniturile impozabile, indiferent dacă
reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei
provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei
către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii
contribuabilului sau oricărui alt motiv. Prevederile prezentului alineat
nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă
în legătură cu o divizare sau fuziune, reglementările acestui articol
aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervă.
| Punere în aplicare prin Decizie 2/2004 : |
| 3. Impunerea rezervelor din reevaluarea imobilizărilor corporale |
| Soluţie: |
|
În aplicarea prevederilor art. 19 şi ale art. 22 alin. (5) din Legea
nr. 571/2003, surplusul din reevaluarea imobilizărilor corporale, care a
fost anterior deductibil, evidenţiat potrivit reglementărilor contabile
în contul "Rezultatul reportat" sau în contul "Alte rezerve", analitice
distincte, se impozitează la momentul modificării destinaţiei rezervei,
distribuirii rezervei către participanţi sub orice formă, lichidării,
divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la
folosirea acesteia pentru acoperirea pierderilor contabile. in da co |
|
Înregistrarea şi menţinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de
rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor
constituite în baza unor acte normative, nu se consideră modificarea
destinaţiei sau distribuţie. |
| În conformitate cu
prevederile art. 19 şi ale art. 22 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 şi a
pct. 12 din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, aceste sume sunt elemente similare veniturilor. |
|
În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Legea nr. 571/2003,
cheltuielile înregistrate ca urmare a casării sau cedării unui mijloc
fix amortizabil sau terenurilor, calculate ca diferenţă între valoarea
fiscală de intrare a acestora şi amortizarea fiscală, după caz, sunt
cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. |
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 571.
În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispoziţiile
art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizărilor
corporale, care a fost anterior deductibil, evidenţiat potrivit
reglementărilor contabile în contul «Rezultatul reportat» sau în contul
«Alte rezerve», analitice distincte, se impozitează la momentul
modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către
participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii
contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia
pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului
impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor. |
|
Înregistrarea şi menţinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de
rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor
constituite în baza unor acte normative nu se consideră modificarea
destinaţiei sau distribuţie. |
(51)
Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea
mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1
ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin
intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele
cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea
amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a
acestor mijloace fixe, după caz.
___________
Alineatul (51) a fost introdus prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 34/2009 începând cu 01.05.2009.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 572. Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (51)
din Codul fiscal rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve
din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după
data de 1 ianuarie 2004, existente în sold în contul «1065» la data de
30 aprilie 2009 inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului
impozabil. Aceste rezerve se impozitează la momentul modificării
destinaţiei acestora potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul
fiscal. |
| 573. Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (51)
din Codul fiscal partea din rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe
efectuată după data de 1 ianuarie 2004, dedusă la calculul profitului
impozabil prin intermediul amortizării fiscale până la data de 30
aprilie 2009 inclusiv, şi care nu a fost capitalizată prin transferul
direct în contul 1065 «Rezerve reprezentând surplusul realizat din
rezerve din reevaluare» pe măsură ce mijloacele fixe au fost utilizate.
Această parte a rezervei se impozitează potrivit prevederilor art. 22
alin. (5) din Codul fiscal. |
| De asemenea, nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (51)
din Codul fiscal rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe efectuată
după data de 1 ianuarie 2004, aferentă mijloacelor fixe transferate în
cadrul operaţiunuilor de reorganizare, potrivit legii, la momentul
scăderii din gestiune a acestora la persoana juridică ce efectuează
transferul, în condiţiile în care rezerva respectivă este preluată de
societatea beneficiară, prevederile art. 22 alin. (51) aplicându-se în continuare la societatea beneficiară. |
(52)
Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea
imobilizărilor necorporale, efectuată de către contribuabilii care
aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale
de raportare financiară, care sunt deduse la calculul profitului
impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor cu
cedarea imobilizărilor necorporale, se impozitează concomitent cu
deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din
gestiune a acestor imobilizări necorporale, după caz.
___________
Alineatul (52) a fost introdus prin punctul 17. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
(6)
Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentând
facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului
social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt
respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se
recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi
de întârziere, de la data aplicării facilităţii respective, potrivit
legii. Nu se supun impozitării rezervele de influenţe de curs valutar
aferente aprecierii disponibilităţilor în valută, constituite potrivit
legii, înregistrate de societăţi comerciale bancare - persoane juridice
române şi sucursalele băncilor străine, care îşi desfăşoară activitatea
în România.
___________
Alineatul (6) a fost rectificat prin linia din Rectificare din 06/02/2004 începând cu 06.02.2004.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 58.
Intră sub incidenţa art. 22 alin. (6) din Codul fiscal următoarele sume
înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finanţare, în
conformitate cu reglementările privind impozitul pe profit: |
| a)
sumele reprezentând diferenţele nete rezultate din evaluarea
disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în
vigoare, care au fost neimpozabile; |
| b) scutirile şi
reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit
potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit,
diferenţa dintre cota redusă de impozit pentru exportul de bunuri şi/sau
servicii şi cota standard, precum şi cele prevăzute în legi speciale. |
(7)
În înţelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a
unei rezerve se înţelege şi majorarea unui provizion sau a unei
rezerve.
(8)
Provizioanele constituite pentru creanţele asupra clienţilor,
înregistrate de către contribuabili înainte de 1 ianuarie 2004, sunt
deductibile în limitele prevăzute la alin. (1) lit. c), în situaţia în
care creanţele respective îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)
nu sunt garantate de altă persoană;
b)
sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
c)
au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului;
d)
creanţa este deţinută asupra unei persoane juridice pentru care a fost
deschisă procedura falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin
care se atestă această situaţie;
e)
nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanţa respectivă.
___________
Alineatul (8) a fost introdus prin punctul 14. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar
Art. 23.
-
(1)
Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care
gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul
de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul
împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca
medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei
pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se
înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare
peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 141. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
(2)
În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste
trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de
curs valutar, aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea
gradului de îndatorare, sunt nedeductibile. Acestea se reportează în
perioada următoare, în condiţiile alin. (1), până la deductibilitatea
integrală a acestora.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 19. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
(3)
În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale
contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar,
diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda, potrivit alin. (1),
deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitei prevăzute la
alin. (1). Cheltuielile din diferenţele de curs valutar, care se
limitează potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente
împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a
capitalului.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 16. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
(4)
Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu
împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de
dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care
sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la
instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare
nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii,
precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare
pe o piaţă reglementată nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului
articol.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 17. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
(5)
În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor
prevăzute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la:
a)
nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României,
corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei;
şi
b)
nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută.
Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului
impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru
împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 18. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
(6)
Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2).
(7)
Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare,
persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îşi
desfăşoară activitatea în România, societăţilor de leasing pentru
operaţiunile de leasing, societăţilor de credit ipotecar, instituţiilor
de credit, precum şi instituţiilor financiare nebancare.
___________
Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 17. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
(8)
În cazul unei persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea
printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se
aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu.
| Punere în aplicare Art. 23. prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 59.
În vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu
dobânzile se efectuează mai întâi ajustările conform art. 23 alin. (5)
din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excedează
nivelului de deductibilitate prevăzut la art. 23 alin. (5) din Codul
fiscal este nedeductibilă, fără a mai fi luată în calcul în perioadele
următoare. |
| 60. În cazul în care capitalul propriu are o
valoare negativă sau gradul de îndatorare este mai mare decât 3,
cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs
valutar sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare,
în condiţiile art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, până la
deductibilitatea integrală a acestora. |
| 61. Intră sub
incidenţa art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea netă din
diferenţele de curs valutar aferente capitalului împrumutat. |
| 62.
În sensul art. 23 alin. (4) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile de
credit, persoane juridice române, sunt cele autorizate, potrivit legii,
de Banca Naţională a României. |
| 63. În sensul art. 23
alin. (1) din Codul fiscal, prin capital împrumutat se înţelege totalul
creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an
începând de la data încheierii contractului, cu excepţia celor prevăzute
la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de data la care
acestea au fost contractate. |
| În capitalul împrumutat
se includ şi creditele sau împrumuturile care au un termen de rambursare
mai mic de un an, în situaţia în care există prelungiri ale acestui
termen, iar perioada de rambursare curentă, însumată cu perioadele de
rambursare anterioare ale creditelor sau împrumuturilor pe care le
prelungesc, depăşeşte un an. |
| 64. Capitalul propriu
cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul
nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital
propriu constituite potrivit reglementărilor legale. În cazul sediilor
permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la
dispoziţie de persoana juridică străină pentru desfăşurarea activităţii
în România, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte
rezerve, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu
constituite potrivit reglementărilor legale. |
| 65. Pentru calculul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile se au în vedere următoarele: |
| a)
pentru împrumuturile angajate de la alte entităţi, cu excepţia celor
prevăzute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplică limita
prevăzută la art. 23 alin. (5) din acelaşi act normativ, indiferent de
data la care au fost contractate; |
| b) în scopul
aplicării art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul ratei
dobânzii de referinţă, recunoscută la calculul profitului impozabil,
este cea din ultima lună a trimestrului pentru care se calculează
impozitul pe profit, publicată de Banca Naţională a României în
Monitorul Oficial al României, Partea I; |
| c) modul de
calcul al dobânzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi
cel corespunzător modului de calcul al dobânzii aferente împrumuturilor; |
| d)
rezultatul exerciţiului financiar luat în calcul la determinarea
capitalului propriu pentru sfârşitul perioadei este cel înregistrat de
contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit. |
| 66.
Cheltuielile cu dobânzile însumate cu pierderea netă din diferenţele de
curs valutar aferente împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare
de un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt
deductibile la determinarea profitului impozabil în condiţiile prevăzute
la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal. |
| 67. În vederea
determinării impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculează
ca raport între media capitalului împrumutat şi media capitalului
propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la
începutul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determină
impozitul pe profit, după cum urmează: |
Capital împrumutat (începutul anului fiscal) + Capital împrumutat (sfârşitul perioadei)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2
Gradul de îndatorare = |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capital propriu (începutul anului fiscal) + Capital propriu (sfârşitul perioadei)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2
|
| astfel: |
Capital împrumutat (începutul anului fiscal) + Capital împrumutat (sfârşitul perioadei)
Gradul de îndatorare = ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capital propriu (începutul anului fiscal) + Capital propriu (sfârşitul perioadei)
|
| 68. În cazul în care gradul de îndatorare astfel
determinat este mai mic sau egal cu trei, cheltuielile cu dobânzile şi
cu pierderea netă de curs valutar sunt deductibile integral după ce s-au
efectuat ajustările prevăzute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. |
| 69.
Dacă gradul de îndatorare astfel determinat este mai mare decât trei,
suma cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţe de
curs valutar este nedeductibilă în perioada de calcul al impozitului pe
profit, urmând să se reporteze în perioada următoare, devenind subiect
al limitării prevăzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru
perioada în care se reportează. |
| 70. În sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin bănci internaţionale de dezvoltare se înţelege: |
| -
Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.),
Corporaţia Financiară Internaţională (C.F.I.) şi Asociaţia pentru
Dezvoltare Internaţională (A.D.I.); |
| - Banca Europeană de Investiţii (B.E.I.); |
| - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.); |
| - bănci şi organizaţii de cooperare şi dezvoltare regională similare. |
|
Prin împrumut garantat de stat se înţelege împrumutul garantat de stat
potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria
publică, cu modificările şi completările ulterioare. |
|
Intră sub incidenţa prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal şi
dobânzile/pierderile din diferenţe de curs valutar, aferente
împrumuturilor obţinute în baza obligaţiunilor emise, potrivit legii, de
către societăţile comerciale, cu respectarea cerinţelor specifice de
admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România, potrivit
prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cele admise la
tranzacţionare pe pieţe străine de valori mobiliare reglementate de
autoritatea în domeniu a statelor respective. |
| 701.
Pentru determinarea profitului impozabil începând cu anul fiscal 2010,
nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută este de 6%. |
Amortizarea fiscală
Art. 24.
-
(1)
Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii,
asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile
se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării
potrivit prevederilor prezentului articol.
(2)
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)
este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în
prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri
administrative;
___________
Litera a) a fost rectificată prin linia din Rectificare din 06/02/2004 începând cu 06.02.2004.
b)
are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a
Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;
___________
Litera b) a fost modificată prin punctul 20. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
c)
are o durată normală de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau
care formează un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării
se are în vedere valoarea întregului corp, lot sau set. Pentru
componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată
normală de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se
determină pentru fiecare componentă în parte.
(3)
Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:
a)
investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor
contracte de închiriere, concesiune, locaţie de gestiune sau altele
asemenea;
b)
mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit
formele de înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în
grupele în care urmează a se înregistra, la valoarea rezultată prin
însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;
c)
investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de
substanţe minerale utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi
pregătire a extracţiei în subteran şi la suprafaţă;
d)
investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma
cheltuielilor ulterioare realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor
tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de beneficii economice
viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;
e)
investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de
natura celor aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi
modernizări ale bunurilor aflate în proprietate publică;
f)
amenajările de terenuri.
(4)
Nu reprezintă active amortizabile:
a)
terenurile, inclusiv cele împădurite;
b)
tablourile şi operele de artă;
c)
fondul comercial;
d)
lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;
e)
bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;
f)
orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;
g)
casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele,
vasele de croazieră, altele decât cele utilizate în scopul realizării
veniturilor.
(5)
Abrogat prin punctul 21. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
(6)
Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform următoarelor reguli:
a)
în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
b)
în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor
şi instalaţiilor, precum şi pentru computere şi echipamente periferice
ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare
liniară, degresivă sau accelerată;
c)
în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.
(7)
În cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin
aplicarea cotei de amortizare liniară la valoarea fiscală de la data
intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix amortizabil.
___________
Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 22. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
(8)
În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin
multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii
următori:
a)
1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;
b)
2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;
c)
2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 71.
Exemplu de calcul al amortizării prin utilizarea regimului de
amortizare degresivă. Pentru un mijloc fix se dau următoarele date: |
| - valoarea de intrare: 350.000.000 lei; |
| - durata normală de funcţionare conform catalogului: 10 ani; |
| - cota anuală de amortizare: 100/10 = 10%; |
| - cota anuală de amortizare degresivă: 10% x 2,0 = 20%; |
| Amortizarea anuală se va calcula astfel: |
|
Ani |
Modul de calcul |
Amortizarea anuală degresivă (lei) |
Valoarea rămasă (lei) |
|
1 |
350.000.000 x 20% |
70.000.000 |
280.000.000 |
|
2 |
280.000.000 x 20% |
56.000.000 |
224.000.000 |
|
3 |
224.000.000 x 20% |
44.800.000 |
179.200.000 |
|
4 |
179.200.000 x 20% |
35.840.000 |
143.360.000 |
|
5 |
143.360.000 x 20% |
28.672.000 |
114.688.000 |
|
6 |
114.688.000 x 20%=114.688.000/5 |
22.937.600 |
91.750.400 |
|
7 |
|
22.937.600 |
68.812.800 |
|
8 |
|
22.937.600 |
45.875.200 |
|
9 |
|
22.937.600 |
22.937.600 |
|
10 |
|
22.937.600 |
0 | |
(9)
În cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum urmează:
a)
pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din
valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a
mijlocului fix;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 23. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
b)
pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin
raportarea valorii rămase de amortizare a mijlocului fix la durata
normală de utilizare rămasă a acestuia.
(10)
Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete, drepturi de autor,
licenţe, mărci de comerţ sau fabrică şi alte imobilizări necorporale
recunoscute din punct de vedere contabil, cu excepţia cheltuielilor de
constituire şi a fondului comercial, precum şi cheltuielile de
dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă imobilizări
necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare
liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după caz.
Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor
informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare
liniară pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenţie se poate
utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau accelerată.
___________
Alineatul (10) a fost modificat prin punctul 24. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
714.
Pentru încadrarea cheltuielilor de dezvoltare în categoria
imobilizărilor necorporale se utilizează criteriile prevăzute de
reglementările contabile aplicabile.
|
(11)
Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:
a)
începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune;
b)
pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la
mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normală de utilizare, pe
durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de
concesionare sau închiriere, după caz;
c)
pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe
concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune de cel care a
efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală de
utilizare, după caz;
d)
pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani;
e)
amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu
extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru
substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a
căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu
pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a
investiţiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs, în
funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează:
1.
din 5 în 5 ani la mine, cariere, extracţii petroliere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru descopertă;
2.
din 10 în 10 ani la saline;
f)
mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numărul de
kilometri sau numărul de ore de funcţionare prevăzut în cărţile tehnice,
pentru cele achiziţionate după data de 1 ianuarie 2004;
g)
pentru locuinţele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până
la nivelul corespunzător suprafeţei construite prevăzute de legea
locuinţei;
h)
numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. n).
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 702.
Pentru perioada în care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate
cel puţin pe o perioadă de o lună, recuperarea valorii fiscale rămase
neamortizate se efectuează pe durata normală de utilizare rămasă,
începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora, prin
recalcularea cotei de amortizare fiscală. |
| În aplicarea
prevederilor lit. c) a alin. (11) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, amortizarea fiscală a
cheltuielilor cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe
concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune, se calculează
pe baza perioadei iniţiale a contractului, indiferent dacă acesta se
prelungeşte ulterior, sau pe durata normală de utilizare rămasă,
potrivit opţiunii contribuabilului, începând cu luna următoare
finalizării investiţiei. |
(12)
Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în
brevete de invenţie amortizabile şi care au dedus cheltuieli de
amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora conform
prevederilor legale, la data punerii în funcţiune a mijlocului fix sau a
brevetului de invenţie, până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au
obligaţia să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile
cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de
utilizare. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului
alineat, impozitul pe profit se recalculează şi se stabilesc dobânzi şi
penalităţi de întârziere de la data aplicării facilităţii respective,
potrivit legii.
___________
Alineatul (12) a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 138/2004 începând cu 04.06.2005.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 711. Intră sub incidenţa art. 24 alin. (12) din Codul fiscal şi mijloacele fixe amortizabile de natura construcţiilor. |
|
Pentru investiţiile considerate mijloace fixe amortizabile în
conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal,
contribuabilii nu beneficiază de prevederile art. 24 alin. (12) din
acelaşi act normativ. |
| Pentru mijloacele fixe
amortizabile prevăzute la art. 24 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal,
deducerea de 20% se aplică la data punerii în funcţiune, cu ocazia
recepţiei finale, la întreaga valoare a mijlocului fix amortizabil. În
acest caz, valoarea fiscală rămasă de recuperat se determină, pe durata
normală de utilizare rămasă, scăzând din valoarea totală a mijlocului
fix amortizabil deducerea de 20% şi amortizarea calculată până la data
recepţiei finale. |
| Cheltuielile de amortizare
reprezentând deducerea de 20% prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul
fiscal sunt deductibile numai pentru mijloacele fixe amortizabile,
respectiv brevete de invenţie amortizabile înregistrate şi puse în
funcţiune până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. Valoarea fiscală
rămasă se determină după scăderea din valoarea de intrare a
respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete de invenţie
amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscală de 20% şi se recuperează
pe durata normală de funcţionare. În cazul în care duratele normale de
funcţionare au fost recalculate, potrivit normelor legale în vigoare,
perioada pentru care există obligaţia păstrării în patrimoniu a acestor
mijloace fixe se corelează cu duratele normale de funcţionare
recalculate. |
| 712. Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal: |
|
Un contribuabil care îşi desfăşoară activitatea în domeniul depozitării
materialelor şi mărfurilor achiziţionează în data de 15 septembrie 2004
o clădire-depozit pe care o pune în funcţiune pe data de 20 a aceleiaşi
luni. Valoarea de intrare a clădirii-depozit este de 30.000.000 mii
lei. Durata normală de funcţionare a clădirii, conform Catalogului
privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor
fixe, este de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil,
foloseşte amortizarea liniară. Din punct de vedere fiscal contribuabilul
aplică facilitatea prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca
urmare a aplicării prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal,
contribuabilul va înregistra următoarea situaţie: |
| ▪
deduce din punct de vedere fiscal, în luna septembrie 2004, o cotă de
20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x
30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei; |
| ▪ valoarea de
recuperat din punct de vedere fiscal pe următoarele 600 de luni,
începând cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii lei =
24.000.000 mii lei; |
| ▪ amortizarea fiscală lunară din octombrie 2004 până în septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni). |
|
|
|
- mii lei - |
|
Luna |
Amortizarea fiscală |
Cheltuielile de amortizare înregistrate contabil |
|
Septembrie 2004 |
6.000.000 |
0 |
|
Octombrie 2004 |
40.000 |
50.000 |
|
Noiembrie 2004 |
40.000 |
50.000 |
|
Decembrie 2004 |
40.000 |
50.000 |
|
Ianuarie 2005 |
40.000 |
50.000 |
|
... ... ... |
... ... ... |
... ... ... |
|
August 2054 |
40.000 |
50.000 |
|
Septembrie 2054 |
40.000 |
50.000 |
|
TOTAL: |
30.000.000 |
30.000.000 | |
(13)
Pentru investiţiile realizate în parcurile industriale până la data de
31 decembrie 2006 se acordă o deducere suplimentară din profitul
impozabil, în cotă de 20% din valoarea investiţiilor în construcţii sau a
reabilitărilor de construcţii, infrastructură internă şi de conexiune
la reţeaua publică de utilităţi, ţinând seama de prevederile legale în
vigoare privind clasificarea şi duratele normate de utilizare a
mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiază de
facilităţile prevăzute la alin. (12) nu pot beneficia de facilităţile
prevăzute în prezentul alineat.
(14)
Cheltuielile aferente localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei
activităţi pregătitoare pentru exploatarea resurselor naturale se
recuperează în rate egale pe o perioadă de 5 ani, începând cu luna în
care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achiziţionării
oricărui drept de exploatare a resurselor naturale se recuperează pe
măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu valoarea
recuperată raportată la valoarea totală estimată a resurselor.
(15)
Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se
determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau
pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a
acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora,
diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea
contabilă evidenţiată în sold la data de 31 decembrie 2003, amortizarea
se calculează în baza valorii rămase neamortizată, pe durata normală de
utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate până la
această dată.
___________
Alineatul (15) a fost modificat prin punctul 25. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 715.
Pentru determinarea valorii fiscale în cazul transferurilor terenurilor
cu valoare contabilă, precum şi pentru determinarea valorii fiscale
rămase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile evidenţiate
în sold la 31 decembrie 2003, în valoarea fiscală de la data intrării în
patrimoniu se includ şi reevaluările efectuate, potrivit legii, până la
acea dată. |
| Pentru determinarea valorii fiscale a
terenurilor, respectiv a valorii fiscale rămase neamortizate în cazul
mijloacelor fixe amortizabile, vor fi luate în calcul şi reevaluările
contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2007, precum şi partea
rămasă neamortizată din reevaluările contabile efectuate în perioada 1
ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006, evidenţiate la data de 31 decembrie
2006. Nu se recuperează prin intermediul amortizării fiscale
reevaluările contabile efectuate după data de 1 ianuarie 2004 la
mijloacele fixe amortizabile care nu mai au valoare fiscală rămasă
neamortizată la data reevaluării. |
| În cazul în care
ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectuează reevaluări care
determină o descreştere a valorii acestora se procedează la o scădere a
rezervei din reevaluare în limita soldului creditor al rezervei, în
ordinea descrescătoare înregistrării rezervei, iar valoarea fiscală a
terenurilor şi valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor fixe
amortizabile se recalculează corespunzător. În aceste situaţii, partea
din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusă se include în
veniturile impozabile ale perioadei în care se efectuează operaţiunile
de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003. |
|
Prin valoarea fiscală rămasă neamortizată se înţelege diferenţa dintre
valoarea fiscală la data intrării în patrimoniu şi valoarea amortizării
fiscale. În valoarea fiscală la data intrării în patrimoniu se include
şi taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă, potrivit
prevederilor titlului VI. |
| 716. În aplicarea
prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, cheltuielile
înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu valoarea fiscală
incomplet amortizată sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de
venituri impozabile. |
| Prin casarea unui mijloc fix se
înţelege operaţia de scoatere din funcţiune a activului respectiv,
urmată de dezmembrarea acestuia şi valorificarea părţilor componente
rezultate, prin vânzare sau prin folosirea în activitatea curentă a
contribuabilului. |
717. Cheltuielile cu
amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat, cu
valoarea contabilă evidenţiată în sold la 31 decembrie 2003, sunt
deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata rămasă de
amortizat, în baza valorii rămase neamortizate.
|
| 718.
Valoarea imobilizărilor necorporale/corporale în curs de execuţie care
nu se mai finalizează şi se scot din evidenţă pe seama conturilor de
cheltuieli, în baza aprobării/deciziei de sistare sau abandonare, precum
şi valoarea rămasă a investiţiilor efectuate la mijloacele fixe
concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune, în situaţia
în care contractele se reziliază înainte de termen, reprezintă
cheltuieli nedeductibile, dacă nu au fost valorificate prin vânzare sau
casare. |
(151)
În cazul în care se înlocuiesc părţi componente ale mijloacelor fixe
amortizabile/imobilizărilor necorporale cu valoare fiscală rămasă
neamortizată, cheltuielile reprezentând valoarea fiscală rămasă
neamortizată aferentă părţilor înlocuite reprezintă cheltuieli
deductibile la calculul profitului impozabil. Valoarea fiscală rămasă
neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale
se recalculează în mod corespunzător, prin diminuarea acesteia cu
valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă părţilor înlocuite şi
majorarea cu valoarea fiscală aferentă părţilor noi înlocuite, pe durata
normală de utilizare rămasă.
___________
Alineatul (151) a fost introdus prin punctul 18. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
(152)
În cazul în care se înlocuiesc părţi componente ale mijloacelor fixe
amortizabile/imobilizărilor necorporale după expirarea duratei normale
de utilizare, pentru determinarea amortizării fiscale se va stabili o
nouă durată normală de utilizare de către o comisie tehnică sau un
expert tehnic independent.
___________
Alineatul (152) a fost introdus prin punctul 18. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
(16)
Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii
accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, precum şi înfiinţării şi
funcţionării cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora
la calculul profitului impozabil la data punerii în funcţiune sau pot
recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit
prevederilor prezentului articol.
(17)
În cazul unei imobilizări corporale care la data intrării în patrimoniu
are o valoare fiscală mai mică decât limita stabilită prin hotărâre a
Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor
aferente imobilizării sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin
deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.
___________
Alineatul (17) a fost modificat prin punctul 26. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
| Punere în aplicare prin Decizie 3/2004 : |
| 1. Amortizarea activelor necorporale aferente capitalului imobilizat |
| Soluţie: |
|
Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului
imobilizat cu valoarea contabilă evidenţiată în sold la 31 decembrie
2003 sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata rămasă
de amortizat, în baza valorii rămase neamortizate, în conformitate cu
prevederile art. 24 alin. (17) coroborat cu alin. (15) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal. |
(18)
Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii de containere sau
ambalaje, care circulă între contribuabil şi clienţi, se recuperează
prin deduceri de amortizare, prin metoda liniară, pe durata normală de
utilizare stabilită de contribuabilul care îşi menţine dreptul de
proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.
(19)
Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele privind clasificaţia şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
(20)
Abrogat prin punctul 11. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
(21)
Pentru titularii de acorduri petroliere şi subcontractanţii acestora,
care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone
cu adâncime de apă de peste 100 metri, se calculează amortizarea
imobilizărilor corporale şi necorporale aferente operaţiunilor
petroliere, a căror durată de folosire este limitată de durata
rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, în
funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă, pe durata
acordului petrolier. Cheltuielile aferente investiţiilor în curs,
imobilizărilor corporale şi necorporale efectuate pentru operaţiunile
petroliere vor fi reflectate în contabilitate atât în lei, cât şi în
euro; aceste cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi
reevaluate la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar pe baza valorilor
înregistrate în contabilitate în euro, la cursul de schimb euro/leu
comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a fiecărui
exerciţiu financiar.
(22)
Prevederile Legii nr. 15/1994
privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi
necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu
se aplică la calculul profitului impozabil, cu excepţia prevederilor
art. 3 alin. 2 lit. a) şi ale art. 8 din aceeaşi lege.
(23)
În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme
cu Standardele internaţionale de raportare financiară, pentru activele
imobilizate deţinute pentru activitatea proprie, transferate în
categoria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării şi
reclasificate în categoria activelor imobilizate deţinute pentru
activitatea proprie, valoarea fiscală rămasă neamortizată este valoarea
fiscală dinaintea reclasificării ca active imobilizate deţinute în
vederea vânzării. Durata de amortizare este durata normală de utilizare
rămasă determinată în baza duratei normale de utilizare iniţiale, din
care se scade durata în care a fost clasificat în categoria activelor
imobilizate deţinute în vederea vânzării. Amortizarea fiscală se
calculează începând cu luna următoare celei în care a fost reclasificat
în categoria activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie,
prin recalcularea cotei de amortizare fiscală.
___________
Alineatul (23) a fost introdus prin punctul 19. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
| Punere în aplicare Art. 24. prin Decizie 4/2004 : |
| Soluţie: |
| " |
|
În aplicarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 414/2002 privind
impozitul pe profit, respectiv ale art. 24 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cota de 35% din preţul tonei de ţiţei extras şi al
gazelor naturale livrate, calculată şi colectată în conformitate cu
prevederile Hotărârii Guvernului nr. 168/1998 privind stabilirea cotelor
de cheltuieli necesare dezvoltării şi modernizării producţiei de ţiţei
şi gaze naturale, rafinării, transportului şi distribuţiei petroliere,
cu modificările ulterioare, se reflectă în conturi de rezerve, analitic
distinct pe seama cheltuielilor curente. Aceste surse sunt destinate
pentru acoperirea nevoilor de investiţii din sectoarele de rafinare,
transport şi distribuţie petrolieră, pentru lucrări de cercetare
geologică destinată descoperirii de noi rezerve, în vederea dezvoltării
producţiei, pentru retehnologizarea şi modernizarea echipamentelor din
dotare. |
| Sumele înregistrate în conturi de rezerve,
analitic distinct, au natura subvenţiilor pentru investiţii, atât din
punct de vedere contabil, cât şi fiscal. Pe măsura amortizării activelor
finanţate din această sursă sau a scăderii lor din evidenţă, rezervele
respective se trec la venituri, corespunzător sumelor înregistrate pe
seama cheltuielilor." |
Contracte de leasing
Art. 25.
-
(1)
În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de
vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului
operaţional, locatorul are această calitate.
Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face
de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către
locator, în cazul leasingului operaţional, cheltuielile fiind
deductibile, potrivit art. 24.
(2)
În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul
leasingului operaţional locatarul deduce chiria (rata de leasing).
| Punere în aplicare Art. 25. prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 72.
Încadrarea operaţiunilor de leasing se realizează avându-se în vedere
prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 şi 8 din Codul fiscal şi clauzele
contractului de leasing. |
Contracte de fiducie
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 9. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.10.2011.
Art. 251.
-
(1)
În cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispoziţiilor
Codului civil, în care constituitorul are şi calitatea de beneficiar, se
aplică următoarele reguli:
a)
transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către
fiduciar nu este transfer impozabil în înţelesul prezentului titlu;
b)
fiduciarul va conduce o evidenţă contabilă separată pentru masa
patrimonială fiduciară şi va transmite trimestrial către constituitor,
pe bază de decont, veniturile şi cheltuielile rezultate din
administrarea patrimoniului conform contractului;
c)
valoarea fiscală a activelor cuprinse în masa patrimonială fiduciară,
preluată de fiduciar, este egală cu valoarea fiscală pe care acestea au
avut-o la constituitor;
d)
amortizarea fiscală pentru orice activ amortizabil prevăzut în masa
patrimonială fiduciară se determină în continuare în conformitate cu
regulile prevăzute la art. 24, care s-ar fi aplicat la persoana care a
transferat activul, dacă transferul nu ar fi avut loc.
(2)
În cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispoziţiilor
Codului civil, în care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o
terţă persoană, cheltuielile înregistrate din transferul masei
patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar sunt
considerate cheltuieli nedeductibile.
___________
Art. 251. a fost introdus prin punctul 9. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.10.2011.
Pierderi fiscale
Art. 26.
-
(1)
Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se
recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani
consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea
înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe
profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării
acestora.
(2)
Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează
existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către
contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul
societăţii absorbite, după caz.
(3)
În cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică
luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile
sediului permanent în România.
(4)
Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe venit şi care
anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor
alin. (1), respectiv alin. (5), de la data la care au revenit la
sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere
se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii
fiscale şi limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, după caz.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 91/2008 începând cu 01.01.2009.
(5)
Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pierderea fiscală anuală
realizată începând cu anul 2009, stabilită prin declaraţia de impozit pe
profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii
7 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea
înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe
profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării
acestora.
___________
Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 91/2008 începând cu 01.01.2009.
| Punere în aplicare Art. 26. prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 73.
Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face în ordinea înregistrării
acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora. |
| 74. Pierderea fiscală reprezintă suma înregistrată în declaraţia de impunere a anului precedent. |
| 75.
În cazul în care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele
legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea
ulterioară a rezervei legale nu va mai fi o sumă deductibilă la calculul
profitului impozabil. |
| 76. Persoana juridică din al
cărei patrimoniu se desprinde o parte în urma unei operaţiuni de
divizare şi care îşi continuă existenţa ca persoană juridică recuperează
partea din pierderea fiscală înregistrată înainte de momentul în care
operaţiunea de divizare produce efecte, proporţional cu drepturile şi
obligaţiile menţinute de persoana juridică respectivă. |
| 77.
În cazul fuziunii prin absorbţie pierderea fiscală rezultată din
declaraţia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarată până
la data înscrierii la registrul comerţului a menţiunii privind majorarea
capitalului social, se recuperează potrivit prevederilor din lege. |
Reorganizări, lichidări şi alte transferuri de active şi titluri de participare
Art. 27.
-
(1)
În cazul contribuţiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în
schimbul unor titluri de participare la această persoană juridică se
aplică următoarele reguli:
a)
contribuţiile nu sunt transferuri impozabile în înţelesul prevederilor prezentului titlu;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 27. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
b)
valoarea fiscală a activelor primite de persoana juridică este egală cu
valoarea fiscală a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
c)
valoarea fiscală a titlurilor de participare primite de persoana care
contribuie cu activele este egală cu valoarea fiscală a activelor aduse
drept contribuţie de către persoana respectivă.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 78.
În sensul dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoană
juridică poate participa cu active la una sau mai multe persoane
juridice existente sau care iau astfel fiinţă, prin constituirea sau
majorarea capitalului social al acestora primind în schimb titluri de
participare ale societăţilor respective. Contribuţiile cu active la
capitalul social al unei persoane juridice în schimbul unor titluri de
participare la această persoană juridică nu sunt luate în calcul la
determinarea profitului impozabil. |
| 79. În cazul în care
pentru contribuţia cu active se datorează taxa pe valoarea adăugată
potrivit dispoziţiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul
aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea
fiscală, în sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majorează cu
taxa pe valoarea adăugată. |
(2)
Distribuirea de active de către o persoană juridică română către
participanţii săi, fie sub formă de dividend, fie ca urmare a
operaţiunii de lichidare, se tratează ca transfer impozabil,
exceptându-se cazurile prevăzute la alin. (3).
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 80. Distribuirea de active de către o persoană juridică română către participanţii săi se poate realiza în cazul lichidării. |
| 81.
Profitul impozabil în cazul lichidării se calculează ca diferenţă între
veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora,
calculate cumulat de la începutul anului fiscal, luându-se în calcul:
profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea
provizioanelor, sumele înregistrate în conturi de capitaluri proprii
constituite din profitul brut şi care nu au fost impozitate la data
constituirii, alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. În
cazul în care, în declaraţia de impozit pe profit aferentă anului
anterior lichidării contribuabilul a înregistrat pierdere fiscală,
aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia
lichidării. |
| 82. La calculul impozitului pe profit
datorat de contribuabilii care îşi încetează existenţa în urma
operaţiunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din
profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit,
repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de
funcţionare, potrivit legii, rezervele constituite din diferenţe de curs
favorabile capitalului social în devize sau din evaluarea
disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în
vigoare, dacă legea nu prevede altfel. |
(3)
Prevederile prezentului articol se aplică următoarelor operaţiuni de
reorganizare, dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscală
sau evitarea plăţii impozitelor:
a)
fuziunea între două sau mai multe persoane juridice române, în cazul în
care participanţii la oricare persoană juridică care fuzionează primesc
titluri de participare la persoana juridică succesoare;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 85.
În înţelesul art. 27 alin. (3) lit. a) şi b) din Codul fiscal,
operaţiunile de fuziune şi divizare sunt reglementate prin Legea nr.
31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare. |
b)
divizarea unei persoane juridice române în două sau mai multe persoane
juridice române, în cazul în care participanţii la persoana juridică
iniţială beneficiază de o distribuire proporţională a titlurilor de
participare la persoanele juridice succesoare;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 85.
În înţelesul art. 27 alin. (3) lit. a) şi b) din Codul fiscal,
operaţiunile de fuziune şi divizare sunt reglementate prin Legea nr.
31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare. |
c)
achiziţionarea de către o persoană juridică română a tuturor activelor
şi pasivelor aparţinând uneia sau mai multor activităţi economice ale
altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de
participare;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 86.
În scopul aplicării prevederilor art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul
fiscal, activele şi pasivele aparţinând unei activităţi economice a
persoanei juridice române care efectuează transferul sunt identificate
pe baza criteriilor de identificare a totalităţii activelor şi
pasivelor, prin care se apreciază caracterul independent al ramurii de
activitate prevăzute la pct. 862. Nu se consideră active şi
pasive aparţinând unei activităţi economice elementele de activ şi/sau
de pasiv aparţinând altor activităţi economice ale persoanei juridice
române care efectuează transferul, activele şi/sau pasivele izolate,
precum şi cele care se referă la gestiunea persoanei juridice
respective. |
d)
achiziţionarea de către o persoană juridică română a minimum 50% din
titlurile de participare la altă persoană juridică română, în schimbul
unor titluri de participare la persoana juridică achizitoare şi, dacă
este cazul, a unei plăţi în numerar care nu depăşeşte 10% din valoarea
nominală a titlurilor de participare emise în schimb.
(4)
În cazul operaţiunilor de reorganizare prevăzute la alin. (3) se aplică următoarele reguli:
a)
transferul activelor şi pasivelor nu se tratează ca un transfer impozabil în înţelesul prezentului titlu;
b)
schimbul unor titluri de participare deţinute la o persoană juridică
română cu titluri de participare la o altă persoană juridică română nu
se tratează ca transfer impozabil în înţelesul prezentului titlu şi al
titlului III;
c)
distribuirea de titluri de participare în legătură cu divizarea unei persoane juridice române nu se tratează ca dividend;
d)
valoarea fiscală a unui activ sau pasiv, aşa cum este prevăzut la lit.
a), este egală, pentru persoana care primeşte un astfel de activ, cu
valoarea fiscală pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a
transferat;
e)
amortizarea fiscală pentru orice activ prevăzut la lit. a) se determină
în continuare în conformitate cu regulile prevăzute la art. 24, care
s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, dacă transferul
nu ar fi avut loc;
f)
transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se consideră o reducere
sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5),
dacă un alt contribuabil le preia şi le menţine la valoarea avută
înainte de transfer;
g)
valoarea fiscală a titlurilor de participare prevăzute la lit. b), care
sunt primite de o persoană, trebuie să fie egală cu valoarea fiscală a
titlurilor de participare care sunt transferate de către această
persoană;
h)
valoarea fiscală a titlurilor de participare prevăzute la lit. c), care
au fost deţinute înainte de a fi distribuite, se alocă între aceste
titluri de participare şi titlurile de participare distribuite,
proporţional cu preţul de piaţă al titlurilor de participare, imediat
după distribuire.
(5)
Dacă o persoană juridică română deţine minimum 15%, respectiv 10%,
începând cu anul 2009, din titlurile de participare la o altă persoană
juridică română care transferă active şi pasive către prima persoană
juridică, printr-o operaţiune prevăzută la alin. (3), anularea acestor
titluri de participare nu se consideră transfer impozabil.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 19. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
(6)
Abrogat prin punctul 20. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
(7)
În înţelesul prezentului articol, valoarea fiscală a unui activ, a unui
pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizată pentru
calculul amortizării şi al câştigului sau pierderii, în înţelesul
impozitului pe venit ori al impozitului pe profit.
Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor, divizărilor
parţiale, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni între
societăţile din diferite state membre ale Uniunii Europene
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 21. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
Art. 271.
-
(1)
Prevederile prezentului articol se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 861. Pentru aplicarea prevederilor art. 271
alin. (3) pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru
persoanele juridice române şi bulgare sunt: |
-
societăţi înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca "societăţi pe
acţiuni", "societăţi în comandită pe acţiuni", "societăţi cu răspundere
limitată";
- societăţi înfiinţate în baza legii bulgare, cunoscute ca
"събирателното дружество", "командитното дружество", "дружеството с
ограничена отговорност", "акционерното дружество", "командитното
дружество с акции.
Pentru îndeplinirea condiţiei de la 271 alin. (3)
pct. 12 lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, societatea dintr-un stat membru
trebuie să plătească, în conformitate cu legislaţia fiscală a statului
respectiv, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, unul din
următoarele impozite:
- impot des sociétés/ vennootschapsbelasting, în Belgia;
- selskabsskat, în Danemarca;
- Körperschaftsteuer, în Republica Federală Germania;
- φόρος εισοδήματος νομικών προσώπν κεροδκομικού χαρακτήρα, în Grecia;
- impuesto sobre sociedades, în Spania;
- impôt sur Ies sociétés, în Franţa;
- corporation tax, în Irlanda;
- imposta sul reddito delle società, în Italia;
- impôt sur le revenu des collectivités, în Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, în Olanda;
- Körperschaftsteuer, în Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;
- y hteisöjen tulovero/inkomstskatten för samfund, în Finlanda;
- statlig inkomstskatt, în Suedia;
- corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
- D aň z přijmů právnických osob, în Republica Cehă;
- T ulumaks, în Estonia;
- φόρος εισοδήματος, în Cipru;
- uzņēmumu ienākuma nodoklis, în Letonia;
- P elno mokestis, în Lituania;
- T ársasági adó, în Ungaria;
- T axxa fuq l-income, în Malta;
- P odatek dochodowy od osôb prawnych, în Polonia;
- D avek od dobička pravnih oseb, în Slovenia;
- D aň z príjmov právnickýoh osôb, în Slovacia;
- корпоративен данък, în Bulgaria;
- impozit pe profit, în România.
|
(2)
Prevederile prezentului articol se aplică:
a)
operaţiunilor de fuziune, divizare, divizare parţială, transferurilor de
active şi schimburilor de acţiuni în care sunt implicate societăţi din
două sau mai multe state membre;
b)
transferului sediului social al unei societăţi europene din România în
alt stat membru, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.157/2001 al
Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul societăţii europene
(SE), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.435/2003 al Consiliului
din 22 iulie 2003 privind statutul societăţii cooperative europene
(SCE).
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 28. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
(3)
În sensul prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1.
fuziune - operaţiunea prin care:
a)
una sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără
lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către o altă
societate existentă, în schimbul emiterii către participanţii lor a
titlurilor de participare reprezentând capitalul celeilalte societăţi
şi, dacă este cazul, al plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea
nominală ori, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile
echivalente a titlurilor respective;
b)
două sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără
lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor unei alte
societăţi care se înfiinţează, în schimbul emiterii către participanţii
lor a unor titluri de participare reprezentând capitalul noii societăţi
şi, dacă este cazul, a plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea
nominală ori, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile
echivalente a titlurilor respective;
c)
o societate, în momentul dizolvării fără lichidare, îşi transferă
totalitatea activelor şi pasivelor către societatea care deţine toate
titlurile de participare ce reprezintă capitalul său;
2.
divizare - operaţiunea prin care o societate, în momentul şi ca efect al
dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi
pasivelor către două sau mai multe societăţi existente ori
nou-înfiinţate, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de
proporţionalitate, de titluri de participare reprezentând capitalul
societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de
maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a
valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;
3.
divizare parţială - operaţiunea prin care o societate transferă, fără a
fi dizolvată, una sau mai multe ramuri de activitate, către una sau mai
multe societăţi existente ori nouînfiinţate, lăsând cel puţin o ramură
de activitate în compania cedentă, în schimbul emiterii către
participanţii săi, pe bază de proporţionalitate, titlurile de
participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă
este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau,
în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a
titlurilor;
4.
active şi pasive transferate - activele şi pasivele societăţii cedente
care, în urma fuziunii, divizării sau divizării parţiale, sunt integrate
unui sediu permanent al societăţii beneficiare, situat în statul membru
al societăţii cedente, şi care contribuie la generarea profiturilor sau
pierderilor luate în calcul la stabilirea bazei de impozitare;
5.
transfer de active - operaţiunea prin care o societate transferă, fără a
fi dizolvată, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activităţii
sale către altă societate, în schimbul transferării titlurilor de
participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare;
6.
schimb de acţiuni - operaţiunea prin care o societate dobândeşte o
participaţie în capitalul altei societăţi în aşa fel încât dobândeşte
majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare
în societatea respectivă sau, deţinând această majoritate,
achiziţionează încă o participaţie, în schimbul emiterii către
participanţii acesteia din urmă, în schimbul titlurilor lor, a
titlurilor reprezentând capitalul societăţii iniţiale şi, dacă este
cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în
absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a
titlurilor emise ca valoare de schimb;
___________
Punctul 6. a fost modificat prin punctul 10. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 05.09.2011.
7.
societate cedentă - societatea care îşi transferă activele şi pasivele
ori care transferă totalitatea sau una ori mai multe dintre ramurile
activităţii sale;
8.
societate beneficiară - societatea care primeşte activele şi pasivele
sau totalitatea ori una sau mai multe dintre ramurile de activitate ale
societăţii cedente;
9.
societate achiziţionată - societatea în care altă societate deţine o
participaţie, în urma unui schimb de titluri de participare;
10.
societate achizitoare - societatea care achiziţionează o participaţie,
din acţiunile unei societăţi, în urma unui schimb de titluri de
participare;
11.
ramură de activitate - totalitatea activului şi pasivului unei diviziuni
dintr-o societate care, din punct de vedere organizatoric, constituie o
activitate independentă, adică o entitate capabilă să funcţioneze prin
propriile mijloace;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 862.
Criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de
activitate se verifică la societatea cedentă şi vizează îndeplinirea
cumulată a unor condiţii referitoare la: |
| a) existenţa ca structură organizatorică distinctă de alte diviziuni organizatorice ale societăţii cedente; |
| b)
existenţa clientelei proprii, activelor corporale şi necorporale
proprii, stocurilor proprii, personalului propriu şi altele. Dacă este
cazul, ramura cuprinde şi servicii administrative proprii, de exemplu
serviciul de contabilitate, serviciul descentralizat de personal etc.; |
| c)
constituirea, la momentul realizării transferului şi în raport cu
organizarea societăţii cedente, într-un ansamblu capabil să funcţioneze
prin mijloace proprii, în condiţii normale pentru sectorul economic de
activitate al acesteia; |
| d) identificarea totalităţii
activelor şi pasivelor care sunt legate în mod direct sau indirect de
ramura transferată, sunt înscrise în bilanţul societăţii cedente la data
în care operaţiunea de transfer produce efecte, în funcţie de natura
lor comercială, industrială, financiară, administrativă etc.; |
| e)
exercitarea efectivă a activităţii la momentul aprobării operaţiunii de
transfer de către adunările generale ale celor două societăţi, cedentă
şi beneficiară, sau la data la care operaţiunea are efect, dacă aceasta
este diferită. |
| Ramura completă de activitate nu cuprinde: |
| a) elemente de activ şi/sau de pasiv aferente altor ramuri de activitate ale societăţii cedente; |
| b) elemente de activ şi/sau de pasiv referitoare la gestiunea patrimonială a societăţii cedente; |
| c) elemente izolate de activ şi/sau de pasiv. |
12.
societate dintr-un stat membru - orice societate care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)
are una dintre formele de organizare prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu;
b)
în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este
considerată ca avându-şi sediul fiscal în statul membru şi, în temeiul
convenţiei încheiate cu un stat terţ privind evitarea dublei impuneri,
nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
c)
plăteşte impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni ori exceptări.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 861. Pentru aplicarea prevederilor art. 271
alin. (3) pct. 12 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal,
cu modificările şi completările ulterioare, formele de organizare pentru
persoanele juridice române şi bulgare sunt: |
-
societăţi înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca "societăţi pe
acţiuni", "societăţi în comandită pe acţiuni", "societăţi cu răspundere
limitată";
- societăţi înfiinţate în baza legii bulgare, cunoscute ca
"събирателното дружество", "командитното дружество", "дружеството с
ограничена отговорност", "акционерното дружество", "командитното
дружество с акции.
Pentru îndeplinirea condiţiei de la 271 alin. (3)
pct. 12 lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, societatea dintr-un stat membru
trebuie să plătească, în conformitate cu legislaţia fiscală a statului
respectiv, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, unul din
următoarele impozite:
- impot des sociétés/ vennootschapsbelasting, în Belgia;
- selskabsskat, în Danemarca;
- Körperschaftsteuer, în Republica Federală Germania;
- φόρος εισοδήματος νομικών προσώπν κεροδκομικού χαρακτήρα, în Grecia;
- impuesto sobre sociedades, în Spania;
- impôt sur Ies sociétés, în Franţa;
- corporation tax, în Irlanda;
- imposta sul reddito delle società, în Italia;
- impôt sur le revenu des collectivités, în Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, în Olanda;
- Körperschaftsteuer, în Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;
- y hteisöjen tulovero/inkomstskatten för samfund, în Finlanda;
- statlig inkomstskatt, în Suedia;
- corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
- D aň z přijmů právnických osob, în Republica Cehă;
- T ulumaks, în Estonia;
- φόρος εισοδήματος, în Cipru;
- uzņēmumu ienākuma nodoklis, în Letonia;
- P elno mokestis, în Lituania;
- T ársasági adó, în Ungaria;
- T axxa fuq l-income, în Malta;
- P odatek dochodowy od osôb prawnych, în Polonia;
- D avek od dobička pravnih oseb, în Slovenia;
- D aň z príjmov právnickýoh osôb, în Slovacia;
- корпоративен данък, în Bulgaria;
- impozit pe profit, în România.
|
13.
transferul sediului social înseamnă o operaţiune prin care o societate
europeană sau o societate cooperativă europeană, fără să se lichideze
ori fără să creeze o societate nouă, îşi transferă sediul social din
România într-un alt stat membru.
___________
Punctul 13. a fost introdus prin punctul 29. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
(4)
Operaţiunile de fuziune sau de divizare nu sunt transferuri impozabile
pentru diferenţa dintre preţul de piaţă al elementelor din activ şi
pasiv transferate şi valoarea lor fiscală.
(5)
Dispoziţiile alin. (4) se aplică numai dacă compania beneficiară
calculează amortizarea şi orice câştig sau pierdere, aferente activelor
şi pasivelor transferate, în concordanţă cu dispoziţiile care ar fi fost
aplicate companiei cedente dacă fuziunea, divizarea sau divizarea
parţială nu ar fi avut loc.
(6)
În cazul în care provizioanele sau rezervele constituite au fost
anterior deduse din baza impozabilă de către societatea cedentă şi nu
provin de la sediile permanente din străinătate, aceste provizioane sau
rezerve pot fi preluate, în aceleaşi condiţii de deducere, de către
sediul permanent al societăţii beneficiare situat în România, societatea
beneficiară asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii
cedente.
(7)
Referitor la operaţiunile menţionate la alin. (2), în situaţia în care
societatea cedentă înregistrează pierdere fiscală, determinată potrivit
prezentului titlu, aceasta nu se recuperează de către sediul permanent
al societăţii beneficiare situat în România.
(8)
Atunci când o societate beneficiară deţine o participaţie la capitalul
societăţii cedente, veniturile societăţii beneficiare provenite din
anularea participaţiei sale nu se impozitează în cazul în care
participaţia societăţii beneficiare la capitalul societăţii cedente este
mai mare de 15%, respectiv 10%, începând cu data de 1 ianuarie 2009.
(9)
În cazul schimbului de acţiuni se aplică următoarele:
a)
atribuirea, în cazul fuziunii, divizării sau al unui schimb de acţiuni, a
titlurilor de participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare
ori achizitoare unui participant al societăţii cedente sau
achiziţionate, în schimbul unor titluri reprezentând capitalul acestei
societăţi, nu reprezintă transferuri impozabile potrivit prezentului
titlu şi titlului III;
b)
atribuirea, în cazul divizării parţiale, a titlurilor de participare ale
societăţii cedente, reprezentând capitalul societăţii beneficiare, nu
reprezintă transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului
III;
c)
dispoziţiile lit. a) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie
titlurilor de participare primite o valoare fiscală mai mare decât
valoarea pe care acestea o aveau înainte de fuziune, divizare sau schimb
de acţiuni;
d)
dispoziţiile lit. b) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie
titlurilor de participare primite şi celor deţinute în compania cedentă o
valoare fiscală mai mare decât valoarea titlurilor deţinute la
societatea cedentă înainte de divizarea parţială;
e)
profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioară a titlurilor de
participare se impozitează potrivit prevederilor prezentului titlu sau
ale titlului III, după caz;
f)
expresia valoare fiscală reprezintă valoarea ce este utilizată pentru
calcularea veniturilor sau pierderilor, în scopul determinării venitului
impozabil ori aportului de capital al unui participant al societăţii;
(10)
Dispoziţiile alin. (4)-(9) se aplică şi transferului de active.
(101)
În cazul în care activele şi pasivele societăţii cedente din România
transferate într-o operaţiune de fuziune, divizare, divizare parţială
sau transfer de active includ şi activele şi pasivele unui sediu
permanent situat într-un alt stat membru, inclusiv în statul membru în
care este rezidentă societatea beneficiară, dreptul de impozitare a
sediului permanent respectiv revine statului membru în care este situată
societatea beneficiară.
___________
Alineatul (101) a fost introdus prin punctul 30. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
(102)
Reguli aplicabile în cazul transferului sediului social al unei societăţi europene sau al unei societăţi cooperative europene:
a)
atunci când o societate europeană sau o societate cooperativă europeană
transferă sediul social din România într-un alt stat membru, acest
transfer al sediului social nu reprezintă transfer impozabil pentru
plusvaloarea calculată ca diferenţă între preţul de piaţă al elementelor
din activ şi pasiv transferate şi valoarea lor fiscală, pentru acele
active şi pasive ale societăţii europene ori societăţii cooperative
europene, care rămân efectiv integrate unui sediu permanent al
societăţii europene sau al societăţii cooperative europene în România şi
care contribuie la generarea profitului ori pierderii luate în calcul
din punct de vedere fiscal;
b)
transferul este neimpozabil numai dacă societăţile europene sau
societăţile cooperative europene calculează amortizarea şi orice
câştiguri sau pierderi aferente activelor şi pasivelor care rămân
efectiv integrate unui sediu permanent ca şi cum transferul sediului
social nu ar fi avut loc;
c)
provizioanele sau rezervele care anterior transferului sediului social
au fost deduse din baza impozabilă de către societăţile europene ori
societăţile cooperative europene şi care nu provin de la sediile
permanente din străinătate pot fi preluate, în aceleaşi condiţii de
deducere, de către sediul permanent din România al societăţii europene
sau al societăţii cooperative europene;
d)
referitor la operaţiunile menţionate la alin. (2) lit. b), în situaţia
în care o societate europeană sau o societate cooperativă europeană
înregistrează pierdere fiscală, determinată potrivit prezentului titlu,
aceasta nu se recuperează de către sediul permanent al societăţii
europene sau al societăţii cooperative europene situat în România;
e)
transferul sediului social al societăţilor europene sau al societăţilor
cooperative europene nu trebuie să dea naştere impozitării venitului,
profitului sau plusvalorii acţionarilor.
___________
Alineatul (102) a fost introdus prin punctul 30. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
(11)
Prevederile prezentului articol nu se aplică atunci când fuziunea,
divizarea, divizarea parţială, transferul de active sau schimbul de
acţiuni:
a)
are ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective
frauda şi evaziunea fiscală. Faptul că una dintre operaţiunile prevăzute
la alin. (2) nu este îndeplinită din motive economice valabile, cum ar
fi restructurarea sau raţionalizarea activităţilor societăţilor
participante la operaţiune, poate constitui o prezumţie că operaţiunea
are ca obiectiv principal sau ca unul dintre obiectivele principale
frauda şi evaziunea fiscală;
b)
are drept efect faptul că o societate, implicată sau nu în operaţiune,
nu mai îndeplineşte condiţiile necesare reprezentării angajaţilor în
organele de conducere ale societăţii, în conformitate cu acordurile în
vigoare înainte de operaţiunea respectivă. Această prevedere se aplică
în măsura în care în societăţile la care face referire prezentul articol
nu se aplică dispoziţiile comunitare care conţin norme echivalente
privind reprezentarea angajaţilor în organele de conducere ale
societăţii.
(12)
Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei
90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizărilor şi transferului
activelor şi schimburilor de valori mobiliare între companii ale unor
state membre diferite, amendată prin Directiva 2005/19/CE.
___________
Art. 271. a fost introdus prin punctul 21. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
Asocieri fără personalitate juridică
Art. 28.
-
(1)
În cazul unei asocieri fără personalitate juridică, veniturile şi
cheltuielile înregistrate se atribuie fiecărui asociat, corespunzător
cotei de participare în asociere.
(2)
Orice asociere fără personalitate juridică dintre persoane juridice
străine, care îşi desfăşoară activitatea în România, trebuie să
desemneze una din părţi care să îndeplinească obligaţiile ce îi revin
fiecărui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnată este
responsabilă pentru:
a)
înregistrarea asocierii la autoritatea fiscală competentă, înainte ca aceasta să înceapă să desfăşoare activitate;
b)
conducerea evidenţelor contabile ale asocierii;
c)
plata impozitului în numele asociaţilor, potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. (5);
___________
Litera c) a fost modificată prin punctul 11. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
d)
depunerea unei declaraţii fiscale trimestriale la autoritatea fiscală
competentă, care să conţină informaţii cu privire la partea din
veniturile şi cheltuielile asocierii care este atribuibilă fiecărui
asociat, precum şi impozitul care a fost plătit la buget în numele
fiecărui asociat;
e)
furnizarea de informaţii în scris, către fiecare asociat, cu privire la
partea din veniturile şi cheltuielile asocierii care îi este atribuibilă
acestuia, precum şi la impozitul care a fost plătit la buget în numele
acestui asociat.
(3)
Într-o asociere fără personalitate juridică între două sau mai multe
persoane juridice române, veniturile şi cheltuielile înregistrate se
atribuie fiecărui asociat, corespunzător cotei de participare din
asociere.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 22. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
(4)
Într-o asociere fără personalitate juridică cu o persoană juridică
străină şi/sau cu persoane fizice nerezidente, precum şi cu persoane
fizice române, persoana juridică română trebuie să îndeplinească
obligaţiile ce îi revin fiecărui asociat, potrivit prezentului titlu.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 23. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
Reguli generale aplicabile persoanelor juridice cu sediul în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 31. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
Art. 281.
-
Prevederile referitoare la persoana juridică română ale art. 13 lit. d) şi e), art. 14 lit. d) şi e), art. 20 lit. a), art. 201 alin. (1)-(3), art. 23 alin. (7), art. 27 alin. (2)-(5), art. 28 alin. (3) şi (4), art. 30 alin. (1), (11),
(3) şi (4), art. 31 alin. (1) şi (3), precum şi ale art. 36 se aplică,
în aceleaşi condiţii şi situaţii, şi persoanelor juridice cu sediul în
România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
___________
Art. 281. a fost introdus prin punctul 31. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
Asocieri cu personalitate juridică înfiinţate potrivit legislaţiei unui alt stat
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 12. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
Art. 282.
-
(1)
În cazul unei asocieri cu personalitate juridică înregistrate într-un
alt stat, dintre persoane juridice străine şi/sau persoane fizice
nerezidente şi/sau persoane fizice rezidente şi/sau persoane juridice
române, care desfăşoară activitate în România, sunt aplicabile
prevederile art. 28.
(2)
În cazul în care o persoană juridică română este participant într-o
asociere cu personalitate juridică înregistrată într-un alt stat,
aceasta determină profitul impozabil luând în calcul veniturile şi
cheltuielile atribuite corespunzător cotei de participare în asociere.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 863. În aplicarea prevederilor alin. (2) al art. 282 din
Codul fiscal, pentru situaţia în care profitul obţinut de persoana
juridică română, participantă într-o asociere cu personalitate juridică
înregistrată într-un alt stat, a fost impozitat în acel stat, acordarea
creditului fiscal se efectuează similar cu procedura de acordare a
creditului fiscal pentru persoanele juridice române care desfăşoară
activităţi prin intermediul unui sediu permanent într-un alt stat,
reglementată conform normelor date în aplicarea art. 31 din Codul
fiscal. |
___________
Art. 282. a fost introdus prin punctul 12. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
CAPITOLUL III
Aspecte fiscale internaţionale
Veniturile unui sediu permanent
Art. 29.
-
(1)
Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul
unui sediu permanent în România au obligaţia de a plăti impozitul pe
profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului
permanent.
(2)
Profitul impozabil se determină în conformitate cu regulile stabilite în cap. II al prezentului titlu, în următoarele condiţii:
a)
numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile impozabile;
b)
numai cheltuielile efectuate în scopul obţinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 24. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
(3)
Profitul impozabil al sediului permanent se determină prin tratarea
acestuia ca persoană separată şi prin utilizarea regulilor preţurilor de
transfer la stabilirea preţului de piaţă al unui transfer făcut între
persoana juridică străină şi sediul său permanent. Atunci când sediul
permanent nu deţine o factură pentru cheltuielile alocate lui de către
sediul său principal, celelalte documente justificative trebuie să
includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor şi alocarea
rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utilizând regulile
preţurilor de transfer.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 25. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 88.
Persoanele juridice străine care desfăşoară activităţile menţionate la
art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datorează impozit pe profit de la
începutul activităţii, în măsura în care se determină depăşirea duratei
legale de 6 luni sau termenele prevăzute în convenţiile de evitare a
dublei impuneri, după caz. În situaţia în care nu se determină înainte
de sfârşitul anului fiscal dacă activităţile din România vor fi pe o
durată suficientă pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui
an fiscal vor fi luate în considerare în următorul an fiscal, în
situaţia în care durata specificată este depăşită. |
| 881.
Pentru încadrarea unui şantier de construcţii sau a unui proiect de
construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate de
acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea
în vedere data începerii activităţii din contractele încheiate cu
persoanele juridice române beneficiare sau cu alte informaţii ce
probează începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea
unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract
ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat pentru
realizarea contractului de bază. |
| 89. În scopul
deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de către persoana
juridică străină care îşi desfăşoară activitatea prin intermediul
acestuia, precum şi de către orice altă persoană afiliată acelei
persoane juridice străine, pentru serviciile furnizate, trebuie
îndeplinite următoarele condiţii: |
| (i) serviciul
furnizat să fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectivă a
serviciului, sediul permanent trebuie să prezinte autorităţilor fiscale
orice documente justificative din care să rezulte date privitoare la: |
| a) natura şi valoarea totală a serviciului prestat; |
| b) părţile implicate; |
| c) criteriile proprii de împărţire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, dacă este cazul; |
| d) justificarea utilizării criteriului ca fiind adecvat naturii serviciului şi activităţii desfăşurate de sediul permanent; |
| e)
prezentarea oricăror alte elemente de recunoaştere a veniturilor şi
cheltuielilor care pot să ateste prestarea serviciului respectiv. |
|
Justificarea prestării efective a serviciului se efectuează cu
situaţiile de lucrări, procesele-verbale de recepţie, rapoartele de
lucru, studiile de fezabilitate, de piaţă sau cu orice alte asemenea
documente; |
| (ii) serviciul prestat trebuie să fie justificat şi prin natura activităţii desfăşurate la sediul permanent. |
La stabilirea preţului de piaţă al transferurilor efectuate între
persoana juridică străină şi sediul său permanent, precum şi între
acesta şi orice altă persoană afiliată acesteia, vor fi utilizate
regulile preţurilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate în
normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal,
completate cu liniile directoare privind preţurile de transfer, emise de
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
|
(4)
Înainte de a desfăşura activitate printr-un sediu permanent în România,
reprezentantul legal al persoanei juridice străine prevăzute la alin.
(1) trebuie să înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscală
competentă.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 88.
Persoanele juridice străine care desfăşoară activităţile menţionate la
art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datorează impozit pe profit de la
începutul activităţii, în măsura în care se determină depăşirea duratei
legale de 6 luni sau termenele prevăzute în convenţiile de evitare a
dublei impuneri, după caz. În situaţia în care nu se determină înainte
de sfârşitul anului fiscal dacă activităţile din România vor fi pe o
durată suficientă pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui
an fiscal vor fi luate în considerare în următorul an fiscal, în
situaţia în care durata specificată este depăşită. |
| 881.
Pentru încadrarea unui şantier de construcţii sau a unui proiect de
construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate de
acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea
în vedere data începerii activităţii din contractele încheiate cu
persoanele juridice române beneficiare sau cu alte informaţii ce
probează începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea
unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract
ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat pentru
realizarea contractului de bază. |
| 89. În scopul
deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de către persoana
juridică străină care îşi desfăşoară activitatea prin intermediul
acestuia, precum şi de către orice altă persoană afiliată acelei
persoane juridice străine, pentru serviciile furnizate, trebuie
îndeplinite următoarele condiţii: |
| (i) serviciul
furnizat să fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea efectivă a
serviciului, sediul permanent trebuie să prezinte autorităţilor fiscale
orice documente justificative din care să rezulte date privitoare la: |
| a) natura şi valoarea totală a serviciului prestat; |
| b) părţile implicate; |
| c) criteriile proprii de împărţire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, dacă este cazul; |
| d) justificarea utilizării criteriului ca fiind adecvat naturii serviciului şi activităţii desfăşurate de sediul permanent; |
| e)
prezentarea oricăror alte elemente de recunoaştere a veniturilor şi
cheltuielilor care pot să ateste prestarea serviciului respectiv. |
|
Justificarea prestării efective a serviciului se efectuează cu
situaţiile de lucrări, procesele-verbale de recepţie, rapoartele de
lucru, studiile de fezabilitate, de piaţă sau cu orice alte asemenea
documente; |
| (ii) serviciul prestat trebuie să fie justificat şi prin natura activităţii desfăşurate la sediul permanent. |
La stabilirea preţului de piaţă al transferurilor efectuate între
persoana juridică străină şi sediul său permanent, precum şi între
acesta şi orice altă persoană afiliată acesteia, vor fi utilizate
regulile preţurilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate în
normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal,
completate cu liniile directoare privind preţurile de transfer, emise de
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
|
| Punere în aplicare Art. 29. prin Decizie 2/2004 : |
| 5. Modul de stabilire a bazei impozabile a unui sediu permanent |
| Soluţie: |
|
Modul de stabilire a bazei impozabile a unui sediu permanent este
prevăzut în legislaţia internă, ca o parte a tratamentului fiscal
aplicabil oricărui rezident, în general, şi, în particular, sediului
permanent, recunoscându-se relaţia specială a acestuia cu persoana
juridică nerezidentă, prin acceptarea la nivelul sediului permanent a
unor cheltuieli efectuate de persoana juridică nerezidentă în beneficiul
sediului permanent, deductibile fiscal în limitele şi în condiţiile
specifice de ţară. |
| Atunci când convenţia de evitare a
dublei impuneri prevede că la determinarea profiturilor unui sediu
permanent sunt admise la scădere cheltuielile de conducere şi
cheltuielile generale de administraţie, indiferent de faptul că s-au
produs în statul în care se află sediul permanent sau în altă parte, fie
că se face sau nu în mod expres trimitere la legislaţia internă, aceste
cheltuieli sunt deductibile în limita a 10% din veniturile salariale
ale angajaţilor sediului permanent, conform prevederilor din legea
internă. |
Venituri obţinute de persoanele juridice străine din proprietăţi imobiliare şi din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare
Art. 30.
-
(1)
Persoanele juridice străine care obţin venituri din proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română au obligaţia de a
plăti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor
venituri.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 891.
Persoanele juridice străine care obţin venituri din proprietăţi
imobiliare situate în România au obligaţia de a plăti impozit pe profit
pentru profitul impozabil aferent acestor venituri. |
| În
cazul vânzării de proprietăţi imobiliare situate în România, profitul
impozabil reprezintă diferenţa dintre valoarea realizată din vânzarea
acestor proprietăţi imobiliare şi costul de cumpărare, construire sau
îmbunătăţire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscală aferentă, după
caz. Valoarea realizată din vânzarea acestor proprietăţi imobiliare se
reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume plătite, aferente
vânzării. |
| Profitul impozabil rezultat din închirierea
sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate în România se
calculează ca diferenţă între veniturile obţinute şi cheltuielile
efectuate în scopul realizării acestora. Nu intră sub incidenţa acestor
prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu reţinere la
sursă. |
| Veniturile din proprietăţi imobiliare situate
în România includ şi câştigurile din vânzarea-cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică, dacă 50% din valoarea
mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin
intermediul mai multor persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate
în România. |
| În acest sens, mijloacele fixe ale unei
persoane juridice sunt în mod indirect considerate proprietăţi
imobiliare situate în România atunci când respectiva persoană juridică
deţine părţi sociale sau alte titluri de participare într-o societate
care îndeplineşte condiţia minimală de 50% referitoare la deţinerea de
proprietăţi imobiliare situate în România. Valoarea mijloacelor fixe,
inclusiv terenurile, luată în calcul la stabilirea raportului de 50%,
este valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora, potrivit
reglementărilor legale în vigoare la data vânzării-cesionarii titlurilor
de participare. În cadrul proprietăţilor imobiliare se încadrează şi
investiţiile în curs de natura clădirilor sau altor construcţii. |
Câştigurile din vânzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv
cele obţinute în condiţiile menţionate la alineatele precedente, se
determină ca diferenţă între veniturile realizate din
vânzarea-cesionarea titlurilor de participare şi costul de achiziţie al
acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plătite,
aferente achiziţionării unor astfel de titluri de participare.
|
(11)
În perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv, nu se
impozitează profitul obţinut de persoanele juridice străine din
tranzacţionarea pe piaţa autorizată şi supravegheată de Comisia
Naţională a Valorilor Mobiliare a titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică română.
___________
Alineatul (11) a fost introdus prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 127/2008 începând cu 01.01.2009.
(2)
Veniturile din proprietăţile imobiliare situate în România includ următoarele:
a)
veniturile din închirierea sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate în România;
b)
câştigul din vânzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al
oricăror drepturi legate de proprietatea imobiliară situată în România;
c)
câştigul din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică, dacă minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale
persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor
persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate în România;
d)
veniturile obţinute din exploatarea resurselor naturale situate în
România, inclusiv câştigul din vânzarea-cesionarea oricărui drept
aferent acestor resurse naturale.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 891.
Persoanele juridice străine care obţin venituri din proprietăţi
imobiliare situate în România au obligaţia de a plăti impozit pe profit
pentru profitul impozabil aferent acestor venituri. |
| În
cazul vânzării de proprietăţi imobiliare situate în România, profitul
impozabil reprezintă diferenţa dintre valoarea realizată din vânzarea
acestor proprietăţi imobiliare şi costul de cumpărare, construire sau
îmbunătăţire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscală aferentă, după
caz. Valoarea realizată din vânzarea acestor proprietăţi imobiliare se
reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume plătite, aferente
vânzării. |
| Profitul impozabil rezultat din închirierea
sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate în România se
calculează ca diferenţă între veniturile obţinute şi cheltuielile
efectuate în scopul realizării acestora. Nu intră sub incidenţa acestor
prevederi veniturile care sunt subiecte ale impozitului cu reţinere la
sursă. |
| Veniturile din proprietăţi imobiliare situate
în România includ şi câştigurile din vânzarea-cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică, dacă 50% din valoarea
mijloacelor fixe ale acestei persoane juridice sunt, direct sau prin
intermediul mai multor persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate
în România. |
| În acest sens, mijloacele fixe ale unei
persoane juridice sunt în mod indirect considerate proprietăţi
imobiliare situate în România atunci când respectiva persoană juridică
deţine părţi sociale sau alte titluri de participare într-o societate
care îndeplineşte condiţia minimală de 50% referitoare la deţinerea de
proprietăţi imobiliare situate în România. Valoarea mijloacelor fixe,
inclusiv terenurile, luată în calcul la stabilirea raportului de 50%,
este valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora, potrivit
reglementărilor legale în vigoare la data vânzării-cesionarii titlurilor
de participare. În cadrul proprietăţilor imobiliare se încadrează şi
investiţiile în curs de natura clădirilor sau altor construcţii. |
Câştigurile din vânzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv
cele obţinute în condiţiile menţionate la alineatele precedente, se
determină ca diferenţă între veniturile realizate din
vânzarea-cesionarea titlurilor de participare şi costul de achiziţie al
acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plătite,
aferente achiziţionării unor astfel de titluri de participare.
|
(3)
Orice persoană juridică străină care obţine venituri dintr-o proprietate
imobiliară situată în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română are obligaţia de a
declara şi plăti impozit pe profit, potrivit art. 34 şi 35. Orice
persoană juridică străină poate desemna un împuternicit pentru a
îndeplini aceste obligaţii.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 13. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 05.09.2011.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 892.
În aplicarea prevederilor alin. (3) al art. 30 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în
situaţia în care plătitorul de venit nu este o persoană juridică română
sau un sediu permanent al unei persoane juridice străine, obligaţia
plăţii şi declarării impozitului pe profit revine persoanei juridice
străine care realizează veniturile menţionate la alin. (1) al art. 30
din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv reprezentantului
fiscal/împuternicitului desemnat pentru îndeplinirea acestor obligaţii. |
|
În sensul alin. (4) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care
plătitorul de venit este o persoană juridică română sau un sediu
permanent din România al unei persoane juridice străine, aceştia au
obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit în numele persoanei
juridice străine care realizează veniturile menţionate la alin. (1) al
art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare. |
(4)
Prin excepţie de la prevederile alin. (3), în cazul veniturilor
prevăzute la alin. (1) obţinute de persoanele juridice străine,
obligaţia de a calcula, reţine, declara şi vira impozitul pe profit
revine cumpărătorului atunci când cumpărătorul este o persoană juridică
română sau o persoană juridică străină care are un sediu permanent
înregistrat fiscal în România la momentul tranzacţiei.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 32. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 892.
În aplicarea prevederilor alin. (3) al art. 30 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în
situaţia în care plătitorul de venit nu este o persoană juridică română
sau un sediu permanent al unei persoane juridice străine, obligaţia
plăţii şi declarării impozitului pe profit revine persoanei juridice
străine care realizează veniturile menţionate la alin. (1) al art. 30
din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv reprezentantului
fiscal/împuternicitului desemnat pentru îndeplinirea acestor obligaţii. |
|
În sensul alin. (4) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care
plătitorul de venit este o persoană juridică română sau un sediu
permanent din România al unei persoane juridice străine, aceştia au
obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit în numele persoanei
juridice străine care realizează veniturile menţionate la alin. (1) al
art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare. |
(5)
Abrogat prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 24/2005 începând cu 01.05.2005.
(6)
Prevederile art. 119 se aplică oricărei persoane care are obligaţia să reţină impozit, în conformitate cu prezentul articol.
Credit fiscal
Art. 31.
-
(1)
Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin
prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu
reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România cât şi
în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie
direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se
deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor
prezentului titlu.
(2)
Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an
fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea
cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1) la profitul
impozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu
regulile prevăzute în prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul
străin.
(3)
Impozitul plătit unui stat străin este dedus, dacă se aplică prevederile
convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi
statul străin şi dacă persoana juridică română prezintă documentaţia
corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul
că impozitul a fost plătit statului străin.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 4. din Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2010 începând cu 01.07.2010.
(4)
Abrogat prin punctul 26. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
(5)
Abrogat prin punctul 26. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
| Punere în aplicare Art. 31. prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 90.
În aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct
de vedere fiscal, la sfârşitul anului fiscal, operaţiunile efectuate
prin intermediul unor sedii permanente din străinătate ale persoanelor
juridice române, înregistrate în cursul perioadei în devize, respectiv
veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cât şi
impozitul plătit se convertesc în lei prin utilizarea unei medii a
cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţională a României. |
| 91.
O persoană juridică română care desfăşoară activităţi printr-un sediu
permanent într-un alt stat calculează profitul impozabil la nivelul
întregii societăţi, potrivit dispoziţiilor capitolului II, titlul II din
Codul fiscal. În scopul acordării creditului fiscal aferent unui sediu
permanent contribuabilul calculează profitul impozabil şi impozitul pe
profit aferente acelui sediu permanent, în conformitate cu
reglementările fiscale din România. |
| 92. Documentul pe
baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în
România, potrivit dispoziţiilor acestui articol, este cel care atestă
plata, confirmat de autoritatea fiscală străină. În cazul în care
documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe
profit datorat în România este prezentat după depunerea la autorităţile
fiscale a declaraţiei privind impozitul pe profit, creditul fiscal se
acordă pentru anul la care se referă, prin depunerea, în acest sens, a
unei declaraţii rectificative. |
| 93. Limitarea prevăzută
în art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculată separat pentru
fiecare sursă de venit. În scopul aplicării acestei prevederi, toate
veniturile persoanei juridice române a căror sursă se află în aceeaşi
ţară străină vor fi considerate ca având aceeaşi sursă. Exemplu: un
contribuabil desfăşoară activităţi atât în România, cât şi în ţara
străină X unde realizează venituri atât printr-un sediu permanent, cât
şi din alte surse, în mod independent de sediul permanent. |
| Pentru activitatea desfăşurată în ţara străină X situaţia este următoarea: |
| Pentru sediul permanent: |
| -
profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din ţara
străină X, 100 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb
valutar, comunicată de Banca Naţională a României); |
| -
impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din ţara străină
X (cotă de 30%), 30 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb
valutar, comunicată de Banca Naţională a României); |
| -
profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea
română, 80 milioane lei (legislaţia română privind impozitul pe profit
permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile în ţara
străină X); |
| - impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea română (cotă de 25%), 20 milioane lei. |
| Alte venituri realizate din ţara X: |
| - venituri din dobânzi: 100 milioane lei; |
| -
impozit de 10% cu reţinere la sursă pentru veniturile din dobânzi: 10
milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicată de
Banca Naţională a României). |
| Pentru activitatea desfăşurată atât în România, cât şi în ţara străină X situaţia este următoarea: |
| -
profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea
română, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului
permanent şi 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din
România); |
| - impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea română (cotă de 25%), 250 milioane lei. |
|
Potrivit situaţiei prezentate mai sus, suma maximă reprezentând
creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30
milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10
milioane lei impozit cu reţinere la sursă (dobânzi). |
|
Deoarece impozitul plătit în străinătate în sumă de 40 milioane lei este
mai mare decât limita maximă de 30 milioane lei care poate fi acordată
sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scădea din
impozitul pe profitul întregii activităţi (250 milioane lei) doar suma
de 30 milioane lei. |
| 931. Impozitul plătit
unui stat străin este dedus, dacă se aplică prevederile convenţiei de
evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin şi
dacă persoana juridică română prezintă documentul ce atestă plata
impozitului confirmat de autoritatea competentă a statului străin cu
care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri. |
| 932.
Când o persoană juridică rezidentă în România obţine venituri/profituri
care în conformitate cu prevederile convenţiei de evitare a dublei
impuneri încheiate de România cu statul străin sunt supuse impozitării
în statul străin, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda
prevăzută în convenţie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii,
după caz. |
| 933. Când o persoană juridică
rezidentă în România realizează profituri dintr-un stat străin prin
intermediul unui sediu permanent care, potrivit prevederilor convenţiei
de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi
impuse în celălalt stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de
evitare a dublei impuneri «metoda scutirii», profiturile vor fi scutite
de impozit pe profit în România. Aceste profituri sunt scutite de
impozit pe profit dacă se prezintă documentul justificativ eliberat de
autoritatea competentă a statului străin, care atestă impozitul plătit
în străinătate. În scopul aplicării «metodei scutirii», pentru
determinarea profitului impozabil la nivelul persoanei juridice române,
veniturile şi cheltuielile înregistrate prin intermediul sediului
permanent reprezintă venituri neimpozabile, respectiv cheltuieli
nedeductibile. |
Pierderi fiscale externe
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2010 începând cu 01.07.2010.
Art. 32.
-
Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent situat într-un stat
care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a
Liberului Schimb sau situat într-un stat cu care România nu are
încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri este deductibilă doar
din veniturile obţinute de sediul permanent respectiv. În acest caz,
pierderile realizate printr-un sediu permanent se deduc numai din aceste
venituri, separat, pe fiecare sursă de venit. Pierderile neacoperite se
reportează şi se recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi.
___________
Art. 32. a fost modificat prin punctul 5. din Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2010 începând cu 01.07.2010.
| Punere în aplicare Art. 32. prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 94.
Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea
desfăşurată printr-un sediu permanent situat într-un stat care nu este
stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului
Schimb sau situat într-un stat cu care România nu are încheiată o
convenţie de evitare a dublei impuneri se recuperează numai din
veniturile impozabile realizate de acel sediu permanent. În sensul
aplicării acestei prevederi, prin sursă de venit se înţelege ţara în
care este situat sediul permanent. Recuperarea pierderii se va realiza
conform normelor prevăzute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal, în
următorii 5 ani fiscali consecutivi. |
CAPITOLUL IV
Abrogat prin punctul 16. din Ordonanţă de urgenţă nr. 138/2004 începând cu 04.06.2005.
CAPITOLUL V
Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale
Declararea şi plata impozitului pe profit
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
Art. 34.
-
(1)
Declararea şi plata impozitului pe profit, cu excepţiile prevăzute de
prezentul articol, se efectuează trimestrial, până la data de 25
inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I-III.
Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal
respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei
privind impozitul pe profit prevăzut la art. 35.
(2)
Începând cu data de 1 ianuarie 2013, contribuabilii, alţii decât cei
prevăzuţi la alin. (4) şi (5), pot opta pentru declararea şi plata
impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial.
Termenul până la care se efectuează plata impozitului anual este
termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut
la art. 35.
(3)
Opţiunea pentru sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe
profit se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită
aplicarea prevederilor alin. (2). Opţiunea efectuată este obligatorie
pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea din sistemul anual
de declarare şi plată a impozitului se efectuează la începutul anului
fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin. (1).
Contribuabilii comunică organelor fiscale teritoriale modificarea
sistemului anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe
profit, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.
(4)
Contribuabilii societăţi comerciale bancare - persoane juridice române
şi sucursalele din România ale băncilor - persoane juridice străine au
obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit anual, cu plăţi
anticipate efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează
plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei privind
impozitul pe profit, prevăzut la art. 35.
(5)
Următorii contribuabili au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, astfel:
a)
organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe
profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor
celui pentru care se calculează impozitul;
b)
contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi a
plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara
şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie
inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;
c)
contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c)-e) au obligaţia de a declara
şi plăti impozit pe profit trimestrial, conform alin. (1).
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 971.
Contribuabilii nou-înfiinţaţi în cursul unui an fiscal, alţii decât cei
prevăzuţi la art. 34 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, aplică, pentru
anul înfiinţării, sistemul trimestrial de declarare şi plată a
impozitului pe profit prevăzut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal. |
| 972.
Încadrarea în activităţile prevăzute la art. 34 alin. (5) lit. b) din
Codul fiscal este cea stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997
privind aprobarea Clasificării activităţilor din economia naţională -
CAEN, cu modificările ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor
obţinute de contribuabili din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice,
pomicultură şi viticultură se face la sfârşitul fiecărui an fiscal, iar
în situaţia în care veniturile majoritare se obţin din alte activităţi
decât cele menţionate, aceştia vor aplica pentru anul fiscal următor
sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit
prevăzut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal. |
| 973.
În situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile
anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică şi
se corectează în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.
92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
plăţile anticipate care se datorează începând cu trimestrul efectuării
modificării se determină în baza impozitului pe profit recalculat. |
| 974.
În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (17) din Codul fiscal,
contribuabilii regii autonome din subordinea consiliilor locale şi a
consiliilor judeţene, precum şi societăţile comerciale în care
consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari, care
realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene
sau a altor organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de
împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au
obligaţia de a plăti impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe
întreaga perioadă în care intervine obligaţia de a contribui, potrivit
legii, cu impozitul pe profit la Fondul de întreţinere, înlocuire şi
dezvoltare. |
(6)
Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (4) şi (5), care, în
anul precedent, se aflau în una dintre următoarele situaţii:
a)
nou-înfiinţaţi;
b)
înregistrează pierdere fiscală la sfârşitul anului fiscal precedent;
c)
s-au aflat în inactivitate temporară sau au declarat pe propria
răspundere că nu desfăşoară activităţi la sediul social/sediile
secundare, situaţii înscrise, potrivit prevederilor legale, în registrul
comerţului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti
competente, după caz;
d)
au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în
anul pentru care se datorează impozitul pe profit aplică sistemul de
declarare şi plată prevăzut la alin. (1). În sensul prezentului alineat
nu sunt consideraţi contribuabili nou-înfiinţaţi cei care se
înregistrează ca efect al unor operaţiuni de reorganizare efectuate
potrivit legii.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 971.
Contribuabilii nou-înfiinţaţi în cursul unui an fiscal, alţii decât cei
prevăzuţi la art. 34 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, aplică, pentru
anul înfiinţării, sistemul trimestrial de declarare şi plată a
impozitului pe profit prevăzut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal. |
| 972.
Încadrarea în activităţile prevăzute la art. 34 alin. (5) lit. b) din
Codul fiscal este cea stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997
privind aprobarea Clasificării activităţilor din economia naţională -
CAEN, cu modificările ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor
obţinute de contribuabili din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice,
pomicultură şi viticultură se face la sfârşitul fiecărui an fiscal, iar
în situaţia în care veniturile majoritare se obţin din alte activităţi
decât cele menţionate, aceştia vor aplica pentru anul fiscal următor
sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit
prevăzut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal. |
| 973.
În situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile
anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică şi
se corectează în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.
92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
plăţile anticipate care se datorează începând cu trimestrul efectuării
modificării se determină în baza impozitului pe profit recalculat. |
| 974.
În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (17) din Codul fiscal,
contribuabilii regii autonome din subordinea consiliilor locale şi a
consiliilor judeţene, precum şi societăţile comerciale în care
consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari, care
realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene
sau a altor organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de
împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au
obligaţia de a plăti impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe
întreaga perioadă în care intervine obligaţia de a contribui, potrivit
legii, cu impozitul pe profit la Fondul de întreţinere, înlocuire şi
dezvoltare. |
(7)
Prin excepţie de la prevederile alin. (8), contribuabilii prevăzuţi la
alin. (4) nou-înfiinţaţi, înfiinţaţi în cursul anului precedent sau care
la sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează pierdere fiscală
efectuează plăţi anticipate în contul impozitului pe profit la nivelul
sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului
contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată.
(8)
Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului
pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină
plăţile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe
profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor
de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului
pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25
inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata.
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină
plăţile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat
conform declaraţiei privind impozitul pe profit, fără a lua în calcul
plăţile anticipate efectuate în acel an.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 971.
Contribuabilii nou-înfiinţaţi în cursul unui an fiscal, alţii decât cei
prevăzuţi la art. 34 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, aplică, pentru
anul înfiinţării, sistemul trimestrial de declarare şi plată a
impozitului pe profit prevăzut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal. |
| 972.
Încadrarea în activităţile prevăzute la art. 34 alin. (5) lit. b) din
Codul fiscal este cea stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997
privind aprobarea Clasificării activităţilor din economia naţională -
CAEN, cu modificările ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor
obţinute de contribuabili din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice,
pomicultură şi viticultură se face la sfârşitul fiecărui an fiscal, iar
în situaţia în care veniturile majoritare se obţin din alte activităţi
decât cele menţionate, aceştia vor aplica pentru anul fiscal următor
sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit
prevăzut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal. |
| 973.
În situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile
anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică şi
se corectează în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.
92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
plăţile anticipate care se datorează începând cu trimestrul efectuării
modificării se determină în baza impozitului pe profit recalculat. |
| 974.
În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (17) din Codul fiscal,
contribuabilii regii autonome din subordinea consiliilor locale şi a
consiliilor judeţene, precum şi societăţile comerciale în care
consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari, care
realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene
sau a altor organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de
împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au
obligaţia de a plăti impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe
întreaga perioadă în care intervine obligaţia de a contribui, potrivit
legii, cu impozitul pe profit la Fondul de întreţinere, înlocuire şi
dezvoltare. |
(81)
În cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme
cu Standardele internaţionale de raportare financiară, plăţile
anticipate trimestriale se efectuează în sumă de o pătrime din impozitul
pe profit aferent anului precedent determinat potrivit alin. (8), fără a
lua în calcul influenţa ce provine din aplicarea prevederilor art. 193,
inclusiv pentru anii fiscali în care se deduc sumele evidenţiate în
soldul debitor al contului rezultatul reportat din provizioane
specifice.
___________
Alineatul (81) a fost introdus prin punctul 20. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
(9)
Prin excepţie de la prevederile alin. (8), contribuabilii care aplică
sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit prevăzut la alin.
(2) şi care, în primul an al perioadei obligatorii prevăzute de alin.
(3), înregistrează pierdere fiscală efectuează plăţi anticipate în
contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea
cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se
efectuează plata anticipată.
(10)
În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a
impozitului pe profit prevăzut la alin. (2) şi care, în anul precedent,
au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe profit, conform
legii, iar în anul pentru care se calculează şi se efectuează plăţile
anticipate nu mai beneficiază de facilităţile fiscale respective,
impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină
plăţile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform
declaraţiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luându-se
în calcul şi impozitul pe profit scutit.
(11)
În cazul următoarelor operaţiuni de reorganizare efectuate potrivit
legii, contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a
impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial,
stabilesc impozitul pe profit pentru anul precedent, ca bază de
determinare a plăţilor anticipate, potrivit următoarelor reguli:
a)
contribuabilii care absorb prin fuziune una sau mai multe persoane
juridice române, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective
produc efecte, potrivit legii, însumează impozitul pe profit datorat de
aceştia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat pentru
acelaşi an de celelalte societăţi cedente;
b)
contribuabilii înfiinţaţi prin fuziunea a două sau mai multe persoane
juridice române însumează impozitul pe profit datorat pentru anul
precedent de societăţile cedente. În situaţia în care toate societăţile
cedente înregistrează pierdere fiscală în anul precedent, contribuabilii
nou-înfiinţaţi determină plăţile anticipate potrivit prevederilor alin.
(7) şi (9);
c)
contribuabilii înfiinţaţi prin divizarea unei persoane juridice române
împart impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea
cedentă proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate,
conform proiectului întocmit potrivit legii. În situaţia în care
societatea cedentă înregistrează pierdere fiscală în anul precedent,
contribuabilii nou-înfiinţaţi determină plăţile anticipate potrivit
prevederilor alin. (7) şi (9);
d)
contribuabilii care primesc active şi pasive prin operaţiuni de divizare
a unei persoane juridice române, începând cu trimestrul în care
operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, însumează
impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent cu
impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă,
recalculat proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate,
conform proiectului întocmit potrivit legii;
e)
contribuabilii care transferă, potrivit legii, o parte din patrimoniu
uneia sau mai multor societăţi beneficiare, începând cu trimestrul în
care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, recalculează
impozitul pe profit datorat pentru anul precedent proporţional cu
valoarea activelor şi pasivelor menţinute de către persoana juridică
care transferă activele.
(12)
În cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a
impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial,
şi care în cursul anului devin sedii permanente ale persoanelor juridice
străine ca urmare a operaţiunilor prevăzute la art. 271,
începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte,
potrivit legii, aplică următoarele reguli pentru determinarea plăţilor
anticipate datorate:
a)
în cazul fuziunii prin absorbţie, sediul permanent determină plăţile
anticipate în baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent
de către societatea cedentă;
b)
în cazul divizării, divizării parţiale şi transferului de active,
sediile permanente determină plăţile anticipate în baza impozitului pe
profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă, recalculat
pentru fiecare sediu permanent, proporţional cu valoarea activelor şi
pasivelor transferate, potrivit legii. Societăţile cedente care nu
încetează să existe în urma efectuării unei astfel de operaţiuni,
începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte,
potrivit legii, ajustează plăţile anticipate datorate potrivit regulilor
prevăzute la alin. (11) lit. e).
(13)
Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului
pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, implicaţi în
operaţiuni transfrontaliere, altele decât cele prevăzute la alin. (12),
aplică următoarele reguli în vederea determinării impozitului pe profit
pentru anul precedent, în baza căruia se determină plăţile anticipate:
a)
în cazul contribuabililor care absorb una sau mai multe persoane
juridice străine, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective
produc efecte, potrivit legii, impozitul pe profit pentru anul
precedent, în baza căruia se determină plăţile anticipate, este
impozitul pe profit datorat de societatea absorbantă în anul fiscal
precedent celui în care se realizează operaţiunea;
b)
contribuabilii care absorb cel puţin o persoană juridică română şi cel
puţin o persoană juridică străină, începând cu trimestrul în care
operaţiunea respectivă produce efecte, potrivit legii, însumează
impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent cu
impozitul pe profit datorat pentru acelaşi an de celelalte societăţi
române cedente;
c)
contribuabilii înfiinţaţi prin fuziunea uneia sau mai multor persoane
juridice române cu una sau mai multe persoane juridice străine însumează
impozitul pe profit datorat de societăţile române cedente. În situaţia
în care toate societăţile cedente române înregistrează pierdere fiscală
în anul precedent, contribuabilul nou-înfiinţat determină plăţile
anticipate potrivit prevederilor alin. (7) şi (9).
(14)
Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă cu
lichidare, potrivit legii, au obligaţia să depună declaraţia anuală de
impozit pe profit şi să plătească impozitul până la data depunerii
situaţiilor financiare la organul fiscal competent din subordinea
Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(15)
Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără
lichidare au obligaţia să depună declaraţia anuală de impozit pe profit
şi să plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile.
(16)
Obligaţiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat.
(17)
Prin excepţie de la prevederile alin. (16), impozitul pe profit,
dobânzile/majorările de întârziere şi amenzile datorate de regiile
autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene,
precum şi cele datorate de societăţile comerciale în care consiliile
locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari, care realizează
proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene sau a altor
organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de împrumut
ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale
bugetelor locale respective până la sfârşitul anului fiscal în care se
încheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de împrumut.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 971.
Contribuabilii nou-înfiinţaţi în cursul unui an fiscal, alţii decât cei
prevăzuţi la art. 34 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, aplică, pentru
anul înfiinţării, sistemul trimestrial de declarare şi plată a
impozitului pe profit prevăzut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal. |
| 972.
Încadrarea în activităţile prevăzute la art. 34 alin. (5) lit. b) din
Codul fiscal este cea stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997
privind aprobarea Clasificării activităţilor din economia naţională -
CAEN, cu modificările ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor
obţinute de contribuabili din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice,
pomicultură şi viticultură se face la sfârşitul fiecărui an fiscal, iar
în situaţia în care veniturile majoritare se obţin din alte activităţi
decât cele menţionate, aceştia vor aplica pentru anul fiscal următor
sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit
prevăzut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal. |
| 973.
În situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile
anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică şi
se corectează în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.
92/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,
plăţile anticipate care se datorează începând cu trimestrul efectuării
modificării se determină în baza impozitului pe profit recalculat. |
| 974.
În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (17) din Codul fiscal,
contribuabilii regii autonome din subordinea consiliilor locale şi a
consiliilor judeţene, precum şi societăţile comerciale în care
consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari, care
realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene
sau a altor organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de
împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au
obligaţia de a plăti impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe
întreaga perioadă în care intervine obligaţia de a contribui, potrivit
legii, cu impozitul pe profit la Fondul de întreţinere, înlocuire şi
dezvoltare. |
(18)
Pentru aplicarea sistemului de declarare şi plată a impozitului pe
profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, indicele
preţurilor de consum necesar pentru actualizarea plăţilor anticipate se
comunică, prin ordin al ministrului finanţelor publice, până la data de
15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plăţile anticipate.
___________
Pus în aplicare prin Ordin nr. 225/2012 începând cu 01.01.2012 până la 31.12.2012.
___________
Art. 34. a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
Depunerea declaraţiei de impozit pe profit
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 15. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
Art. 35.
-
(1)
Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe
profit până la data de 25 martie inclusiv a anului următor, cu excepţia
contribuabililor prevăzuţi la art. 34 alin. (5) lit. a) şi b), alin.
(14) şi (15), care depun declaraţia anuală de impozit pe profit până la
termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.
(2)
Contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) au obligaţia de a
depune şi declaraţia privind distribuirea între asociaţi a veniturilor
şi cheltuielilor.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 995.
În aplicarea prevederilor art. 35 alin. (2) din Codul fiscal,
contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) din Codul fiscal
efectuează definitivarea şi plata impozitului pe profit anual prin
formularul 100 «Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de
stat», până la data de 25 martie inclusiv a anului următor. |
___________
Art. 35. a fost modificat prin punctul 15. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
CAPITOLUL VI
Impozitul pe dividende
Declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividende
Art. 36.
-
(1)
O persoană juridică română care distribuie/plăteşte dividende către o
persoană juridică română are obligaţia să reţină, să declare şi să
plătească impozitul pe dividende reţinut către bugetul de stat, astfel
cum se prevede în prezentul articol.
(2)
Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit
de 16% asupra dividendului brut distribuit/plătit unei persoane
juridice române.
(3)
Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până
la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se
distribuie/plăteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite
nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat
situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte
până la data de 25 ianuarie a anului următor.
(4)
Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor
plătite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice
române, dacă beneficiarul dividendelor deţine, la data plăţii
dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte
persoane juridice, pe o perioadă de 2 ani împliniţi până la data plăţii
acestora inclusiv.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
(41)
Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor distribuite/plătite de o persoană juridică română:
a)
fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat;
b)
organelor administraţiei publice care exercită, prin lege, drepturile şi
obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al statului la acele
persoane juridice române.
___________
Alineatul (41) a fost introdus prin punctul 9. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
(5)
Cota de impozit pe dividende prevăzută la alin. (2) se aplică şi asupra
sumelor distribuite/plătite fondurilor deschise de investiţii, încadrate
astfel, potrivit reglementărilor privind piaţa de capital.
| Punere în aplicare Art. 36. prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 1001. Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 36 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, următoarele distribuiri: |
| a)
distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea
sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. a) din Codul fiscal,
efectuate în legătură cu o operaţiune de majorare a capitalului social
al unei persoane juridice, care nu modifică, pentru participanţii la
persoana juridică respectivă, procentul de deţinere a titlurilor de
participare; |
| b) distribuiri în legătură cu
dobândirea/răscumpărarea de către o societate comercială de acţiuni
proprii, potrivit legii, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la
art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. b) din Codul fiscal; |
| c)
distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit
efectiv de către participanţi, astfel cum aceste distribuiri sunt
definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din Codul fiscal. |
|
În cazul în care aceste distribuiri sunt efectuate în legătură cu
operaţiuni în cazul cărora Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, impune efectuarea unor
rotunjiri de valoare a titlurilor de participare deţinute de
participanţi, modificarea datorată acestor rotunjiri nu se consideră
modificare a procentului de deţinere a titlurilor la persoana juridică
respectivă. |
| 1002. În aplicarea prevederilor
art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, pentru dividendele distribuite şi
neplătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile
financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte până la
data de 25 ianuarie a anului următor. Pentru dividendele distribuite şi
plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile
financiare anuale, impozitul pe dividende se plăteşte până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei în care se plăteşte dividendul. |
|
Intră sub incidenţa prevederilor art. 36 alin. (4) din Codul fiscal şi
dividendele distribuite şi plătite după data de 1 ianuarie 2007, chiar
dacă acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale
exerciţiilor financiare anterioare anului 2007, în măsura în care
beneficiarul îndeplineşte aceste condiţii. |
| În sensul
prevederilor art. 36 alin. (4) din Codul fiscal, condiţia privitoare la
perioada de deţinere a participaţiei minime are în vedere o perioadă de 2
ani consecutivi, împliniţi la data plăţii dividendelor. În situaţia în
care la data plăţii dividendului pentru care a fost reţinut şi plătit
impozitul pe dividende, în conformitate cu prevederile art. 36 alin. (3)
din Codul fiscal, persoana juridică română beneficiară îndeplineşte
condiţiile stabilite prin prevederile art. 36 alin. (4) din Codul
fiscal, persoana juridică română care plăteşte dividendul poate solicita
restituirea impozitului, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură
fiscală. |
___________
CAPITOLUL VI a fost modificat prin punctul 6. din Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2010 începând cu 01.07.2010.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Pierderi fiscale din perioadele de scutire
Art. 37.
-
Orice pierdere fiscală netă care apare în perioada în care
contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperată
din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscală
netă este diferenţa dintre pierderile fiscale totale pe perioada de
scutire şi profitul impozabil total în aceeaşi perioadă.
Pierderi realizate printr-un sediu permanent din străinătate
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2010 începând cu 01.07.2010.
Art. 371.
-
(1)
Pierderile realizate printr-un sediu permanent din străinătate,
înregistrate până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv, se recuperează
potrivit prevederilor în vigoare până la această dată.
(2)
Pentru anul 2010, pierderile realizate printr-un sediu permanent situat
într-un stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a
Liberului Schimb sau într-un stat cu care România are încheiată o
convenţie de evitare a dublei impuneri se determină luând în calcul
veniturile şi cheltuielile înregistrate de la începutul anului fiscal.
___________
Art. 371. a fost introdus prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2010 începând cu 01.07.2010.
Dispoziţii tranzitorii
Art. 38.
-
(1)
În cazul persoanelor juridice care au obţinut, înainte de 1 iulie 2003,
certificatul permanent de investitor în zonă defavorizată, scutirea de
impozit pe profitul aferent investiţiilor noi se aplică în continuare pe
perioada existenţei zonei defavorizate.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 301. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 101.
În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi în zonele
defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe
baza certificatului de investitor în zona defavorizată, eliberat înainte
de data de 1 iulie 2003 de către agenţia pentru dezvoltare regională în
a cărei rază de competenţă teritorială se află sediul agentului
economic, conform prevederilor legale în vigoare. |
| 102.
Investiţiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile
create sau achiziţionate de la terţe părţi, utilizate efectiv în
activitatea proprie, desfăşurată în domeniile de interes economic,
clasificate expres în anexa la Normele metodologice pentru aplicarea
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor
defavorizate, republicată, cu modificările ulterioare, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 728/2001, care determină angajarea de forţă de
muncă. |
| 103. Scutirea de la plata impozitului pe profit operează pe toată durata existenţei zonei defavorizate. |
| 104.
Profitul realizat în zonele defavorizate, rezultat din efectuarea
operaţiunilor de lichidare a investiţiei, conform legii, din vânzarea de
active corporale şi necorporale, din câştigurile realizate din
investiţii financiare, din desfăşurarea de activităţi în afara zonei
defavorizate, precum şi cel rezultat din desfăşurarea de activităţi în
alte domenii decât cele de interes pentru zonele defavorizate sunt
supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferentă fiecărei
operaţiuni/activităţi este cea care corespunde ponderii veniturilor
obţinute din aceste operaţiuni/activităţi în volumul total al
veniturilor. |
(2)
Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investiţii înainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996
privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau
lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia
Biosferei "Delta Dunării", republicată, cu modificările ulterioare, şi
care continuă investiţiile conform ordonanţei menţionate, beneficiază în
continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct
evidenţiate, făcute cu investiţiile respective, fără a depăşi data de
31 decembrie 2006.
(3)
Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în zona liberă pe bază de
licenţă şi care până la data de 1 iulie 2002 au realizat investiţii în
zona liberă, în active corporale amortizabile utilizate în industria
prelucrătoare, în valoare de cel puţin 1.000.000 dolari S.U.A.,
beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit, în continuare,
până la data de 31 decembrie 2006. Dispoziţiile prezentului alineat nu
se mai aplică în situaţia în care survin modificări în structura
acţionariatului contribuabilului. În înţelesul prezentului alineat,
modificare de acţionariat în cazul societăţilor cotate se consideră a fi
o modificare a acţionariatului în proporţie de mai mult de 25% din
numărul acţiunilor, pe parcursul unui an calendaristic.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 30. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
(4)
Cu excepţia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obţin venituri
din activităţi desfăşurate pe bază de licenţă într-o zonă liberă au
obligaţia de a plăti impozit pe profit în cotă de 5% pentru profitul
impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie
2004.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 105.
Pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi în zonele libere pe
bază de licenţe eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul
zonelor libere, cu modificările ulterioare, profitul obţinut din aceste
activităţi este impozitat cu cota de 5% până la data de 31 decembrie
2004, cu excepţia cazului în care aceştia intră sub incidenţa
prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal. |
| 106.
În cazul în care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea în zona
liberă prin unităţi fără personalitate juridică, acesta este obligat să
ţină evidenţă contabilă distinctă pentru veniturile şi cheltuielile
aferente acestei activităţi. La determinarea profitului aferent
activităţii se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi
administrare, precum şi alte asemenea cheltuieli, proporţional cu
veniturile obţinute în zona liberă faţă de veniturile totale realizate
de persoana juridică. |
| 107. Pierderea rezultată din
operaţiunile realizate în zona liberă nu se recuperează din profitul
impozabil realizat în afara zonei, aceasta urmând să fie recuperată din
profiturile obţinute din aceeaşi zonă. |
(5)
Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la alin.
(1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea accelerată sau de deducerea
prevăzută la art. 24 alin. (12).
(6)
Unităţile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002,
cu modificările ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe
profit dacă minimum 75% din sumele obţinute prin scutire se reinvestesc
în vederea achiziţiei de echipament tehnologic, maşini, utilaje,
instalaţii şi/sau pentru amenajarea locurilor de muncă protejate.
Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplică până la data de 31
decembrie 2006.
(7)
Contribuabilii direct implicaţi în producţia de filme cinematografice,
înscrişi ca atare în Registrul cinematografic, beneficiază, până la data
de 31 decembrie 2006, de:
a)
scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-părţi din profitul brut reinvestit în domeniul cinematografiei;
b)
reducerea impozitului pe profit în proporţie de 20%, în cazul în care se
creează noi locuri de muncă şi se asigură creşterea numărului scriptic
de angajaţi, cu cel puţin 10% faţă de anul financiar precedent.
(8)
Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A. beneficiază de scutire de
la plata impozitului pe profit până la data de 31 decembrie 2010, în
condiţiile în care profitul este utilizat exclusiv pentru finanţarea
lucrărilor de investiţii la obiectivul Centrala Nuclearoelectrică
Cernavodă-Unitatea 2, potrivit legii.
(9)
Societatea Comercială «Automobile Dacia» - S.A. beneficiază de scutire
de la plata impozitului pe profit până la data de 31 decembrie 2006.
___________
Alineatul (9) a fost modificat prin punctul 30. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
(10)
Societatea Comercială «Sidex» - S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit până la data de 31 decembrie 2004.
___________
Alineatul (10) a fost modificat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 123/2004 începând cu 07.12.2004.
(11)
Compania Naţională "Aeroportul Internaţional Henri Coandă - Otopeni" -
S.A. beneficiază de scutire de la plata impozitului pe profit până la
data de 31 decembrie 2006.
___________
Alineatul (11) a fost modificat prin punctul 301. din Ordonanţă nr. 83/2004 începând cu 01.01.2005.
(12)
La calculul profitului impozabil, următoarele venituri sunt neimpozabile până la data de 31 decembrie 2006:
a)
veniturile realizate din activităţile desfăşurate pentru obiectivul
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă-Unitatea 2, până la punerea în
funcţiune a acestuia;
b)
veniturile realizate din aplicarea unei invenţii brevetate în România,
inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o
perioadă de 5 ani de la prima aplicare, calculaţi de la data începerii
aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit
legii;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 108.
Aplicarea unei invenţii înseamnă fabricarea produsului sau folosirea
procedeului/metodei. Procedeul include şi utilizarea unui produs sau
efectuarea oricărui alt act generator de profit, cum ar fi: |
| a) proiectarea obiectului/obiectelor unei invenţii: |
| 1.
proiect de execuţie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul
obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei
instalaţii sau a altora asemenea; |
| 2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode; |
| b) executarea şi/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei invenţii; |
| c) executarea şi/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalaţiei-pilot; |
| d) exploatarea obiectului unei invenţii prin realizarea pe scară largă a acestuia, şi anume: |
| 1.
fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalaţia,
compoziţia, respectiv produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui
procedeu brevetat; |
| 2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei invenţii; |
| 3.
folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalaţie, obiect al unei
invenţii exclusiv pentru necesităţile interne ale unităţii care aplică; |
| e)
comercializarea rezultatelor actelor prevăzute la lit. a)-d) de către
deţinătorul de drepturi care este şi producător, dacă aceste acte au
fost efectuate în ţară. |
| 109. Prima aplicare se ia în
considerare în mod distinct pentru titularul de brevet, precum şi pentru
fiecare dintre licenţiaţii acestuia. |
| 110. Pentru ca
titularul brevetului, succesorul său în drepturi sau, după caz,
licenţiaţii acestuia să beneficieze de scutire de impozit pe profit
trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii: |
| a)
să existe o copie, certificată pentru conformitate, a hotărârii
definitive a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci de acordare a
brevetului de invenţie; în cazul în care solicitantul scutirii de
impozit este altă persoană decât titularul brevetului, este necesar să
existe documente, certificate pentru conformitate de către Oficiul de
Stat pentru Invenţii şi Mărci sau autentificate, din care să rezulte una
dintre următoarele situaţii: |
| 1. solicitantul este succesorul în drepturi al titularului brevetului; |
| 2. solicitantul este licenţiat al titularului brevetului; |
| 3. solicitantul este licenţiat al succesorului în drepturi al titularului brevetului; |
| b)
să existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi
Mărci, din care să rezulte că brevetul de invenţie a fost în vigoare pe
perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit; |
| c)
să existe evidenţă contabilă de gestiune din care să rezulte că în
perioada pentru care se solicită scutirea de impozit pentru invenţia sau
grupul de invenţii brevetate a fost efectuat cel puţin unul dintre
actele prevăzute la pct. 108 şi nivelul profitului obţinut în această
perioadă; |
| d) profitul astfel obţinut să fi fost
realizat în limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare şi cuprinşi
în perioada de valabilitate a brevetului. |
| 111. Profitul
se stabileşte cu referire strictă la invenţia sau grupul de invenţii
brevetate, pe baza elementelor de noutate, aşa cum acestea rezultă din
revendicările brevetului de invenţie. În conformitate cu prevederile
art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie,
republicată, revendicările se interpretează în legătură cu descrierea şi
desenele invenţiei. |
| 112. În cazul în care invenţia sau
grupul de invenţii brevetate se referă numai la o parte a unei
instalaţii ori a unei activităţi tehnologice, procedeu sau metodă, iar
din evidenţele contabile rezultă profitul numai pentru întreaga
instalaţie ori activitate tehnologică, se procedează mai întâi la
stabilirea ponderii invenţiei sau a grupului de invenţii în instalaţia
ori activitatea tehnologică şi, pe această bază, se determină partea de
profit obţinut prin aplicarea invenţiei brevetate. |
| 113.
Profitul include şi câştigurile obţinute de titularul brevetului sau de
licenţiaţii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept
contravaloare a serviciului de utilizare a invenţiei brevetate având ca
obiect şi un produs nou, numai în cazul în care brevetul cuprinde şi o
revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs. |
c)
veniturile realizate din practicarea apiculturii.
(13)
Pentru investiţiile directe cu impact semnificativ în economie,
realizate până la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii,
contribuabilii pot deduce o cotă suplimentară de 20% din valoarea
acestora. Deducerea se calculează în luna în care se realizează
investiţia. În situaţia în care se realizează pierdere fiscală, aceasta
se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 26. Pentru investiţiile
realizate se poate calcula amortizare accelerată, cu excepţia
investiţiilor în clădiri. Contribuabilii care beneficiază de
facilităţile prevăzute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile
art. 24 alin. (12).
(14)
Facilităţile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative
menţionate în prezentul articol, precum şi cele care decurg din alte
acte normative date în aplicarea acestora rămân în vigoare până la
termenele şi în condiţiile stipulate de acestea.
ANEXĂ
LISTA SOCIETĂŢILOR
la care se face referire în art. 271 alin. (3) pct. 12 lit. a)
a)
societăţile înfiinţate în baza Reglementării Consiliului nr.
2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind statutul societăţii
europene (SE) şi a Directivei 2001/86/CE a Consiliului, din 8 octombrie
2001, de completare a Statutului societăţii europene în ceea ce priveşte
implicarea lucrătorilor şi asociaţiile cooperatiste înfiinţate în baza
Reglementării Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003,
privind Statutul Societăţii Cooperative Europene (SCE) şi a Directivei
Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului
Societăţii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajaţilor;
b)
societăţile înfiinţate în baza legii belgiene, cunoscute ca 'societe
anonyme'/'naamloze vennootschap', 'societe en commandite par
actions'/'commanditaire vennootschap op aandelen', 'societe privee a
responsabilite limitee'/'besloten vennootschap met beperkte
aansprakelijkheid', 'societe cooperative a responsabilite
limitee'/'cooperatieve vennootschap met beperkte aansprakelijkheid',
'societe cooperative a responsabilite illimitee'/'cooperatieve
vennootschap met onbeperkte aansprakelijkheid', 'societe en nom
collectif'/'vennootschap onder firma', 'societe en commandite
simple'/'gewone commanditaire vennootschap', întreprinderi publice ce au
adoptat una dintre formele juridice menţionate mai sus, şi alte
societăţi constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe
profit belgian;
c)
societăţile înfiinţate în baza legislaţiei cehe, cunoscute ca 'akciova spolecnost', 'spolecnost s rucenim omezenym';
d)
societăţile înfiinţate în baza legii daneze, cunoscute ca 'aktieselskab'
şi 'anpartsselskab'; alte societăţi supuse impozitării conform legii
impozitului pe profit, în măsura în care venitul lor impozabil este
calculat şi impozitat în conformitate cu regulile generale ale
legislaţiei fiscale aplicabile la 'aktieselskaber';
e)
societăţile înfiinţate în baza legii germane, cunoscute ca
'Aktiengesellschaft', 'Kommanditgesellschaft auf Aktien', 'Gesellschaft
mit beschrankter Haftung', 'Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit',
'Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft', 'Betriebe gewerblicher Art von
juristischen Personen des offentlichen Rechts', şi alte societăţi
constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;
f)
societăţile înfiinţate în baza legii estoniene ca 'taisuhing', 'usaldusuhing', 'osauhing', 'aktsiaselts', 'tulundusuhistu';
g)
societăţile înfiinţate în baza legii greceşti, cunoscute ca ‘ανώνυμη εταιρεία‘, ‘εταιρεία περιωρισμένης ευθύνης (Ε.Π.Ε.)‘;
h)
societăţile înfiinţate în baza legii spaniole, cunoscute ca 'sociedad
anonima', 'sociedad comanditaria por acciones', 'sociedad de
responsabilidad limitada, organisme de drept public care funcţionează în
baza legii private;
i)
societăţile înfiinţate în baza legii franceze, cunoscute ca 'societe
anonyme', 'societe en commandite par actions', 'societe a responsabilite
limitee', 'societes par actions simplifiees', 'societes d'assurances
mutuelles', 'caisses d'epargne et de prevoyance', 'societes civiles',
care sunt automat supuse impozitului pe profit, 'cooperatives', 'unions
de cooperatives', întreprinderi publice industriale şi comerciale şi
alte societăţi constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe
profit francez;
j)
societăţile înfiinţate sau existente în baza legii irlandeze, organisme
înfiinţate pe baza legii asociaţiilor industriale şi de aprovizionare,
societăţi de construcţii, înfiinţate pe baza legii asociaţiilor de
construcţii, şi trusturile bancare de economii, înfiinţate pe baza legii
trusturilor bancare de economii, 1989;
k)
societăţile înfiinţate în baza legii italiene, cunoscute ca 'societa per
azioni', 'societa in accomandita per azioni', 'societa a responsibilita
limitata', 'societa cooperative', 'societa di mutua assircurazione', şi
entităţi publice şi private a căror activitate este în întregime sau în
principal comercială;
l)
societăţile înfiinţate în baza legii cipriote ca ‘εταιρείες’, supuse impozitului pe profit;
m)
societăţile înfiinţate în baza legii letone, cunoscute ca 'akciju sabiedriba', 'sabiedriba ar ierobezotu atbildibu';
n)
societăţile înfiinţate în baza legii lituaniene;
o)
societăţile înfiinţate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca
'societe anonyme', 'societe en commandite par actions', 'societe a
responsabilite limitee', 'societe cooperative', 'societe cooperative
organisee comme une societe anonyme', 'association d'assurances
mutuelles', 'association d'epargne-pension', 'entreprise de nature
commerciale, industrielle ou miniere de l'Etat, des communes, des
syndicats de communes, des etablissements publics et des autres
personnes morales de droit public', şi alte societăţi constituite în
baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;
p)
societăţile înfiinţate în baza legii ungare, cunoscute ca 'kozkereseti
tarsasag', 'beteti tarsasag', 'kozos vallalat', 'korlatolt felelo ssegu
tarsasag', 'reszvenytarsasag', 'egyesules', 'kozhasznu tarsasag',
'szovetkezet';
q)
societăţile înfiinţate în baza legii malteze, cunoscute ca 'Kumpaniji
ta' Responsabilita Limitata', 'Socjetajiet en commandite li l-kapital
taghhom maqsum f'azzjonijiet';
r)
societăţile înfiinţate în baza legii olandeze, cunoscute ca 'naamloze
vennnootschap', 'besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid',
'Open commanditaire vennootschap', 'Cooperatie', 'onderlinge
waarborgmaatschappij', 'Fonds voor gemene rekening', 'Vereniging op
cooperatieve grondslag', 'vereniging welke op onderlinge grondslag als
verzekeraar of kredietinstelling optreedt', şi alte societăţi
constituite în baza legii olandeze şi supuse impozitului pe profit
olandez;
s)
societăţile înfiinţate în baza legii austriece, cunoscute ca
'Aktiengesellschaft', 'Gesellschaft mit beschrankter Haftung', 'Erwerbs-
und Wirtschaftsgenossenschaften';
ş)
societăţile înfiinţate în baza legii poloneze, cunoscute ca 'spolka akcyjna', 'spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia';
t)
societăţile comerciale sau societăţile de drept civil ce au formă
comercială, precum şi alte entităţi a căror activitate este de natură
comercială sau industrială, înregistrate potrivit legii portugheze;
ţ)
societăţile înfiinţate în baza legii slovene, cunoscute ca 'delniska
druzba', 'komanditna druzba', 'druzba z omejeno odgovornostjo';
u)
societăţile înfiinţate în baza legislaţiei slovace, cunoscute ca
'akciova spolocnost', 'spolocnost' s rucenim obmedzenym', 'komanditna
spolocnost';
v)
societăţile înfiinţate în baza legii finlandeze, cunoscute ca
'osakeyhtio/aktiebolag', 'osuuskunta/andelslag', 'saastopankki/sparbank'
and 'vakuutusyhtio/forsakringsbolag';
w)
societăţile înfiinţate în baza legii suedeze, cunoscute ca 'aktiebolag',
'forsakringsaktiebolag', 'ekonomiska foreningar', 'sparbanker',
'omsesidiga forsakringsbolag';
x)
societăţile înfiinţate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.
___________
ANEXĂ a fost introdusă prin punctul 25. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
TITLUL III
Impozitul pe venit
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Contribuabili
Art. 39
Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu şi sunt numite în continuare contribuabili:
a)
persoanele fizice rezidente;
b)
persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România;
c)
persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;
d)
persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 89.
___________
Art. 39 a fost derogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 122/2006 începând cu 28.12.2006.
Sfera de cuprindere a impozitului
Art. 40
(1)
Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit, se aplică următoarelor venituri:
a)
în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România,
veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara
României;
b)
în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la
lit. a), veniturilor obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi
din afara României, începând cu data de 1 ianuarie a anului
calendaristic următor anului în care aceştia devin rezidenţi în România;
___________
Litera b) a fost modificată prin punctul 16. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
c)
în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate
independentă prin intermediul unui sediu permanent în România, venitului
net atribuibil sediului permanent;
d)
în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate
dependentă în România, venitului salarial net din această activitate
dependentă;
e)
în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevăzute
la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevăzute în
prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.
(2)
Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă
prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) vor fi supuse
impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice sursă, atât
din România, cât şi din afara României, începând cu data de 1 ianuarie a
anului calendaristic următor anului în care aceştia devin rezidenţi în
România.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 17. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
(3)
Fac excepţie de la prevederile alin. (2) persoanele fizice care dovedesc
că sunt rezidenţi ai unor state cu care România are încheiate convenţii
de evitare a dublei impuneri, cărora le sunt aplicabile prevederile
convenţiilor.
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin punctul 18. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
(4)
În cursul anului calendaristic în care persoanele fizice nerezidente, cu
excepţia celor menţionate la art. 40 alin. (3), îndeplinesc condiţiile
de rezidenţă prevăzute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) sunt
supuse impozitului numai pentru veniturile obţinute din România.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 18. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
(5)
O persoană este considerată rezident sau nerezident pentru întregul an
calendaristic, nefiind permisă schimbarea rezidenţei pe parcursul anului
calendaristic.
___________
Alineatul (5) a fost introdus prin punctul 18. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
(6)
Rezidenţii statelor cu care România are încheiate convenţii de evitare a
dublei impuneri trebuie să îşi dovedească rezidenţa fiscală printr-un
certificat de rezidenţă emis de către autoritatea fiscală competentă din
statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o altă
autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul
certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat. Acest
certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru care este
emis.
___________
Alineatul (6) a fost introdus prin punctul 18. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
(7)
Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care
dovedeşte schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România nu are
încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, este obligată în
continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă,
atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic
în care are loc schimbarea rezidenţei, precum şi în următorii 3 ani
calendaristici.
___________
Alineatul (7) a fost introdus prin punctul 18. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
___________
Pus în aplicare prin Ordin nr. 74/2012 începând cu 30.01.2012.
Art. 40 a fost derogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 122/2006 începând cu 28.12.2006.
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Art. 41
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a)
venituri din activităţi independente, definite conform art. 46;
b)
venituri din salarii, definite conform art. 55;
c)
venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 61;
d)
venituri din investiţii, definite conform art. 65;
e)
venituri din pensii, definite conform art. 68;
f)
venituri din activităţi agricole, definite conform art. 71;
g)
venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h)
venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 771;
___________
Litera h) a fost derogată prin alineatul (5) din Ordonanţă de urgenţă nr. 74/2007 începând cu 18.04.2008.
Litera h) a fost derogată prin litera b) din Lege nr. 247/2005 începând cu 25.07.2005.
i)
venituri din alte surse, definite conform art. 78 şi 791.
___________
Litera i) a fost modificată prin punctul 10. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
___________
Art. 41 a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 138/2004 începând cu 04.06.2005.
| Punere în aplicare Art. 41 prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 1.
Veniturile din activităţi independente, inclusiv veniturile realizate
de persoanele fizice în cadrul unor asocieri fără personalitate
juridică, din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi veniturile din
activităţi agricole sunt venituri pentru care determinarea impozitului
se face pe venitul net anual impozabil, corespunzător fiecărei surse de
venit, impozitul fiind final. |
| 2. Veniturile din
celelalte categorii de venituri se supun impozitării, pe fiecare loc de
realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind
final. |
Venituri neimpozabile
Art. 42
În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:
a)
ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie
specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri
publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi
cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia
indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Nu sunt venituri
impozabile indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea
copilului şi îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 19. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 05.09.2011.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 3. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obţinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt: |
| - alocaţia de stat pentru copii; |
| - alocaţia de întreţinere pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament familial; |
| - indemnizaţia lunară primită de persoanele cu handicap grav şi accentuat; |
| -
indemnizaţia acordată persoanei cu handicap grav în situaţia în care
angajatorul nu poate asigura acesteia un înlocuitor al asistentului
personal, potrivit legii; |
| - alocaţia socială primită de nevăzătorii cu handicap grav şi accentuat; |
| - indemnizaţia lunară acordată nevăzătorilor cu handicap grav, potrivit legii; |
| -
contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii,
membrilor de familie care însoţesc în spital copii cu handicap sau copii
bolnavi în vârstă de până la 3 ani; |
| - ajutorul pentru încălzirea locuinţei; |
| - alocaţia pentru copiii nou-născuţi, primită pentru fiecare dintre primii 4 copii născuţi vii; |
| - indemnizaţia de maternitate; |
| -
indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2
ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3
ani, precum şi stimulentul acordat potrivit legislaţiei privind
susţinerea familiei în vederea creşterii copilului; |
| - indemnizaţia pentru risc maternal; |
| -
indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7
ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile
intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; |
| -
indemnizaţia lunară pentru activitatea de liber-profesionist a
artiştilor interpreţi sau executanţi din România, acordată potrivit
Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea
de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din
România. |
| - ajutorul social primit de soţii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu; |
| - ajutorul social acordat potrivit legii; |
| -
ajutorul de urgenţă acordat de Guvern şi de primari în situaţii de
necesitate, ca urmare a calamităţilor naturale, incendiilor,
accidentelor, precum şi altor situaţii deosebite stabilite prin lege, în
limita fondurilor existente; |
| - ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale; |
| -
ajutorul lunar sau alocaţia de sprijin primită de cadrele militare
trecute în rezervă, fără drept de pensie, apte de muncă, care nu se pot
încadra din lipsă de locuri de muncă corespunzătoare pregătirii lor; |
| - indemnizaţia de şomaj şi alte drepturi neimpozabile acordate conform legislaţiei în materie; |
| -
sumele plătite din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru completarea
veniturilor persoanelor care se angajează înainte de expirarea
perioadei de şomaj; |
| - prima de încadrare şi prima de instalare acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj; |
| -
sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai
magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din
cadrul organelor autorităţii judecătoreşti, care a decedat; |
| - echivalentul salariului primit de membrii familiei funcţionarului public, în caz de deces al acestuia; |
| -
indemnizaţia reparatorie lunară primită de persoanele care şi-au
pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, marilor mutilaţi şi
urmaşilor celor care au decedat ca urmare a participării la Revoluţia
din decembrie 1989; |
| - indemnizaţia reparatorie lunară
primită de părinţii persoanelor care au decedat ca urmare a participării
la Revoluţia din decembrie 1989; |
| - indemnizaţia
reparatorie lunară primită de soţul supravieţuitor al persoanei care a
decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989 şi care
are în întreţinere unul sau mai mulţi copii ai acesteia; |
| -
suma fixă pentru îngrijire primită de invalizii şi accidentaţii de
război, marii mutilaţi şi cei încadraţi în gradul I de invaliditate; |
| - indemnizaţia lunară primită de persoanele persecutate din motive politice şi etnice; |
| -
indemnizaţia lunară primită de magistraţii care în perioada anilor
1945-1952 au fost înlăturaţi din justiţie din motive politice; |
| - indemnizaţia de veteran de război, inclusiv sporul, acordată potrivit legii; |
| - renta lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război; |
| -
ajutorul anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei,
energiei electrice şi energiei termice, acordat veteranilor de război şi
văduvelor de război, precum şi altor persoane defavorizate, potrivit
legii; |
| - sprijinul material lunar primit de soţul
supravieţuitor, precum şi de copiii minori, urmaşi ai membrilor
titulari, corespondenţi şi de onoare din ţară ai Academiei Române,
acordat în conformitate cu legea privind acordarea unui sprijin material
pentru soţul supravieţuitor şi pentru urmaşii membrilor Academiei
Române; |
| - ajutoarele acordate emigranţilor politici potrivit legislaţiei în vigoare; |
| - ajutorul rambursabil pentru refugiaţi; |
| - ajutoarele umanitare, medicale şi sociale; |
| -
ajutorul de deces acordat potrivit legislaţiei privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ajutorul
pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice,
acordate în baza legislaţiei de pensii; |
| - ajutorul
lunar pentru soţul supravieţuitor, acordat potrivit legii privind
acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor; |
| - renta viageră acordată de la bugetul de stat, bugetele locale şi din alte fonduri publice, potrivit legii; |
| -
indemnizaţia de merit acordată în condiţiile Legii nr. 118/2002 pentru
instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea
Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea
indemnizaţiei de merit şi a Regulamentului de funcţionare a Comisiei
naţionale pentru acordarea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi
completările ulterioare; |
| - drepturi reprezentând
transportul gratuit urban şi interurban, acordate, potrivit legii,
pentru adulţii cu handicap accentuat şi grav, precum şi pentru
asistenţii personali sau însoţitorii acestora; |
| - alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale în vigoare. |
| 31.
Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru risc maternal şi cele
pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în
cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la
împlinirea vârstei de 18 ani, reprezentând drepturi primite de
persoanele fizice conform legii, începând cu data de 1 mai 2005.
Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de până la 1
mai 2005, sunt impozabile potrivit legii. |
| 4. În sensul art. 42 lit. a) din Codul fiscal, prin alte persoane se înţelege, printre alţii, şi: |
| -
casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare,
medicale şi sociale acordate membrilor din contribuţiile acestora; |
| -
organizaţiile umanitare, organizaţiile sindicale, Crucea Roşie,
unităţile de cult recunoscute în România şi alte entităţi care pot
acorda ajutoare umanitare sau sociale. |
| 41.
În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind şi formele de sprijin
acordate din bugetul de stat şi din fonduri externe nerambursabile în
conformitate cu legislaţia internă şi reglementările europene, de
exemplu: |
| - ajutoarele de stat acordate producătorilor
agricoli, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.
14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de
stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată
cu modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010, cu completările
ulterioare, potrivit actelor normative de aprobare a respectivelor
ajutoare de stat; |
| - sprijinul acordat producătorilor
agricoli sub forma schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe
complementare potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006
pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe
complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi
pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile
agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările
ulterioare, şi actelor normative date în aplicarea acesteia; |
| -
sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului Naţional pentru
Dezvoltare Rurală, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008)
3.381 din 16 iulie 2008, prin axa 1 - Îmbunătăţirea competitivităţii
sectoarelor agricol şi forestier, prin măsurile 112 - Instalarea
tinerilor fermieri şi 141 - Sprijinirea fermelor agricole de
semi-subzistenţă. |
| - alte forme de sprijin nerambursabil
acordate potrivit Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală
2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din
16 iulie 2008; |
| - forme de sprijin nerambursabil
acordate potrivit Programului Operaţional pentru Pescuit 2007-2013,
aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2007) 6.664 din 14
decembrie 2007. |
| 42. În categoria veniturilor
neimpozabile se cuprind şi formele de sprijin acordate în cadrul
operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional sectorial
«Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013», în bani şi în natură, primite
de către cursanţi pentru participarea la cursuri, precum şi bursele
acordate în cadrul acestui program. |
a1)
veniturile realizate din valorificarea bunurilor mobile sub forma
deşeurilor prin centrele de colectare, în vederea dezmembrării, care fac
obiectul programelor naţionale finanţate din bugetul de stat sau din
alte fonduri publice;
___________
Litera a1) a fost introdusă prin punctul 22. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 30.12.2011.
b)
sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri,
sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor
primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de
asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu
sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de
către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de
aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 5.
Sunt neimpozabile despăgubirile, sumele asigurate şi orice alte
drepturi acordate asiguraţilor, beneficiarilor sau terţelor persoane
păgubite, din asigurările de orice fel, potrivit legislaţiei privind
societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor. |
| 6.
Sumele reprezentând alte drepturi acordate asiguraţilor pot avea,
printre altele, următoarele forme: răscumpărări parţiale în contul
persoanei asigurate, plăţi eşalonate, rente, venituri rezultate din
fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asiguraţi,
precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, indiferent de denumirea sau
forma sub care sunt plătite, în contul persoanei asigurate. |
| 7.
În cazul în care suportatorul primei de asigurare este o persoană
fizică independentă, persoană juridică sau orice altă entitate care
desfăşoară o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare
reprezintă venituri impozabile pentru persoana fizică beneficiară. |
| Punere în aplicare prin Decizie 1/2010 : |
|
În vederea interpretării unitare a prevederilor art. 42 lit. b) din
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare: |
| La drepturile salariale, cât şi
actualizările aferente acestora cu indicele de inflaţie, indiferent de
modul în care au fost acordate - fie cu titlul de drepturi salariale
actualizate, fie sub formă de despăgubiri reprezentând drepturi
salariale actualizate -, se calculează şi se reţine impozit pe venit,
precum şi contribuţiile legale de asigurări sociale de stat, asigurări
de şomaj şi asigurări sociale de sănătate. |
b1)
sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform legii;
___________
Litera b1) a fost introdusă prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
c)
sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a
calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau
deces, conform legii;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 71.
În această categorie se includ şi produsele oferite gratuit
producătorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a
calamităţilor naturale potrivit prevederilor din contractul încheiat
între părţi. |
| 8. Prin cadru instituţionalizat se
înţelege orice entitate care are ca obiect de activitate educaţia
şcolară, universitară, pregătirea şi/sau perfecţionarea profesională,
recunoscută de autorităţi ale statului român. Codul fiscal: |
d)
pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de
război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost
încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât
pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la
un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii
facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat;
___________
Litera d) a fost modificată prin punctul 26. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
e)
Abrogată prin punctul 11. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 30.12.2010.
f)
sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;
g)
veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate
asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal, altele
decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare, precum şi altele
decât cele definite la cap. VIII1. Sunt considerate bunuri
mobile la momentul înstrăinării şi bunurile valorificate prin centrele
de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul Programelor
naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
___________
Litera g) a fost modificată prin punctul 20. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 05.09.2011.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| 72.
Veniturile obţinute din valorificarea bunurilor mobile prin centrele de
colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul programelor
naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice
sunt venituri neimpozabile. |
| Nu sunt cuprinse în
bunurile mobile din patrimoniul personal deşeurile valorificate prin
centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie, sticlă şi altele
asemenea, veniturile realizate fiind supuse impunerii potrivit
prevederilor cap. IX «Venituri din alte surse» din Codul fiscal. |
h)
drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen,
militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ
din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională
şi persoanele civile, precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor
concentraţi sau mobilizaţi;
i)
bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 8.
Prin cadru instituţionalizat se înţelege orice entitate care are ca
obiect de activitate educaţia şcolară, universitară, pregătirea şi/sau
perfecţionarea profesională, recunoscută de autorităţi ale statului
român. Codul fiscal: |
j)
sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire ori donaţie. Pentru
proprietăţile imobiliare, în cazul moştenirilor şi donaţiilor se aplică
reglementările prevăzute la art. 771 alin. (2) şi (3);
___________
Litera j) a fost modificată prin punctul 26. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
k)
veniturile din agricultură şi silvicultură, cu excepţia celor prevăzute la art. 71;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 9. În categoria veniturilor din agricultură şi silvicultură considerate neimpozabile se cuprind: |
| -
veniturile realizate de proprietar/arendaş din valorificarea în stare
naturală a produselor obţinute de pe terenurile agricole şi silvice,
proprietate privată sau luate în arendă. Începând cu data de 1 ianuarie
2009 sunt impozabile veniturile băneşti realizate din valorificarea
produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe
terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către
unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială
ori către alte unităţi, pentru utilizare ca atare. |
| -
veniturile realizate de către persoane fizice asociate în forme de
proprietate asociative prevăzute de art. 26 din Legea nr. 1/2000 pentru
reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi
completările ulterioare, din valorificarea direct sau prin intermediul
formelor de proprietate asociative respective a produselor silvice, în
condiţiile legii; |
| - veniturile provenite din: creşterea animalelor şi păsărilor, apicultură şi sericicultură; |
| -
veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea în stare
naturală, prin unităţi specializate, cum ar fi centre sau puncte de
achiziţie, a produselor culese sau capturate din flora şi fauna
sălbatică. |
| 10. Se consideră în stare naturală:
produsele agricole obţinute după recoltare, masa lemnoasă definită
potrivit legislaţiei în materie, precum şi produsele de origine animală,
cum ar fi: lapte, lână, ouă, piei crude şi altele asemenea, plante şi
animale din flora şi fauna sălbatică, cum ar fi: plante medicinale,
fructe de pădure, ciuperci, melci, scoici, şerpi, broaşte şi altele
asemenea. |
l)
veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor
consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor
oficială, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale
ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la
care România este parte;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele: |
| -
contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaţi şi
persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a
medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de
tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor instituţii
potrivit legii; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea,
prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenţa
prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunoştinţei faţă de
eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei
române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea asistenţei medicale şi a
medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament
ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu
mijloacele de transport în comun şi pe calea ferată română,
contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune
balneoclimaterică şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate
persoanelor care intră sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr.
118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din
motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945,
precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,
republicat, cu modificările şi completările ulterioare; |
| -
contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuităţile pe
mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau
echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile
medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente
gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât şi pe timpul
spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita
posibilităţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a
cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive
şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei
handicapaţi locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994
privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi
văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adulţii cu handicap
accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru însoţitorii
acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţă
medicală gratuită în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în
muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare; |
| - altele asemenea, aprobate prin lege. |
| 12.
Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal
datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la
art. 41 din Codul fiscal. |
m)
veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice,
oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în
străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele: |
| -
contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaţi şi
persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a
medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de
tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor instituţii
potrivit legii; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea,
prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenţa
prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunoştinţei faţă de
eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei
române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea asistenţei medicale şi a
medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament
ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu
mijloacele de transport în comun şi pe calea ferată română,
contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune
balneoclimaterică şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate
persoanelor care intră sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr.
118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din
motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945,
precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,
republicat, cu modificările şi completările ulterioare; |
| -
contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuităţile pe
mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau
echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile
medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente
gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât şi pe timpul
spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita
posibilităţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a
cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive
şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei
handicapaţi locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994
privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi
văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adulţii cu handicap
accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru însoţitorii
acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţă
medicală gratuită în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în
muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare; |
| - altele asemenea, aprobate prin lege. |
| 12.
Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal
datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la
art. 41 din Codul fiscal. |
n)
veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor
internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor
oficială, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial, să fie confirmată
de Ministerul Afacerilor Externe;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele: |
| -
contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaţi şi
persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a
medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de
tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor instituţii
potrivit legii; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea,
prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenţa
prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunoştinţei faţă de
eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei
române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea asistenţei medicale şi a
medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament
ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu
mijloacele de transport în comun şi pe calea ferată română,
contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune
balneoclimaterică şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate
persoanelor care intră sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr.
118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din
motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945,
precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,
republicat, cu modificările şi completările ulterioare; |
| -
contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuităţile pe
mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau
echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile
medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente
gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât şi pe timpul
spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita
posibilităţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a
cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive
şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei
handicapaţi locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994
privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi
văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adulţii cu handicap
accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru însoţitorii
acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţă
medicală gratuită în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în
muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare; |
| - altele asemenea, aprobate prin lege. |
| 12.
Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal
datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la
art. 41 din Codul fiscal. |
o)
veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă
desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare
nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme
internaţionale şi organizaţii neguvernamentale;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele: |
| -
contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaţi şi
persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a
medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de
tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor instituţii
potrivit legii; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea,
prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenţa
prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunoştinţei faţă de
eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei
române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea asistenţei medicale şi a
medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament
ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu
mijloacele de transport în comun şi pe calea ferată română,
contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune
balneoclimaterică şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate
persoanelor care intră sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr.
118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din
motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945,
precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,
republicat, cu modificările şi completările ulterioare; |
| -
contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuităţile pe
mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau
echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile
medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente
gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât şi pe timpul
spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita
posibilităţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a
cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive
şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei
handicapaţi locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994
privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi
văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adulţii cu handicap
accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru însoţitorii
acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţă
medicală gratuită în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în
muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare; |
| - altele asemenea, aprobate prin lege. |
| 12.
Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal
datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la
art. 41 din Codul fiscal. |
p)
veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în
România, în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia
reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de
activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată
de Ministerul Afacerilor Externe;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele: |
| -
contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaţi şi
persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a
medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de
tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor instituţii
potrivit legii; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea,
prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenţa
prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunoştinţei faţă de
eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei
române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea asistenţei medicale şi a
medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament
ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu
mijloacele de transport în comun şi pe calea ferată română,
contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune
balneoclimaterică şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate
persoanelor care intră sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr.
118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din
motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945,
precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,
republicat, cu modificările şi completările ulterioare; |
| -
contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuităţile pe
mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau
echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile
medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente
gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât şi pe timpul
spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita
posibilităţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a
cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive
şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei
handicapaţi locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994
privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi
văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adulţii cu handicap
accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru însoţitorii
acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţă
medicală gratuită în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în
muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare; |
| - altele asemenea, aprobate prin lege. |
| 12.
Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal
datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la
art. 41 din Codul fiscal. |
q)
sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele: |
| -
contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaţi şi
persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a
medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de
tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor instituţii
potrivit legii; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea,
prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenţa
prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunoştinţei faţă de
eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei
române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea asistenţei medicale şi a
medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament
ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu
mijloacele de transport în comun şi pe calea ferată română,
contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune
balneoclimaterică şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate
persoanelor care intră sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr.
118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din
motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945,
precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,
republicat, cu modificările şi completările ulterioare; |
| -
contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuităţile pe
mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau
echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile
medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente
gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât şi pe timpul
spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita
posibilităţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a
cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive
şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei
handicapaţi locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994
privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi
văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adulţii cu handicap
accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru însoţitorii
acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţă
medicală gratuită în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în
muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare; |
| - altele asemenea, aprobate prin lege. |
| 12.
Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal
datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la
art. 41 din Codul fiscal. |
r)
subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele: |
| -
contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaţi şi
persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a
medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de
tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor instituţii
potrivit legii; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea,
prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenţa
prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunoştinţei faţă de
eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei
române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea asistenţei medicale şi a
medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament
ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu
mijloacele de transport în comun şi pe calea ferată română,
contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune
balneoclimaterică şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate
persoanelor care intră sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr.
118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din
motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945,
precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,
republicat, cu modificările şi completările ulterioare; |
| -
contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuităţile pe
mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau
echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile
medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente
gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât şi pe timpul
spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita
posibilităţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a
cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive
şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei
handicapaţi locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994
privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi
văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adulţii cu handicap
accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru însoţitorii
acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţă
medicală gratuită în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în
muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare; |
| - altele asemenea, aprobate prin lege. |
| 12.
Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal
datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la
art. 41 din Codul fiscal. |
s)
veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură primite de
persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii şi văduvele de
război, accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, persoanele
persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de
la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în
prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru
victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate
din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la
6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele: |
| -
contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaţi şi
persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a
medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de
tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor instituţii
potrivit legii; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea,
prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenţa
prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea recunoştinţei faţă de
eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei
române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea asistenţei medicale şi a
medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament
ambulatoriu, cât şi pe timpul spitalizărilor, a transportului gratuit cu
mijloacele de transport în comun şi pe calea ferată română,
contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune
balneoclimaterică şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate
persoanelor care intră sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr.
118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din
motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945,
precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri,
republicat, cu modificările şi completările ulterioare; |
| -
contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuităţile pe
mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau
echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile
medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente
gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât şi pe timpul
spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita
posibilităţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a
cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive
şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei
handicapaţi locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994
privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi
văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare; |
| - contravaloarea transportului urban
gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adulţii cu handicap
accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru însoţitorii
acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţă
medicală gratuită în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în
muncă a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 519/2002, cu modificările şi completările ulterioare; |
| - altele asemenea, aprobate prin lege. |
| 12.
Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal
datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la
art. 41 din Codul fiscal. |
t)
premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale,
europene şi la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile,
primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor,
tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie,
în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă: clasarea pe
podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi
jocurile olimpice, precum şi calificarea şi participarea la turneele
finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică,
precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt
venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate
sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi
de legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la
competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale
României;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 13.
Beneficiază de aceste prevederi şi următorii specialişti: profesorii cu
diplomă de licenţă sau de absolvire, instructorii şi managerii din
domeniu, precum şi alte persoane calificate pentru asistenţă medicală,
cercetare şi asistenţă ştiinţifică, organizare şi conducere tehnică şi
alte ocupaţii complementare, potrivit reglementărilor în materie. |
u)
premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele
asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne
şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul
competiţiilor desfăşurate în România;
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 14. În această categorie se cuprind: |
| -
premii obţinute la concursuri pe obiecte sau discipline de învăţământ,
pe meserii, cultural-ştiinţifice, festivaluri, simpozioane, concursuri
tehnico-ştiinţifice, premii obţinute la campionate şi concursuri
sportive şcolare, naţionale şi internaţionale; |
| - contravaloarea avantajelor sub formă de masă, cazare şi transport; |
| - alte drepturi materiale primite de participanţi cu ocazia acestor manifestări; |
| - altele asemenea. |
v)
prima de stat acordată pentru economisirea şi creditarea în sistem
colectiv pentru domeniul locativ, în conformitate cu prevederile
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de
credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 227/2007;
___________
Litera v) a fost modificată prin punctul 15. din Ordonanţă de urgenţă nr. 106/2007 începând cu 01.01.2008.
x)
alte venituri care nu sunt impozabile, aşa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
Reguli generale aplicabile veniturilor realizate din operaţiunea de fiducie
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 21. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.10.2011.
Art. 421.
-
(1)
Transferul de la constituitor la fiduciar al masei patrimoniale
fiduciare nu generează venituri impozabile, în înţelesul prezentului
titlu, la momentul transferului, pentru părţile implicate, respectiv
constituitor şi fiduciar, în cazul în care părţile respective sunt
contribuabili potrivit titlului III.
(2)
Remuneraţia fiduciarului contribuabil potrivit titlului III, notar
public sau avocat, primită pentru administrarea masei patrimoniale
constituie, în înţelesul prezentului titlu, venit din activitatea
adiacentă şi se supune impunerii cumulat cu veniturile din activitatea
desfăşurată de notar sau avocat, potrivit prevederilor cap. II «Venituri
din activităţi independente».
(3)
Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei
patrimoniale de către fiduciar, altele decât remuneraţia fiduciarului,
se stabileşte în funcţie de natura venitului respectiv şi se supune
impunerii potrivit regulilor proprii fiecărei categorii de venituri. La
determinarea venitului impozabil nu se deduc pierderile fiscale ale
constituitorului, acestea reprezentând pierderi definitive. În cazul în
care constituitorul este contribuabil potrivit titlului III, obligaţiile
fiscale ale acestuia în legătură cu masa patrimonială administrată vor
fi îndeplinite de fiduciar.
(4)
Venitul realizat în bani şi în natură de beneficiarul persoană fizică la
transferul masei patrimoniale de la fiduciar se supune impunerii
potrivit prevederilor cap. IX «Venituri din alte surse». Fac excepţie
veniturile realizate de beneficiar din transferul masei patrimoniale în
situaţia în care acesta este constituitorul, caz în care veniturile
respective sunt neimpozabile. Obligaţia evaluării veniturilor realizate,
la preţul stabilit prin expertiză tehnică, la locul şi la data primirii
acestora, revine fiduciarului. Pierderile fiscale înregistrate din
administrarea masei patrimoniale de către fiduciar reprezintă pierderi
definitive şi nu se deduc la determinarea venitului impozabil pentru
beneficiar ulterior transferului masei patrimoniale de la fiduciar la
beneficiarul persoană fizică.
___________
Art. 421. a fost introdus prin punctul 21. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.10.2011.
Cotele de impozitare
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 27. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
Art. 43.
-
(1)
Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil
corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea
impozitului pe veniturile din:
a)
activităţi independente;
b)
salarii;
c)
cedarea folosinţei bunurilor;
d)
investiţii;
e)
pensii;
f)
activităţi agricole;
g)
premii;
h)
alte surse.
(2)
Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute
expres pentru categoriile de venituri cuprinse în titlul III.
___________
Art. 43. a fost modificat prin punctul 27. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
| Punere în aplicare Art. 43. prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 15.
La determinarea impozitului anual/lunar, la plăţile anticipate cu titlu
de impozit calculat pentru veniturile prevăzute la art. 41 din Codul
fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire
la mia de lei, prin neglijarea fracţiunilor sub 1.000 lei. |
Perioada impozabilă
Art. 44
(1)
Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2)
Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada impozabilă este
inferioară anului calendaristic, în situaţia în care decesul
contribuabilului survine în cursul anului.
| Punere în aplicare Art. 44 prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri. |
| 17.
În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilă este
inferioară anului calendaristic, cuprinzând numărul de luni din anul
calendaristic până la data decesului. |
Stabilirea deducerilor personale şi a sumelor fixe
Art. 45
(1)
Deducerea personală, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2)
Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că
fracţiunile sub 100.000 lei se majorează la 100.000 lei.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 138/2004 începând cu 01.01.2005.
CAPITOLUL II
Venituri din activităţi independente
Definirea veniturilor din activităţi independente
Art. 46
(1)
Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale,
veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate
intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de
asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
(2)
Sunt considerate venituri comerciale veniturile din activităţi de
producţie,comerţ sau prestări de servicii ale contribuabililor, din
prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum
şi din practicarea unei meserii.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin alineatul (2) din Lege nr. 71/2011 începând cu 01.10.2011.
(3)
Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din
exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar,
consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de
plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii
reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.
(4)
Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de
proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi
modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice,
know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi
altele asemenea.
| Punere în aplicare Art. 46 prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 18.
Se supun impozitului pe veniturile din activităţi independente
persoanele fizice care realizează aceste venituri în mod individual sau
asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea
desfăşurării de activităţi în scopul obţinerii de venit, asociere care
se realizează potrivit dispoziţiilor legale şi care nu dă naştere unei
persoane juridice. |
| 19. Exercitarea unei activităţi
independente presupune desfăşurarea acesteia în mod obişnuit, pe cont
propriu şi urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc
preponderent existenţa unei activităţi independente sunt: libera alegere
a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de
desfăşurare a activităţii; riscul pe care şi-l asumă întreprinzătorul;
activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienţi; activitatea se poate
desfăşura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de
întreprinzător în condiţiile legii. |
| 20. Persoanele
fizice nerezidente sunt supuse impozitării în România pentru veniturile
obţinute din desfăşurarea în România, potrivit legii, a unei activităţi
independente, printr-un sediu permanent. |
| 21. Sunt
considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comerţ
de către persoane fizice sau asocieri fără personalitate juridică, din
prestări de servicii, altele decât cele realizate din profesii libere,
precum şi cele obţinute din practicarea unei meserii. |
| Principalele activităţi care constituie fapte de comerţ sunt: |
| - activităţi de producţie; |
| - activităţi de cumpărare efectuate în scopul revânzării; |
| - organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea; |
| -
activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii
comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de
mandat, de reprezentare, de agent de asigurare şi alte asemenea
contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial,
indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul; |
| - vânzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate; |
| - activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea; |
| - transport de bunuri şi de persoane; |
| - alte fapte de comerţ definite în Codul comercial. |
| 211.
Sunt venituri comerciale, veniturile obţinute din activităţi
desfăşurate în cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele
decât cele care se încadrează în venituri neimpozabile potrivit
prevederilor art. 42 lit. k), precum şi cele care sunt impozitate
potrivit prevederilor cap. 7 - Venituri din activităţi agricole. |
| 22.
Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecărei
persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică,
potrivit contractului de asociere, inclusiv al societăţii civile
profesionale, asupra venitului net distribuit. |
| 23. Sunt
considerate venituri din profesii libere veniturile obţinute din
prestări de servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod
individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile ştiinţific,
literar, artistic, educativ şi altele, de către: medici, avocaţi, notari
publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili,
contabili autorizaţi, consultanţi de plasament în valori mobiliare,
auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători,
sportivi, arbitri sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii
reglementate desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii. |
| 231.
Veniturile obţinute de avocaţii stagiari în baza contractelor de
colaborare precum şi avocaţii salarizaţi în interiorul profesiei sunt
considerate venituri din activităţi independente. |
| 232.
Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei
bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere
la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor califică
aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le
supun regulilor de stabilire a venitului net anual pentru această
categorie, determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă.
Aplicarea acestei reglementări se efectuează potrivit prevederilor
ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. |
| 233.
Sunt venituri din profesii libere şi veniturile din activităţi
desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, ca profesii
reglementate, inclusiv în cazul în care activitatea este desfăşurată pe
bază de contract, pentru societăţi comerciale sau alte entităţi
reglementate potrivit legii să desfăşoare activităţi care generează
venituri din profesii libere. |
| 24. Veniturile din
drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din
valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: invenţii, mai puţin
realizările tehnice, know-how, mărci înregistrate, franciza şi altele
asemenea, recunoscute şi protejate prin înscrisuri ale instituţiilor
specializate, precum şi a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor
conexe dreptului de autor. Veniturile de această natură se supun
regulilor de determinare pentru veniturile din activităţi independente
şi în situaţia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte
de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licenţă, franciză şi
altele asemenea, precum şi cele transmise prin succesiune, indiferent de
denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remuneraţie directă,
remuneraţie secundară, onorariu, redevenţă şi altele asemenea. |
|
Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate
intelectuală prevăzute în mod expres în contractul încheiat între părţi
reprezintă venituri din drepturi de proprietate intelectuală. De
asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de
proprietate intelectuală şi veniturile din cesiuni pentru care
reglementările în materie stabilesc prezumţia de cesiune a drepturilor
în lipsa unei prevederi contrare în contract. |
| În
situaţia existenţei unei activităţi dependente ca urmare a unei relaţii
de angajare, remuneraţia prestărilor rezultate din cesiunile de drepturi
de proprietate intelectuală care intră în sfera sarcinilor de serviciu
reprezintă venituri de natură salarială, conform prevederilor menţionate
în mod expres în contractul dintre angajat şi angajator, şi se supun
impozitării potrivit prevederilor cap. III «Venituri din salarii» al
titlului III din Codul fiscal. |
| Veniturile reprezentând
drepturi băneşti ale autorului unei realizări tehnice nu sunt
considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de
proprietate intelectuală. |
| 241. Sunt
considerate venituri din activităţi independente veniturile din drepturi
de autor şi drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr.
8/1996, cu modificările şi completările ulterioare. |
| 26.
Veniturile realizate de sportivii care participă la competiţii sportive
pe cont propriu şi nu au relaţii contractuale de muncă cu entitatea
plătitoare de venit sunt considerate venituri din activităţi
independente. |
Abrogat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 200/2008 începând cu 01.01.2009.
Art. 47
Abrogat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 200/2008 începând cu 01.01.2009.
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi
independente, determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă
Art. 48
(1)
Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între
venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri,
deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu
excepţia prevederilor art. 49 şi 50.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 37. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
(2)
Venitul brut cuprinde:
a)
sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
b)
veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă;
c)
câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate
într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor
rămase după încetarea definitivă a activităţii;
___________
Litera c) a fost modificată prin alineatul din Lege nr. 71/2011 începând cu 01.10.2011.
d)
veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;
e)
veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.
f)
veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală,
instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane
sau bunuri în regim de taxi.
___________
Litera f) a fost introdusă prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 34/2010 începând cu 24.07.2010.
(3)
Nu sunt considerate venituri brute:
a)
aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură
făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
b)
sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c)
sumele primite ca despăgubiri;
d)
sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
(4)
Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a)
să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;
b)
să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
c)
să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz;
c1)
să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând
investiţii în mijloace fixe pentru cabinetele medicale, în conformitate
cu prevederile art. 24 alin. (16).
___________
Litera c1) a fost introdusă prin punctul 22. din Ordonanţă nr. 30/2011 începând cu 01.01.2012.
d)
cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:
1.
active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2.
activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în
desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;
3.
prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
___________
Punctul 3. a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 138/2004 începând cu 04.06.2005.
4.
persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor
capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia impozitării sumei
reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul
plăţii de către suportator.
(5)
Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a)
cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de
burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din
baza de calcul determinată conform alin. (6);
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 28. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
b)
cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
c)
suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi
detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice;
___________
Litera c) a fost modificată prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 138/2004 începând cu 04.06.2005.
d)
cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e)
pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
f)
cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f1)
cheltuielile reprezentând tichetele de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii;
___________
Litera f1) a fost introdusă prin punctul 39. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
g)
contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii
facultative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita
echivalentului în lei a 400 euro anual pentru o persoană;
___________
Litera g) a fost modificată prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 127/2008 începând cu 01.01.2009.
h)
prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250 euro anual pentru o persoană;
___________
Litera h) a fost modificată prin punctul 7. din Ordonanţă de urgenţă nr. 127/2008 începând cu 01.01.2009.
i)
cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul
personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai
pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente;
j)
cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru
salariaţi şi contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente
de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;
___________
Litera j) a fost modificată prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 138/2004 începând cu 04.06.2005.
k)
dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice,
altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu
titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza
contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de
referinţă a Băncii Naţionale a României;
___________
Litera k) a fost modificată prin punctul 40. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
l)
cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de
leasing - în cazul contractelor de leasing operational, respectiv
cheltuielile cu amortizarea si dobânzile pentru contractele de leasing
financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operatiunile
de leasing si societatile de leasing;
m)
cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6).
n)
cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii
datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte
contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.
___________
Litera n) a fost introdusă prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 138/2004 începând cu 04.06.2005.
(6)
Baza de calcul se determină ca diferenţă între venitul brut şi
cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare,
mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol,
cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale.
___________
Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 30. din Lege nr. 343/2006 începând cu 01.01.2007.
(7)
Nu sunt cheltuieli deductibile:
a)
sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b)
cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;
c)
impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în strainatate;
d)
cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h);
e)
donaţii de orice fel;
f)
amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi
penalităţile datorate autorităţilor române şi străine, potrivit
prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din
contractele comerciale;
g)
ratele aferente creditelor angajate;
h)
Abrogată prin punctul 41. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
i)
cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j)
cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau
degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă
de asigurare;
k)
sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;
l)
impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
l1)
50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu
sunt utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii şi a căror
masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi nu au mai mult de
9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în
proprietate sau în folosinţă. Aceste cheltuieli sunt integral
deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu
în oricare dintre următoarele categorii:
1.
vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
2.
vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3.
vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4.
vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv
pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către
şcolile de şoferi;
5.
vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
În cazul vehiculelor rutiere motorizate, aflate în proprietate sau în
folosinţă, care nu fac obiectul limitării deducerii cheltuielilor se vor
aplica regulile generale de deducere.
Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileşte prin norme;
___________
Litera l1) a fost modificată prin punctul 8. din Ordonanţă de urgenţă nr. 24/2012 începând cu 01.07.2012.
m)
alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare.
(8)
Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt
obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă, cu
respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi
să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Registrul-inventar
şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie.
(9)
În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.
| Punere în aplicare Art. 48 prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 36.
În venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în natură, cum ar
fi: venituri din vânzarea de produse şi de mărfuri, venituri din
prestarea de servicii şi executarea de lucrări, venituri din vânzarea
sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii, venituri obţinute
din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor din patrimoniul
afacerii prin centrele de colectare a deşeurilor şi orice alte venituri
obţinute din exercitarea activităţii, inclusiv încasările efectuate în
avans care se referă la alte exerciţii fiscale, precum şi veniturile din
dobânzile primite de la bănci pentru disponibilităţile băneşti aferente
afacerii, din alte activităţi adiacente şi altele asemenea. În venitul
brut se includ şi veniturile încasate ulterior încetării activităţii
independente, pe baza facturilor emise şi neîncasate până la încetarea
activităţii. |
| Prin activităţi adiacente se înţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat. |
|
În venitul brut al afacerii se include şi suma reprezentând
contravaloarea bunurilor şi drepturilor din patrimoniul afacerii care
trec pe parcursul exercitării activităţii şi la încetarea definitivă a
acesteia în patrimoniul personal al contribuabilului, operaţiune
considerată din punct de vedere fiscal o înstrăinare. Evaluarea acestora
se face la preţurile practicate pe piaţă sau stabilite prin expertiză
tehnică. |
| În cazul încetării definitive a activităţii,
din punct de vedere fiscal, sumele obţinute din valorificarea bunurilor
şi drepturilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar,
cum ar fi: mijloacele fixe, obiectele de inventar şi altele asemenea,
precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi
mărfuri se includ în venitul brut. |
| În cazul schimbării
modalităţii de exercitare a unei activităţi, precum şi al transformării
formei de exercitare a acesteia într-o altă formă, potrivit legislaţiei
în materie, în condiţiile continuării activităţii, se include în
venitul brut al afacerii care urmează să se transforme/schimbe şi
contravaloarea bunurilor şi drepturilor care trec în patrimoniul
afacerii în care s-a transformat/schimbat. |
| În cazul
bunurilor şi al drepturilor amortizabile care trec în patrimoniul altei
afaceri prin schimbarea modalităţii de exercitare a unei activităţi
şi/sau transformarea formei de exercitare a acesteia într-o altă formă,
potrivit legislaţiei în materie, se aplică următoarele reguli: |
| -
cele cu valoare rămasă de amortizat se înscriu în Registrul-inventar la
această valoare, care constituie şi bază de calcul al amortizării; |
| -
cele complet amortizate se înscriu în Registrul-inventar la valoarea
stabilită prin expertiză tehnică sau la preţul practicat pe piaţă;
pentru acestea nu se calculează amortizare şi valoarea acestora nu
constituie cheltuială deductibilă din veniturile noii activităţi. |
|
În cazul bunurilor şi al drepturilor neamortizabile care trec în
patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalităţii de exercitare a
unei activităţi şi/sau transformarea formei de exercitare a acesteia
într-o altă formă, potrivit legislaţiei în materie, acestea se înscriu
în Registrul-inventar la valoarea înscrisă în evidenţa contabilă din
care provin şi nu constituie cheltuială deductibilă din veniturile noii
activităţi. |
| Nu constituie venit brut următoarele: |
| - aporturile făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia; |
| - sumele primite sub formă de credite bancare ori de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice; |
| - sumele primite ca despăgubiri; |
| - sumele ori bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii. |
|
În cazul începerii unei activităţi ca urmare a schimbării modalităţii
de exercitare a activităţii şi/sau transformării formei de exercitare a
acesteia într-o altă formă, potrivit legislaţiei în materie, aporturile
aduse în noul patrimoniu nu constituie venit brut. |
| În
cazul schimbării modalităţii de exercitare a unei activităţi şi/sau al
transformării formei de exercitare a acesteia într-o altă formă,
potrivit legislaţiei în materie, în timpul anului, venitul net/pierderea
se determină separat pentru fiecare perioadă în care activitatea
independentă a fost desfăşurată de contribuabil într-o formă de
organizare prevăzută de lege. |
| Venitul net
anual/Pierderea anuală se determină prin însumarea venitului
net/pierderii înregistrat/înregistrate în toate perioadele fiscale din
anul fiscal în care a avut loc schimbarea şi/sau transformarea formei de
exercitare a activităţii. |
| Venitul net anual/Pierderea anuală se înscrie în declaraţia privind venitul realizat. |
|
Pierderea fiscală înregistrată în anul în care a avut loc schimbarea
şi/sau transformarea formei de exercitare a activităţii se reportează şi
se compensează potrivit regulilor de reportare prevăzute la art. 80 din
Codul fiscal. |
| 37. Din venitul brut realizat se admit
la deducere numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de
venituri, astfel cum rezultă din evidenţele contabile conduse de
contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 48 alin. (4)-(7) din
Codul fiscal. |
| Reguli generale aplicabile pentru deducerea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor sunt şi următoarele: |
| a) să fie efectuate în interesul direct al activităţii; |
| b) să corespundă unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente; |
| c)
să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în
cursul căruia au fost plătite, inclusiv în cazul cheltuielilor
reprezentând plăţi efectuate în avans care se referă la alte exerciţii
fiscale. |
| 38. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu: |
| - cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri; |
| - cheltuielile cu lucrările executate şi serviciile prestate de terţi; |
| - cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru clienţi; |
| -
chiria aferentă spaţiului în care se desfăşoară activitatea, cea
aferentă utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfăşurarea
activităţii, în baza unui contract de închiriere; |
| - dobânzile aferente creditelor bancare; |
| - cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare; |
| -
cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizările
corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi
primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit
legii; |
| - cheltuielile cu primele de asigurare pentru
bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezintă garanţie
bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii
independente a contribuabilului; |
| - cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii; |
| - cheltuielile cu energia şi apa; |
| - cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane; |
| - cheltuieli de natură salarială; |
| - cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit; |
| -
cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale,
pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru
asigurările sociale de sănătate, pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil
şi angajaţii acestuia; |
| - cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările titlului II din Codul fiscal, după caz; |
| -
valoarea rămasă neamortizată a bunurilor şi drepturilor amortizabile
înstrăinate, determinată prin deducerea din preţul de cumpărare a
amortizării incluse pe costuri în cursul exploatării şi limitată la
nivelul venitului realizat din înstrăinare; |
| -
cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria (rata de
leasing) în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv
cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing
financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile
de leasing şi societăţile de leasing; |
| - cheltuielile cu pregătirea profesională pentru contribuabili şi salariaţii lor, potrivit legii; |
| - cheltuielile ocazionate de participarea la congrese şi alte întruniri cu caracter profesional; |
| -
cheltuielile cu funcţionarea şi întreţinerea, aferente bunurilor care
fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înţelegerii din
contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii; |
| -
cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare, cu excepţia celor
reprezentând indemnizaţia de delegare, detaşare în altă localitate, în
ţară şi în străinătate, care este deductibilă limitat; |
| -
cheltuielile de reclamă şi publicitate reprezintă cheltuielile
efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau
serviciului în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate
producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare
când reclama şi publicitatea se efectuează prin mijloace proprii. Se
includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile
care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru
încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi
alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor; |
| - alte cheltuieli efectuate în scopul realizării veniturilor. |
|
Sunt cheltuieli deductibile şi cele efectuate pentru întreţinerea şi
funcţionarea spaţiilor folosite pentru desfăşurarea afacerilor chiar
dacă documentele sunt emise pe numele proprietarului, şi nu pe numele
contribuabilului. |
| 39. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, următoarele: |
| -
cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de
burse private, conform legii, sunt deductibile în limitele stabilite la
art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare şi în condiţiile prevăzute de legislaţia în
materie; |
| - cheltuielile de protocol ocazionate de
acordarea unor cadouri, trataţii şi mese partenerilor de afaceri,
efectuate în scopul afacerii; |
| - cheltuieli reprezentând
cotizaţii plătite asociaţiilor profesionale şi contribuţii profesionale
obligatorii plătite organizaţiilor profesionale din care fac parte
contribuabilii şi datorate potrivit legii; |
| -
cheltuielile reprezentând indemnizaţia de delegare şi detaşare în altă
localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, sunt
deductibile, respectiv în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit
pentru instituţiile publice; |
| - cheltuielile sociale în
limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra
fondului de salarii realizat anual şi acordate pentru salariaţii
proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de
muncă, sub forma: ajutoarelor de înmormântare, ajutoarelor pentru
pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor
naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv
proteze, ajutoarelor pentru naştere, tichetelor de creşă acordate de
angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadourilor pentru
copiii minori ai salariaţilor, cadourilor oferite salariatelor,
contravalorii transportului la şi de la locul de muncă al salariatului,
costului prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul,
pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora. Cadourile
oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor cu
ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor
similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite
angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în măsura în
care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre
cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei. |
| - dobânzile
aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât
instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu
profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului
încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a
Băncii Naţionale a României; |
| - cheltuieli reprezentând
tichetele de masă acordate de angajator potrivit legii, precum şi
cheltuieli reprezentând tichetele de vacanţă acordate de angajator
potrivit legii. |
| Limita echivalentului în euro a
contribuţiilor efectuate la fondul de pensii facultative şi a primelor
de asigurare voluntară de sănătate, prevăzute la art. 48 alin. (5) lit.
g) şi h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, se transformă în lei la cursul mediu anual
comunicat de Banca Naţională a României. |
| 391. |
| (1) În sensul prevederilor art. 48 alin. (7) lit. l1)
din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii şi expresiile
prevăzute, condiţiile în care vehiculele rutiere motorizate, supuse
limitării fiscale, se consideră a fi utilizate exclusiv în scopul
desfăşurării activităţii au semnificaţiile prevăzute la pct. 451 din normele metodologice date în aplicarea art. 1451 din Codul fiscal din titlul VI «Taxa pe valoarea adăugată». |
| (2)
Dacă vehiculele respective nu sunt utilizate exclusiv în scopul
desfăşurării activităţii, se limitează la 50% dreptul de deducere a
cheltuielilor efectuate conform art. 48 alin. (4) şi (5) din Codul
fiscal legate de aceste vehicule, cu excepţia cheltuielilor privind
amortizarea pentru care se aplică regulile privind amortizarea prevăzute
în titlul II, după caz. În cadrul cheltuielilor supuse limitării
fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecărui vehicul,
inclusiv cele reprezentând: impozitele locale, asigurarea obligatorie de
răspundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta etc. |
|
În vederea acordării deductibilităţii integrale la calculul venitului
net anual, justificarea utilizării vehiculelor se efectuează pe baza
documentelor justificative şi prin întocmirea foii de parcurs care
trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: categoria de
vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii parcurşi, norma
proprie de consum carburant pe kilometru parcurs. |
| 40.
Veniturile obţinute din valorificarea în regim de consignaţie sau prin
vânzare directă către agenţi economici şi alte instituţii a bunurilor
rezultate în urma unei prelucrări sau procurate în scopul revânzării
sunt considerate venituri din activităţi independente. În această
situaţie se vor solicita documentele care atestă provenienţa bunurilor
respective, precum şi autorizaţia de funcţionare. Nu se încadrează în
aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal. |
| 401. Contribuabilii care realizează venituri care se încadrează în prevederile punctului 211 sunt obligaţi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil. |
| 41.
Toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii se
înscriu în Registrul-inventar şi constituie patrimoniul afacerii. |
Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 13. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
Art. 49
(1)
În cazul contribuabililor care realizează venituri comerciale definite
la art. 46 alin. (2), venitul net anual se determină pe baza normelor de
venit de la locul desfăşurării activităţii.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
(2)
Ministerul Finanţelor Publice elaborează nomenclatorul activităţilor
pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de
venit, care se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, în
conformitate cu activităţile din Clasificarea activităţilor din economia
naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997,
cu modificările ulterioare. Direcţiile generale ale finanţelor publice
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au următoarele obligaţii:
a)
stabilirea nivelului normelor de venit;
b)
publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica.
(21)
Norma de venit pentru fiecare activitate independentă desfăşurată de
contribuabil care generează venit comercial nu poate fi mai mică decât
salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la
momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. Prevederile prezentului
alineat se aplică şi în cazul în care activitatea se desfăşoară în
cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma de venit fiind
stabilită pentru fiecare membru asociat.
___________
Alineatul (21) a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 24. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 30.12.2011.
(3)
La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat
prin înmulţirea cu 12 a salariului de bază minim brut pe ţară garantat
în plată reprezintă venitul net anual înainte de aplicarea criteriilor.
Criteriile pentru stabilirea normelor de venit de către direcţiile
generale ale finanţelor publice teritoriale şi a municipiului Bucureşti
sunt cele prevăzute în normele metodologice.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
(4)
În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă,
care generează venituri comerciale, pe perioade mai mici decât anul
calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează
astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost
desfăşurată activitatea respectivă.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
(5)
Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi care
generează venituri comerciale, venitul net din aceste activităţi se
stabileşte prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare
fiecărei activităţi.
___________
Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
(6)
În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate desemnată
conform alin. (2) şi o altă activitate independentă, venitul net anual
se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă, conform art. 48.
___________
Alineatul (6) a fost modificat prin punctul 14. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 01.01.2011.
(7)
Abrogat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 34/2010 începând cu 24.07.2010.
(8)
Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se
determină pe bază de norme de venit au obligaţia să completeze numai
partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la
încasări, potrivit reglementărilor contabile elaborate în acest scop.
___________
Alineatul (8) a fost modificat prin punctul 25. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
Pus în aplicare prin Normă metodologică din 08/07/2004 începând cu 01.01.2012.
(9)
Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de
venit şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual
mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând
cu anul fiscal următor, au obligaţia determinării venitului net anual în
sistem real. Această categorie de contribuabili are obligaţia să
completeze corespunzător şi să depună declaraţia privind venitul
estimat/norma de venit până la data de 31 ianuarie inclusiv. Cursul de
schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al
sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de
Banca Naţională a României, la sfârşitul anului fiscal.
___________
Alineatul (9) a fost introdus prin punctul 26. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
| Punere în aplicare Art. 49 prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 42.
În sensul art. 49 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care
realizează venituri comerciale şi desfăşoară activităţi cuprinse în
nomenclatorul elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, venitul net se
determină pe bază de norme anuale de venit. Pentru determinarea
venitului net anual se aplică criteriile specifice de corecţie asupra
normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de către
direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului
Bucureşti vor fi consultate consiliile judeţene/Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, după caz. |
| Prin ordin al
ministrului finanţelor publice se vor stabili activităţile din
Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, care
generează venituri comerciale în sensul art. 49 din Codul fiscal. |
|
În situaţia în care un contribuabil desfăşoară aceeaşi activitate în
două sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determină
pe baza normelor anuale de venit, stabilirea venitului net anual se
efectuează prin însumarea nivelului normelor de venit, corectate
potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfăşurare a
activităţii. |
| În cazul în care un contribuabil
desfăşoară mai multe activităţi pentru care venitul net se determină pe
baza normelor de venit, stabilirea venitului net anual se efectuează
prin însumarea nivelului normelor de venit de la locul desfăşurării
fiecărei activităţi, corectate potrivit criteriilor specifice. |
| 421.
Pentru contribuabilii persoane fizice care desfăşoară o activitate
independentă ca întreprindere individuală, venitul net se poate
determina pe bază de norme anuale de venit, cu respectarea prevederilor
art. 49 din Codul fiscal. |
| 422. Norma anuală
de venit pentru fiecare activitate de la locul desfăşurării acesteia nu
poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în
plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. |
| 423.
În cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără
personalitate juridică, norma anuală de venit corespunzătoare fiecărui
asociat din cadrul asocierii nu poate fi mai mică decât salariul de bază
minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii
acesteia, înmulţit cu 12. |
| Pentru determinarea
venitului net anual al fiecărui membru asociat se aplică criteriile
specifice de corecţie asupra normei de venit. |
| 43. La stabilirea coeficienţilor de corecţie a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii: |
| - vadul comercial şi clientela; |
| - vârsta contribuabililor; |
| - timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 44 şi 45; |
| - starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului; |
| - activitatea se desfăşoară într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat; |
| - realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului; |
| - folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forţă motrice; |
| - caracterul sezonier al unor activităţi; |
| - durata concediului legal de odihnă; |
| - desfăşurarea activităţii cu salariaţi; |
| - contribuţia fiecărui asociat în cazul activităţii desfăşurate în cadrul unei asocieri; |
| - informaţiile cuprinse în declaraţia informativă depusă în scop de TVA potrivit prevederilor art. 1563 din Codul fiscal. |
| - alte criterii specifice. |
|
Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de
vârstă a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în
care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei.
Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea
de salariat sau îşi pierd această calitate se face începând cu luna
următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă. |
| 44. Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporţional cu: |
| - perioada de la începutul anului şi până la momentul autorizării din anul începerii activităţii; |
| - perioada rămasă până la şfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului. |
| 45.
Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate
unor accidente, spitalizării şi altor cauze obiective, inclusiv cele de
forţă majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se
reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor.
În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a
întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără
personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de
funcţionare şi să înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele
fiscale în a căror rază teritorială aceştia îşi desfăşoară activitatea.
În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte
depunerea autorizaţiei. |
| 46. Pentru contribuabilii
impuşi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte
din an, în situaţiile prevăzute la pct. 44 şi 45, venitul net aferent
perioadei efectiv lucrate se determină prin raportarea normei anuale de
venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numărul zilelor de
activitate. |
| În acest scop organul fiscal întocmeşte o notă de constatare care va cuprinde date şi informaţii privind: |
| -
situaţia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi:
începutul/sfârşitul activităţii, întreruperea temporară, conform pct.
45, şi altele asemenea; |
| - perioada în care nu s-a desfăşurat activitate; |
| - documentele justificative depuse de contribuabil; |
| - recalcularea normei, conform prezentului punct. |
| 47.
Pentru contribuabilul care optează să fie impus pe bază de normă de
venit şi care anterior a fost impus în sistem real, având investiţii în
curs de amortizare, valoarea amortizării nu diminuează norma de venit.
Veniturile realizate din valorificarea investiţiilor respective sau
trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfăşurare a
activităţii sau în caz de încetare a activităţii majorează norma de
venit proporţional cu valoarea amortizată în perioada impunerii în
sistem real. |
| 48. În cazul contribuabilului impus pe
bază de normă de venit, care pe perioada anterioară a avut impunere în
sistem real şi a efectuat investiţii care au fost amortizate integral,
veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul
personal ca urmare a încetării activităţii vor majora norma de venit. |
| 49.
Contribuabilii care în cursul anului fiscal îşi completează obiectul de
activitate cu o altă activitate care nu este cuprinsă în nomenclator
vor fi impuşi în sistem real de la data respectivă, venitul net anual
urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit
aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net
rezultat din evidenţa contabilă. |
Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală
Art. 50
(1)
Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a)
o cheltuială deductibilă egală cu 20% din venitul brut;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 9. din Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2010 începând cu 01.07.2010.
b)
contribuţiile sociale obligatorii plătite.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 50.
În următoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate
intelectuală se determină ca diferenţă între venitul brut şi comisionul
cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care,
conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor
între titularii de drepturi: |
| - venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune; |
| - venituri din exercitarea dreptului de suită; |
| - venituri reprezentând remuneraţia compensatorie pentru copia privată. |
(2)
În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă
monumentală, venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a
următoarelor cheltuieli:
a)
o cheltuială deductibilă egală cu 25% din venitul brut;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 10. din Ordonanţă de urgenţă nr. 58/2010 începând cu 01.07.2010.
b)
contribuţiile sociale obligatorii plătite.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 50.
În următoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate
intelectuală se determină ca diferenţă între venitul brut şi comisionul
cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care,
conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor
între titularii de drepturi: |
| - venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune; |
| - venituri din exercitarea dreptului de suită; |
| - venituri reprezentând remuneraţia compensatorie pentru copia privată. |
(3)
În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate
intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de
suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net
se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin
organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea
venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli
prevăzute la alin. (1) şi (2).
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 50.
În următoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate
intelectuală se determină ca diferenţă între venitul brut şi comisionul
cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care,
conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor
între titularii de drepturi: |
| - venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune; |
| - venituri din exercitarea dreptului de suită; |
| - venituri reprezentând remuneraţia compensatorie pentru copia privată. |
(4)
Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate
intelectuală, contribuabilii vor completa numai partea din
Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la încasări. Această
reglementare este opţională pentru cei care consideră că îşi pot
îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de
plătitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi să
păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de
prescripţie prevăzut de lege.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 53.
Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde atât
sumele încasate în cursul anului, cât şi reţinerile în contul plăţilor
anticipate efectuate cu titlu de impozit şi contribuţiile obligatorii
reţinute de plătitorii de venituri. |
| În cazul
veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală se includ în
venitul brut atât veniturile în bani, cât şi echivalentul în lei al
veniturilor în natură. |
| Evaluarea veniturilor în natură
se face la preţul pieţei sau la preţul stabilit prin expertiză tehnică,
la locul şi la data primirii acestora. |
| În cazul în
care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală
se face pe bază de cote forfetare de cheltuieli, nu există
obligativitatea înregistrării în evidenţa contabilă a cheltuielilor
efectuate în scopul realizării venitului. |
| 54.
Cheltuielile forfetare includ comisioanele şi alte sume care revin
organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept
plată a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către
aceştia din urmă către titularii de drepturi. |
| 55. Sunt considerate opere de artă monumentală următoarele: |
| - lucrări de decorare, cum ar fi pictura murală a unor spaţii şi clădiri de mari dimensiuni, interior-exterior; |
| - lucrări de artă aplicată în spaţii publice, cum ar fi: ceramică, metal, lemn, piatră, marmură şi altele asemenea; |
| - lucrări de sculptură de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spaţii publice; |
| - lucrări de restaurare a acestora. |
| 56.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obţinute din
străinătate se supun regulilor aplicabile veniturilor din străinătate,
indiferent dacă sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul
entităţilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate
intelectuală, potrivit legii. |
| 57. Cota de cheltuieli
forfetare nu se acordă în cazul în care persoanele fizice utilizează
baza materială a beneficiarului acestor drepturi de proprietate
intelectuală. |
Opţiunea de a stabili venitul net anual, utilizându-se datele din contabilitatea în partidă simplă
Art. 51
(1)
Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi
pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din
drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru
determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 48.
(2)
Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea
în partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2
ani fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă
perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior,
prin completarea corespunzătoare a declaraţiei privind venitul
estimat/norma de venit şi depunerea formularului la organul fiscal
competent până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului următor
expirării perioadei de 2 ani.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 27. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 30.12.2011.
(3)
Opţiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită
prin completarea declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit cu
informaţii privind determinarea venitului net anual în sistem real şi
depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31
ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat
activitate în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la
începerea activităţii, în cazul contribuabililor care încep activitatea
în cursul anului fiscal.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 27. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 30.12.2011.
| Punere în aplicare Art. 51 prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 58. Opţiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel: |
| a)
în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 49 alin. (1) din Codul
fiscal, care au desfăşurat activitate în anul precedent şi au fost
impuşi pe bază de norme de venit, prin completarea corespunzătoare a
declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi depunerea acesteia
până la data de 31 ianuarie inclusiv; |
| b) în cazul
contribuabililor prevăzuţi la art. 49 alin. (1) din Codul fiscal, care
încep activitatea în cursul anului fiscal, prin completarea
corespunzătoare a declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi
depunerea acesteia în termen de 15 zile de la începerea activităţii. |
Reţinerea la sursă a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru unele venituri din activităţi independente
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 28. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 30.12.2011.
Art. 52.
-
(1)
Pentru următoarele venituri, plătitorii persoane juridice sau alte
entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă au obligaţia
de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă,
reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite:
a)
venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b)
venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor
civile încheiate potrivit Codului civil, precum şi a contractelor de
agent. Fac excepţie veniturile din activităţi desfăşurate în baza
contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil
obţinute de contribuabilii care desfăşoară activităţi economice în mod
independent sau exercită profesii libere şi sunt înregistraţi fiscal
potrivit legislaţiei în materie;
___________
Litera b) a fost modificată prin punctul 4. din Ordonanţă nr. 15/2012 începând cu 01.09.2012.
c)
venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;
d)
venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV1, care nu generează o persoană juridică.
(2)
Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează:
a)
în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), aplicând o cotă
de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contribuţiile
sociale obligatorii reţinute la sursă potrivit titlului IX2;
b)
în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. d), aplicând cota de
impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere.
(3)
Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu
excepţia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit.
d), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV1.
(4)
Plătitorii de venituri prevăzuţi la alin. (1) nu au obligaţia
calculării, reţinerii la sursă şi virării impozitului reprezentând plată
anticipată din veniturile plătite dacă efectuează plăţi către:
a)
asocierile fără personalitate juridică, cât şi persoanele juridice care
conduc contabilitate în partidă simplă şi pentru care plata impozitului
pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu;
b)
persoanele fizice, plăţile efectuate de plătitorii de venituri de la
alin. (1) reprezentând venituri realizate de persoanele fizice din
cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul afacerii.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin punctul 5. din Ordonanţă nr. 15/2012 începând cu 01.09.2012.
___________
Pus în aplicare prin Ordin nr. 247/2012 începând cu 22.02.2012.
Art. 52. a fost modificat prin punctul 28. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 30.12.2011.
| Punere în aplicare Art. 52. prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 61.
Plătitorii veniturilor prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a)-c) din
Codul fiscal au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira în
cursul anului fiscal impozitul reprezentând plată anticipată în contul
impozitului anual datorat de contribuabili. Plata anticipată se
calculează prin aplicarea cotei de 10% la diferenţa dintre venitul brut
şi contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă potrivit titlului
IX2 din Codul fiscal. Reţinerea impozitului reprezentând
plată anticipată se efectuează din veniturile plătite în baza
contractului civil încheiat în formă scrisă între plătitorul de venit şi
beneficiarul venitului, contribuabil potrivit titlului III din Codul
fiscal. |
| 62. Plătitorii de venituri din drepturi de
proprietate intelectuală, cărora le revine obligaţia calculării şi
reţinerii impozitului anticipat, sunt, după caz: |
| -
utilizatorii de opere, invenţii, know-how şi altele asemenea, în
situaţia în care titularii de drepturi îşi exercită drepturile de
proprietate intelectuală în mod personal, iar relaţia contractuală
dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuală şi utilizatorul
respectiv este directă; |
| - organismele de gestiune
colectivă sau alte entităţi, care, conform dispoziţiilor legale, au
atribuţii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală, a căror
gestiune le este încredinţată de către titulari. În această situaţie se
încadrează şi producătorii şi agenţii mandataţi de titularii de
drepturi, prin intermediul cărora se colectează şi se repartizează
drepturile respective. |
| 63. În situaţia în care sumele
reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate
intelectuală se colectează prin mai multe organisme de gestiune
colectivă sau prin alte entităţi asemănătoare, obligaţia calculării şi
reţinerii impozitului anticipat revine organismului sau entităţii care
efectuează plata către titularul de drepturi de proprietate
intelectuală. |
| 64. În cazul contribuabililor ale căror
plăţi anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 52
alin. (1) lit. a)-c) din Codul fiscal pentru veniturile de această
natură şi care realizează venituri din activităţi independente şi în
alte condiţii, pentru acestea din urmă au obligaţia să le evidenţieze în
contabilitate separat şi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate
trimestriale, în conformitate cu art. 82 din Codul fiscal. |
| 641.
Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente
pentru care venitul net anual este stabilit în sistem real şi pentru
care plătitorii de venituri au obligaţia reţinerii la sursă a
impozitului reprezentând plăţi anticipate în conformitate cu art. 52 din
Codul fiscal determină venitul net anual pe baza contabilităţii în
partidă simplă. Fac excepţie de la determinarea venitului net anual pe
baza contabilităţii în partidă simplă contribuabilii care realizează
venituri prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a)-c) din Codul fiscal care
au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 521 din Codul fiscal. |
| 642.
Pentru contribuabilii care desfăşoară o activitate care generează
venituri comerciale pentru care venitul net anual este stabilit pe baza
normelor de venit, aceasta fiind prevăzută la art. 52 alin. (1) din
Codul fiscal, plătitorii de venituri nu au obligaţia reţinerii la sursă a
impozitului reprezentând plăţi anticipate potrivit art. 52 din Codul
fiscal, cu condiţia prezentării de către contribuabilii respectivi a
copiei formularului 260 «Decizie de impunere pentru plăţi anticipate cu
titlu de impozit». |
| 65. Impozitul anticipat se calculează şi se reţine în momentul efectuării plăţii sumelor către beneficiarul venitului. |
| 66.
Impozitul reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 a
lunii următoare celei în care se fac plata venitului şi reţinerea
impozitului. |
| 661. Persoanele fizice care
realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din
activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile
încheiate potrivit Codului civil, a contractelor de agent, precum şi din
activităţi de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi
extrajudiciară, au dreptul să opteze pentru impunerea venitului brut cu
cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art. 521 din Codul fiscal. |
| 662.
Pentru veniturile realizate în baza contractelor aflate în derulare la
data de 1 octombrie 2011, altele decât cele pentru care la data
respectivă erau aplicabile prevederile art. 52 din Codul fiscal, şi care
sunt calificate drept contracte civile începând cu data de 1 octombrie
2011, obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului
reprezentând plăţi anticipate sunt cele în vigoare la data plăţii
veniturilor respective. |
Opţiunea pentru stabilirea impozitului final pentru unele venituri din activităţi independente
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 19. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 30.12.2010.
Art. 521.
-
(1)
Contribuabilii care realizează venituri din activităţile menţionate la
art. 52 alin. (1) lit. a)-c) pot opta pentru stabilirea impozitului pe
venit ca impozit final. Opţiunea de impunere a venitului brut se
exercită în scris în momentul încheierii fiecărui raport
juridic/contract şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a
activităţii desfăşurate pe baza acestuia.
___________
Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 29. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 30.12.2011.
(2)
Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul
plăţii veniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei
de 16% asupra venitului brut.
(3)
Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.
(4)
Impozitul astfel reţinut se virează la bugetul de stat până la data de
25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.
___________
Art. 521. a fost introdus prin punctul 19. din Ordonanţă de urgenţă nr. 117/2010 începând cu 30.12.2010.
Plăţi anticipate ale impozitului pe veniturile din activităţi independente
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 30. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
Art. 53.
-
(1)
Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente au
obligaţia să efectueze plăţi anticipate în contul impozitului anual
datorat la bugetul de stat, potrivit art. 82, cu excepţia veniturilor
prevăzute la art. 52, pentru care plata anticipată se efectuează prin
reţinere la sursă sau pentru care impozitul este final, potrivit
prevederilor art. 521.
(2)
Impozitul reţinut la sursă de către plătitori pentru veniturile obţinute
din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor din patrimoniul
afacerii, prevăzute la art. 78 alin. (1) lit. f) calculat prin
aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut, reprezintă plată
anticipată în contul impozitului anual datorat de către contribuabilii
care realizează, individual sau într-o formă de asociere, venituri din
activităţi independente determinate în sistem real pe baza datelor din
contabilitatea în partidă simplă. Plăţile anticipate vor fi luate în
calcul la definitivarea impozitului anual de către organul fiscal
competent.
___________
Art. 53. a fost modificat prin punctul 30. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2011 începând cu 01.01.2012.
Impozitarea venitului net din activităţi independente
Art. 54
Venitul net din activităţi independente se impozitează potrivit prevederilor capitolul X din prezentul titlu.
CAPITOLUL III
Venituri din salarii
Definirea veniturilor din salarii
Art. 55
(1)
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în
natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza
unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de
lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile
pentru incapacitate temporară de muncă.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 67.
Veniturile de natură salarială prevăzute la art. 55 din Codul fiscal,
denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din
activităţi dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii: |
| -
părţile care intră în relaţia de muncă, denumite în continuare
angajator şi angajat, stabilesc de la început: felul activităţii, timpul
de lucru şi locul desfăşurării activităţii; |
| - partea
care utilizează forţa de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi
mijloacele de muncă, cum ar fi: spaţii cu înzestrare corespunzătoare,
îmbrăcăminte specială, unelte de muncă şi altele asemenea; |
| - persoana care activează contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea ei intelectuală, nu şi cu capitalul propriu; |
| -
plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de
deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi
indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, şi alte
cheltuieli de această natură, precum şi indemnizaţia de concediu de
odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă suportate
de angajator potrivit legii; |
| - persoana care activează
lucrează sub autoritatea unei alte persoane şi este obligată să respecte
condiţiile impuse de aceasta, conform legii. |
| 68.
Veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind
totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de
muncă, precum şi orice sume de natură salarială primite în baza unor
legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt
realizate din: |
| a) sume primite pentru munca prestată ca
urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de
muncă, precum şi pe baza actului de numire: |
| - salariile de bază; |
| - sporurile şi adaosurile de orice fel; |
| -
indemnizaţii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea
timpului de muncă, pentru carantină, precum şi alte indemnizaţii de
orice fel, altele decât cele menţionate la pct. 3, având aceeaşi natură; |
| - recompensele şi premiile de orice fel; |
| -
sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit
legii, personalului din instituţiile publice, cele reprezentând
stimulentele acordate salariaţilor agenţilor economici; |
| -
sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite
de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea
cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea
revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite
de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă; |
| - sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă; |
| - valoarea nominală a tichetelor de masă, tichetelor de creşă, tichetelor de vacanţă, acordate potrivit legii; |
| - orice alte câştiguri în bani şi în natură, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plată a muncii lor; |
| b)
indemnizaţiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din
cadrul organelor autorităţii publice, alese sau numite în funcţie,
potrivit legii, precum şi altora asimilate cu funcţiile de demnitate
publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizaţiilor
pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică; |
| c)
drepturile personalului militar în activitate şi ale militarilor
angajaţi pe bază de contract, reprezentând solda lunară compusă din
solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi
prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaţiei speciale; |
| c1)
sumele reprezentând plăţile compensatorii calculate pe baza soldelor
lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al
cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de
restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară
netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere
cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie,
precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite de poliţişti aflaţi
în situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu
salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie; |
| d)
drepturile administratorilor obţinute în baza contractului de
administrare încheiat cu companiile/societăţile naţionale, societăţile
comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice
locale este acţionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite
potrivit legii, cum ar fi: indemnizaţia lunară brută, suma cuvenită
prin participare la profitul net al societăţii; |
| e)
sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăţi comerciale
constituite prin subscripţie publică, potrivit cotei de participare la
profitul net, stabilită de adunarea constitutivă, potrivit legislaţiei
în vigoare; |
| f) sumele primite de reprezentanţii în
adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, membrii
directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi în comisia
de cenzori; |
| g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii; |
| h)
indemnizaţiile, primele şi alte asemenea sume acordate membrilor aleşi
ai unor entităţi, cum ar fi: organizaţii sindicale, organizaţii
patronale, alte organizaţii neguvernamentale, asociaţii de
proprietari/chiriaşi şi altele asemenea; |
| i)
indemnizaţiile acordate ca urmare a participării în comisii, comitete,
consilii şi altele asemenea, constituite conform legii; |
| j) veniturile obţinute de condamnaţii care execută pedepse la locul de muncă; |
| k)
sumele plătite sportivilor ca urmare a participării în competiţii
sportive, precum şi sumele plătite sportivilor, antrenorilor,
tehnicienilor şi altor specialişti în domeniu pentru rezultatele
obţinute la competiţiile sportive, de către structurile sportive cu care
aceştia au relaţii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care
se plătesc, inclusiv prima de joc, cu excepţia celor prevăzute la art.
42 lit. t) din Codul fiscal; |
| l) compensaţii băneşti
individuale, acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri
colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziţiilor prevăzute în
contractul de muncă; |
| l1) sumele reprezentând
plăţile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe
unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă
au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, conform legii,
precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii calculate pe baza
salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din
sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională la
încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de
reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii; |
| m)
indemnizaţii sau alte drepturi acordate angajaţilor cu ocazia angajării
sau mutării acestora într-o altă localitate, stabilite potrivit
contractelor de muncă, statutelor sau altor dispoziţii legale, cu
excepţia celor prevăzute la art. 55 alin. (4) lit. h) şi i) din Codul
fiscal; |
| n) indemnizaţia administratorilor, precum şi
suma din profitul net, alta decât cea calificată drept dividend,
cuvenite administratorilor societăţilor comerciale, potrivit actului
constitutiv, sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor; |
| n1)
indemnizaţiile lunare plătite, conform legii, de angajator pe perioada
de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă; |
| n2)
indemnizaţii prevăzute în contractul de muncă plătite de angajator pe
perioada suspendării contractului de muncă urmare participării la
cursuri sau la stagii de formare profesională ce presupune scoaterea
integrală din activitate, conform legii. |
| n3)
indemnizaţii lunare brute şi alte avantaje de natură salarială acordate
membrilor titulari, corespondenţi şi membrilor de onoare ai Academiei
Române. |
| n4) indemnizaţii primite la data încetării raporturilor de serviciu. |
o) alte drepturi sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
|
(2)
Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi
următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:
a)
indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b)
indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;
___________
Litera b) a fost modificată prin alineatul (4) din Lege nr. 71/2011 începând cu 01.10.2011.
c)
drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile
şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d)
indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale
la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este
acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
d1)
remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăţilor comerciale;
___________
Litera d1) a fost introdusă prin punctul 48. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
d2)
remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de
alte persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
___________
Litera d2) a fost introdusă prin punctul 48. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
e)
sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
f)
sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în
consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de
supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;
___________
Litera f) a fost modificată prin punctul 47. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
g)
sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
h)
indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;
i)
sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi
neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal
stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării
în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;
j)
indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite
administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv
sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
j1)
sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza
unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi
actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;
___________
Litera j1) a fost introdusă prin punctul 49. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
j2)
indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de
neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;
___________
Litera j2) a fost introdusă prin punctul 49. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
k)
orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii.
___________
Litera k) a fost modificată prin punctul 50. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
___________
Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 46. din Ordonanţă de urgenţă nr. 109/2009 începând cu 01.01.2010.
| Punere în aplicare prin Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal... din 22/01/2004 : |
| Norme metodologice: |
| 67.
Veniturile de natură salarială prevăzute la art. 55 din Codul fiscal,
denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din
activităţi dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii: |
| -
părţile care intră în relaţia de muncă, denumite în continuare
angajator şi angajat, stabilesc de la început: felul activităţii, timpul
de lucru şi locul desfăşurării activităţii; |
| - partea
care utilizează forţa de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi
mijloacele de muncă, cum ar fi: spaţii cu înzestrare corespunzătoare,
îmbrăcăminte specială, unelte de muncă şi altele asemenea; |
| - persoana care activează contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea ei intelectuală, nu şi cu capitalul propriu; |
| -
plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de
deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi
indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, şi alte
cheltuieli de această natură, precum şi indemnizaţia de concediu de
odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă suportate
de angajator potrivit legii; |
| - persoana care activează
lucrează sub autoritatea unei alte persoane şi este obligată să respecte
condiţiile impuse de aceasta, conform legii. |
| 68.
Veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind
totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de
muncă, precum şi orice sume de natură salarială primite în baza unor
legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt
realizate din: |
| a) sume primite pentru munca prestată ca
urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de
muncă, precum şi pe baza actului de numire: |
| - salariile de bază; |
| - sporurile şi adaosurile de orice fel; |
| -
indemnizaţii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea
timpului de muncă, pentru carantină, precum şi alte indemnizaţii de
orice fel, altele decât cele menţionate la pct. 3, având aceeaşi natură; |
| - recompensele şi premiile de orice fel; |
| -
sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit
legii, personalului din instituţiile publice, cele reprezentând
stimulentele acordate salariaţilor agenţilor economici; |
| -
sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite
de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea
cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea
revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite
de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă; |
| - sumele p |
Adaugă la favorite 