Guvernul României
Normă metodologică din 22/01/2004
de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
___________
Text actualizat la data de 14.08.2012. Actul include modificările din următoarele acte:
- Rectificarea publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 161 din 24/02/2004.
- Hotărârea nr. 783/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 28/05/2004.
- Hotărârea nr. 580/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 400 din 09/05/2006.
- Hotărârea nr. 797/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 725 din 10/08/2005.
- Hotărârea nr. 610/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 575 din 04/07/2005.
- Hotărârea nr. 84/2005 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 147 din 18/02/2005.
- Hotărârea nr. 1514/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 935 din 17/11/2006.
- Hotărârea nr. 1195/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 707 din 19/10/2007.
- Hotărârea nr. 213/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 153 din 02/03/2007.
- Hotărârea nr. 686/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 480 din 30/06/2008.
- Hotărârea nr. 1579/2007 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 894 din 28/12/2007.
- Hotărârea nr. 1618/2008 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 865 din 22/12/2008.
- Hotărârea nr. 1840/2004 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1074 din 18/11/2004.
- Hotărârea nr. 192/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 143 din 09/03/2009.
- Hotărârea nr. 488/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 286 din 30/04/2009.
- Hotărârea nr. 616/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 351 din 26/05/2009.
- Hotărârea nr. 1861/2006 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1044 din 29/12/2006.
- Hotărârea nr. 956/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 633 din 24/09/2009.
- Hotărârea nr. 1620/2009 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 927 din 31/12/2009.
- Hotărârea nr. 296/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 239 din 15/04/2010.
- Hotărârea nr. 768/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 534 din 30/07/2010.
- Hotărârea nr. 791/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 542 din 03/08/2010.
- Hotărârea nr. 1355/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 896 din 31/12/2010.
- Hotărârea nr. 150/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 150 din 01/03/2011.
- Hotărârea nr. 50/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 78 din 31/01/2012.
- Hotărârea nr. 670/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 481 din 13/07/2012.
___________
Pus în aplicare prin:
- Precizare publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 509 din 30/07/2007.
Codul fiscal:
Definiţii ale termenilor comuni
Art. 7.
-
(1)
În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlului VI, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
[...]
2.1.
Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă dacă îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii:
a)
beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de
plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de
venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi:
atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul
desfăşurării activităţii, programul de lucru;
b)
în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte baza materială
a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare
corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de
muncă şi altele asemenea;
c)
beneficiarul de venit contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;
d)
plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii
cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi
indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi
alte cheltuieli de această natură;
e)
plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi
indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul
beneficiarului de venit;
f)
orice alte elemente care reflectă natura dependentă a activităţii.
2.2.
În cazul reconsiderării unei activităţi ca activitate dependentă,
impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite
potrivit legii, vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar de
către plătitorul şi beneficiarul de venit. În acest caz se aplică
regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii
realizate în afara funcţiei de bază.
[...]
___________
Paragraful a fost introdus prin litera A. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Norme metodologice:
1.
O activitate poate fi reconsiderată, potrivit criteriilor prevăzute la
art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependentă, în
cazul în care raportul juridic în baza căruia se desfăşoară activitatea
nu reflectă conţinutul economic al acestuia.
Activităţile desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, care
generează venituri din profesii libere, precum şi drepturile de autor şi
drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996
privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi
completările ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activităţi
dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 şi 2.2 din
Codul fiscal.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera A. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Codul fiscal:
Definiţii ale termenilor comuni
Art. 7. -
(1)
În înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlului VI, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
[...]
23.
persoană fizică rezidentă - orice persoană fizică ce îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a)
are domiciliul în România;
b)
centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;
c)
este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade ce
depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni
consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat;
d)
este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al României într-un stat străin.
Prin excepţie de la prevederile lit. a)-d), nu este persoană fizică
rezidentă un cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular în
România, un cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui
organism internaţional şi interguvernamental înregistrat în România, un
cetăţean străin care este funcţionar sau angajat al unui stat străin în
România şi nici membrii familiilor acestora;
[...]
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 1. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
11.
Prin centrul intereselor vitale se înţelege statul cu care relaţiile
personale şi economice ale persoanei fizice sunt mai apropiate. Astfel,
se va acorda atenţie familiei sale, soţului/soţiei, copilului/copiilor,
persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice şi care sosesc în
România împreună cu aceasta, relaţiilor sale economice şi relaţiilor
sale sociale. Prin relaţii economice se poate înţelege: angajat al unui
angajator român, implicarea într-o activitate de afaceri în România,
conturi la bănci în România, carduri de credit/debit la bănci în
România. Prin relaţii sociale se poate înţelege: membru într-o
organizaţie caritabilă, religioasă, participări la activităţi culturale
sau de altă natură.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 1. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Codul fiscal:
Definiţia sediului permanent
Art. 8.
-
(1)
În înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se
desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct,
fie printr-un agent dependent.
(2)
Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursală, birou,
fabrică, magazin, atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau gaze, o
carieră sau alte locuri de extracţie a resurselor naturale, precum şi
locul în care continuă să se desfăşoare o activitate cu activele şi
pasivele unei persoane juridice române care intră într-un proces de
reorganizare prevăzut la art. 271.
(3)
Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de
construcţie, ansamblu sau montaj sau activităţi de supervizare legate de
acestea, numai dacă şantierul, proiectul sau activităţile durează mai
mult de 6 luni.
(4)
Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune următoarele:
a)
folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori bunurilor ce aparţin nerezidentului;
b)
menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a fi depozitate sau expuse;
c)
menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident
numai în scopul de a fi procesate de către o altă persoană;
d)
vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost
expuse în cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori
ocazionale, dacă produsele ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o
lună după încheierea târgului sau a expoziţiei;
e)
păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de
produse sau bunuri ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;
f)
păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de
activităţi cu caracter pregătitor sau auxiliar de către un nerezident;
g)
păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a
activităţilor prevăzute la lit. a)-f), cu condiţia ca întreaga
activitate desfăşurată în locul fix să fie de natură preparatorie sau
auxiliară.
(5)
Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este
considerat a avea un sediu permanent în România, în ceea ce priveşte
activităţile pe care o persoană, alta decât un agent cu statut
independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana
acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită
una din următoarele condiţii:
a)
persoana este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia
contracte în numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care
activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute la alin. (4)
lit. a)-f);
b)
persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse sau bunuri în numele nerezidentului.
(6)
Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România dacă
doar desfăşoară activitate în România prin intermediul unui broker,
agent, comisionar general sau al unui agent intermediar având un statut
independent, în cazul în care această activitate este activitatea
obişnuită a agentului, conform descrierii din documentele constitutive.
Dacă activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau
aproape integral în numele nerezidentului, iar în relaţiile comerciale
şi financiare dintre nerezident şi agent există condiţii diferite de
acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se
consideră ca fiind agent cu statut independent.
(7)
Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România numai
dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o
persoană ce desfăşoară o activitate în România prin intermediul unui
sediu permanent sau altfel.
(71)
Persoanele juridice române beneficiare ale unor prestări de servicii de
natura activităţilor de lucrări de construcţii, montaj, supraveghere,
consultanţă, asistenţă tehnică şi orice alte activităţi, executate de
persoane juridice străine sau fizice nerezidente pe teritoriul României,
au obligaţia să înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri
la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin
ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Contractele încheiate de persoane juridice române cu persoane juridice
străine sau persoane fizice nerezidente pentru activităţi desfăşurate în
afara teritoriului României nu fac obiectul înregistrării potrivit
prezentelor dispoziţii. Pentru încadrarea ca sediu permanent a unui
şantier de construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori
montaj sau a activităţilor de supraveghere legate de acestea şi a altor
activităţi similare, se va avea în vedere data de începere a activităţii
din contractele încheiate cu persoanele juridice române beneficiare sau
orice alte informaţii ce probează începerea activităţii. Perioadele
consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în
mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada
care s-a consumat la realizarea contractului de bază.
(8)
În înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consideră a fi baza fixă.
___________
Paragraful a fost modificat prin litera A. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Norme metodologice:
2.
Sintagma loc prin care se desfăşoară integral sau parţial activitatea
acoperă orice fel de clădiri, echipamente sau instalaţii utilizate
pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului, indiferent dacă acestea
sunt ori nu utilizate exclusiv în acest scop. Un loc de activitate
există şi acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare clădiri
pentru desfăşurarea activităţii nerezidentului, ci dispune doar de un
spaţiu. Nu este important dacă clădirile, echipamentele sau instalaţiile
sunt deţinute în proprietate, sunt închiriate ori se găsesc în alt fel
la dispoziţia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit
de o tarabă în piaţă sau locul de activitate poate fi situat în clădirea
unei alte societăţi, atunci când un nerezident are în permanenţă la
dispoziţie anumite clădiri sau părţi ale acestora, deţinute în
proprietate de altă societate.
3.
Este suficient ca un nerezident să aibă la dispoziţia sa un spaţiu
utilizat pentru activităţi economice pentru ca acesta să constituie un
loc de activitate, nefiind necesar niciun drept legal de utilizare a
respectivului spaţiu.
4.
Deşi nu este necesar niciun drept legal oficial de utilizare a unui
anumit spaţiu pentru ca locul respectiv să constituie sediu permanent,
simpla prezenţă a unui nerezident într-o anumită locaţie nu înseamnă că
locaţia respectivă se găseşte la dispoziţia acelui nerezident. Acest
principiu este ilustrat de următoarele situaţii în care reprezentanţi ai
unui nerezident sunt prezenţi în spaţiile unei alte societăţi:
a)
Un vânzător care îşi vizitează cu regularitate un client principal
pentru a primi comenzi şi se întâlneşte cu directorul de achiziţii în
biroul acestuia. În acest caz, clădirea clientului nu se află la
dispoziţia societăţii pentru care lucrează vânzătorul şi nu constituie
un loc fix de activitate prin care se desfăşoară activităţile
nerezidentului. Cu toate acestea, în funcţie de situaţia existentă, se
poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru a considera că
există un sediu permanent.
b)
Un angajat al unei societăţi căruia i se permite, pe o perioadă lungă de
timp, să utilizeze un birou în sediul unei alte societăţi pentru a
asigura respectarea de către societatea din urmă a obligaţiilor asumate
prin contractul încheiat cu prima societate. În acest caz, angajatul
desfăşoară activităţi legate de obiectul primei societăţi, iar biroul ce
se găseşte la dispoziţia sa în sediul celeilalte societăţi va constitui
un sediu permanent al angajatorului său, dacă biroul este pus la
dispoziţia sa pe o perioadă de timp suficient de lungă pentru a
constitui un «loc de activitate» şi dacă activităţile efectuate acolo
depăşesc activităţile precizate în art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
c)
O societate de transport rutier care foloseşte zilnic o perioadă scurtă
de timp o platformă de livrare din depozitul clientului său, pentru a
livra mărfuri achiziţionate de acel client. În acest caz, prezenţa
societăţii de transport rutier la platforma de livrare este de scurtă
durată şi societatea nu poate considera că acel loc se află la
dispoziţia sa şi constituie un sediu permanent al societăţii.
d)
Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe săptămână într-o
clădire mare de birouri ce aparţine principalului lui client. În acest
caz, prezenţa zugravului în acea clădire de birouri în care îşi
desfăşoară activitatea, respectiv zugrăveşte, constituie un sediu
permanent al zugravului.
5.
Cuvintele «prin care» trebuie să se aplice în toate situaţiile în care
activităţile economice sunt desfăşurate într-o anumită locaţie ce este
la dispoziţia societăţii în acest scop. Astfel, se va considera că o
societate angajată pentru pavarea unui drum îşi desfăşoară activitatea
«prin» locaţia în care are loc activitatea.
6.
Locul de activitate trebuie să fie «fix», astfel încât să existe o
legătură între locul de activitate şi un anumit punct geografic. Nu este
importantă perioada de timp în care o societate a unui stat contractant
operează în celălalt stat contractant dacă nu face acest lucru într-un
loc distinct, dar nu înseamnă că echipamentul ce constituie locul de
activitate trebuie să fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca
echipamentul să rămână într-un anumit loc. Atunci când activităţile
economice ale unei societăţi sunt deplasate între locaţii învecinate,
pot exista dificultăţi în a stabili dacă există un singur «loc de
activitate». Dacă există mai multe locuri de activitate şi dacă
celelalte condiţii ale sediului permanent sunt îndeplinite, la fiecare
dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente. Se
consideră că există un singur loc de activitate atunci când o anumită
locaţie, în interiorul căreia sunt deplasate activităţile, poate fi
identificată ca formând un tot unitar din punct de vedere comercial şi
geografic, în ceea ce priveşte activitatea respectivă. Acest principiu
poate fi ilustrat prin exemple:
a)
O mină constituie un singur loc de activitate, chiar dacă activităţile
pot fi deplasate dintr-o locaţie în alta în interiorul acelei mine,
deoarece mina respectivă constituie o singură unitate geografică şi
comercială din punct de vedere al activităţii miniere. Un «hotel de
birouri» în care o firmă de consultanţă închiriază în mod regulat
diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate
pentru acea firmă, deoarece, în acest caz, clădirea constituie un tot
unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de
activitate al acelei firme de consultanţă. O stradă pietonală, o piaţă
deschisă sau un târg în care îşi fixează standul un comerciant
reprezintă unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
b)
Faptul că activităţile pot fi desfăşurate într-o zonă geografică
limitată nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind
loc unic de activitate. Astfel, atunci când un zugrav lucrează succesiv
în cadrul unei serii de contracte fără legătură între ele pentru mai
mulţi clienţi diferiţi, într-o clădire mare de birouri, fără să existe
contract pentru un proiect complex de zugrăvire a clădirii, clădirea nu
este considerată ca unic loc de activitate. Dacă însă un zugrav
efectuează, în cadrul unui singur contract, lucrări în toată clădirea
pentru un singur client, acest contract reprezintă un singur proiect şi
clădirea în ansamblul său este un singur loc de activitate pentru
lucrările de zugrăvit, deoarece constituie un tot unitar din punct de
vedere comercial şi geografic.
c)
O zonă în care activităţile sunt desfăşurate ca parte a unui singur
proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial şi
care nu întruneşte aceleaşi condiţii din punct de vedere geografic nu
constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci când un consultant
lucrează în diferite sucursale din locaţii diferite în cadrul unui
singur proiect de instruire profesională a angajaţilor unei bănci,
fiecare sucursală este considerată separat. Dacă însă respectivul
consultant se deplasează dintr-un birou în altul în cadrul aceleiaşi
sucursale, se va considera că el rămâne în acelaşi loc de activitate.
Locaţia unică a sucursalei se încadrează în condiţia de tot unitar din
punct de vedere geografic, situaţie care lipseşte în cazul în care
consultantul se deplasează între sucursale aflate în locaţii diferite.
7.
Deoarece locul de activitate trebuie să fie fix, se consideră sediu
permanent dacă acel loc de activitate are un anumit grad de permanenţă.
Se consideră astfel că există un sediu permanent atunci când locul de
activitate a fost menţinut pe o perioadă mai lungă de 6 luni. Astfel, în
cazul activităţilor a căror natură este repetitivă, fiecare perioadă în
care este utilizat locul de activitate trebuie analizată în combinaţie
cu numărul de ocazii în care s-a utilizat respectivul loc, care se pot
întinde pe un număr de ani.
Un loc de activitate poate totuşi să constituie un sediu permanent chiar
dacă există doar pentru o perioadă scurtă de timp. Astfel:
a)
Întreruperile temporare de activitate nu determină încetarea existenţei
sediului permanent. Când un anumit loc de activitate este utilizat numai
în intervale scurte de timp, dar aceste utilizări au loc cu
regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie
considerat ca fiind de natură strict temporară.
b)
De asemenea, în situaţiile în care un loc de activitate este utilizat pe
perioade foarte scurte de timp de un număr de societăţi similare
conduse de aceeaşi persoană sau de persoane asociate. În această
situaţie se evită considerarea locului de activitate ca fiind utilizat
altfel decât în scopuri temporare de fiecare dintre societăţi.
c)
Atunci când un loc de activitate care a fost la început conceput pentru a
fi utilizat pe o perioadă de timp scurtă, încât nu constituia sediu
permanent, dar este în realitate menţinut mai mult, devine un loc fix de
activitate şi se transformă retroactiv în sediu permanent. Un loc de
activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la
înfiinţarea sa chiar dacă a existat, în practică, doar pe o perioadă
scurtă de timp, dacă acesta a fost prematur lichidat datorită unor
situaţii deosebite, cum ar fi eşecul investiţiei.
8.
Pentru ca un loc de activitate să constituie sediu permanent, societatea
ce îl utilizează trebuie să îşi desfăşoare integral sau parţial
activităţile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie să fie
permanentă în sensul că nu există întreruperi ale operaţiunilor, ci
operaţiunile trebuie desfăşurate cu regularitate.
9.
Atunci când activele corporale, precum utilajele, echipamentele
industriale, comerciale sau ştiinţifice, clădirile, ori activele
necorporale, precum brevetele, procedurile şi alte proprietăţi similare,
sunt închiriate sau acordate în leasing unor terţi printr-un loc fix de
activitate menţinut de o societate a unui stat contractant în celălalt
stat, această activitate va conferi, în general, locului de activitate
caracterul de sediu permanent. Acelaşi lucru este valabil şi atunci când
printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Dacă o societate
a unui stat închiriază sau acordă în leasing utilaje, echipamente,
clădiri sau proprietăţi necorporale unei societăţi a celuilalt stat fără
ca pentru această închiriere să menţină un loc fix de activitate în
celălalt stat, atunci utilajele, echipamentele, clădirea sau
proprietăţile necorporale închiriate nu constituie un sediu permanent al
locatorului, cu condiţia ca obiectul contractului să fie limitat la
simpla închiriere a utilajelor sau echipamentelor. Acesta este şi cazul
când locatorul furnizează personal, ulterior instalării, pentru a opera
echipamentul, cu condiţia ca responsabilitatea acestuia să fie limitată
la operarea şi întreţinerea echipamentului sub conducerea,
responsabilitatea şi controlul locatarului. Dacă personalul are
responsabilităţi mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind
lucrările în care va fi utilizat echipamentul, sau dacă operează,
asigură service, inspectează şi întreţine echipamentul sub
responsabilitatea şi controlul locatorului, atunci activitatea
locatorului poate depăşi simpla închiriere a echipamentului şi poate
constitui o activitate antreprenorială. În acest caz se consideră că
există un sediu permanent dacă este îndeplinit criteriul permanenţei.
10.
Activitatea unei societăţi este desfăşurată în principal de către
antreprenor sau de către personal aflat într-o relaţie de angajare
retribuită cu societatea. Acest personal include angajaţi şi alte
persoane care primesc instrucţiuni de la societate ca agenţi dependenţi.
Prerogativele acestui personal în relaţiile sale cu terţii sunt
irelevante. Nu are nicio importanţă dacă agentul dependent este
autorizat sau nu să încheie contracte, dacă lucrează la locul fix de
activitate. Un sediu permanent este considerat şi dacă activitatea
societăţii este desfăşurată în principal cu ajutorul echipamentului
automatizat, activităţile personalului fiind limitate la montarea,
operarea, controlarea şi întreţinerea acestui echipament. Deci, maşinile
cu câştiguri, automatele cu vânzare şi celelalte echipamente similare
instalate de o societate a unui stat în celălalt stat constituie un
sediu permanent în funcţie de desfăşurarea de către societate şi a altor
activităţi în afară de instalarea iniţială a maşinilor. Nu există un
sediu permanent atunci când societatea doar instalează maşinile şi apoi
le închiriază altor societăţi. Un sediu permanent există atunci când
societatea care instalează maşinile se ocupă pe cont propriu şi de
operarea acestora şi de întreţinerea lor. Acelaşi lucru este valabil şi
atunci când maşinile sunt operate şi întreţinute de un agent dependent
al societăţii.
11.
Un sediu permanent există imediat ce societatea începe să îşi desfăşoare
activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci
când societatea pregăteşte activitatea pentru care va servi permanent
locul de activitate. Perioada de timp în care locul fix de activitate
este înfiinţat de către societate nu trebuie luată în calcul, cu
condiţia ca această activitate să difere substanţial de activitatea
pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va
înceta să existe odată cu renunţarea la locul fix de activitate sau
odată cu încetarea oricărei activităţi desfăşurate prin acesta,
respectiv atunci când toate actele şi măsurile ce au legătură cu
activităţile anterioare ale sediului permanent sunt încheiate, cum ar fi
finalizarea tranzacţiilor curente, întreţinerea şi repararea
utilajelor. O întrerupere temporară a operaţiunilor nu poate fi privită
însă ca o încetare a activităţii. Dacă locul fix de activitate este
închiriat unei alte societăţi, acesta va servi în mod normal numai
activităţilor acelei societăţi, şi nu activităţilor locatorului; în
general, sediul permanent al locatorului încetează să existe, cu
excepţia situaţiilor în care acesta continuă să îşi desfăşoare
activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
12.
Deşi o locaţie în care echipamentul automat este operat de către o
societate poate constitui un sediu permanent în ţara în care este
situat, trebuie făcută o distincţie între un computer, ce poate fi
instalat într-o locaţie astfel încât în anumite condiţii poate constitui
sediu permanent, şi datele şi software-ul utilizat de respectivul
echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care
reprezintă o combinaţie de software şi date electronice, nu constituie
un activ corporal, nu are o locaţie care să poată constitui un «loc de
activitate» şi nu există «un amplasament, cum ar fi clădiri sau, în
unele cazuri, echipamente sau utilaje» în ceea ce priveşte software-ul
şi datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel
site web şi prin intermediul căruia acesta este accesibil este un
echipament ce are o locaţie fizică şi locaţia fizică poate constitui un
«loc fix de activitate» al societăţii care operează serverul.
13.
Distincţia dintre site-ul web şi serverul pe care acesta este stocat şi
utilizat este importantă, deoarece societatea care operează serverul
poate fi diferită de societatea care desfăşoară activităţi prin site-ul
web. Este frecventă situaţia ca un site web prin care o societate
desfăşoară activităţi să fie găzduit pe serverul unui furnizor de
servicii internet. Deşi onorariile plătite unui furnizor de servicii
internet în cadrul acestui aranjament pot avea la bază dimensiunea
spaţiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul şi datele necesare
site-ului web, prin aceste contracte serverul şi locaţia acestuia nu
sunt la dispoziţia societăţii, chiar dacă respectiva societate a putut
să stabilească că site-ul său web va fi găzduit pe un anumit server
dintr-o anumită locaţie. În acest caz, societatea nu are nicio prezenţă
fizică în locaţia respectivă, deoarece site-ul web nu este corporal. În
aceste cazuri nu se poate considera că respectiva societate a dobândit
un loc de activitate prin aranjamentul de găzduire a site-ului. În cazul
în care societatea care desfăşoară activităţi printr-un site web are
serverul la dispoziţia sa, aceasta deţine în proprietate sau închiriază
serverul pe care este stocat şi utilizat site-ul web şi operează acest
server, locul în care se află serverul constituie un sediu permanent al
societăţii dacă sunt îndeplinite celelalte condiţii ale art. 8 din Codul
fiscal.
14.
Computerul într-o anumită locaţie poate constitui un sediu permanent
numai dacă îndeplineşte condiţia de a fi fix. În cazul unui server, nu
este relevantă posibilitatea ca serverul să fie deplasat, ci dacă acesta
este în realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server să constituie un
loc de activitate fix, el trebuie să fie amplasat într-un anumit loc pe
o perioadă de timp suficientă pentru a fi considerat fix.
15.
Pentru a se stabili dacă activitatea unei societăţi este desfăşurată
integral sau parţial printr-un astfel de echipament trebuie să se
analizeze de la caz la caz dacă datorită acestui echipament societatea
are la dispoziţie facilităţi acolo unde sunt îndeplinite funcţiile de
activitate ale societăţii.
16.
Atunci când o societate operează un computer într-o anumită locaţie,
poate exista un sediu permanent chiar dacă nu este necesară prezenţa
niciunui angajat al societăţii în locaţia respectivă pentru a opera
computerul. Prezenţa personalului nu este necesară pentru a se considera
că o societate îşi desfăşoară activităţile parţial sau total într-o
locaţie, atunci când nu se impune prezenţa personalului pentru a
desfăşura activităţi în acea locaţie. Această situaţie se aplică
comerţului electronic în aceeaşi măsură în care se aplică şi altor
activităţi în care echipamentul funcţionează automat, cum ar fi în cazul
echipamentului automat de pompare utilizat în exploatarea resurselor
naturale.
17.
Un alt aspect este cel legat de faptul că nu se poate considera că
există un sediu permanent atunci când operaţiunile de comerţ electronic
desfăşurate prin computer într-o anumită locaţie dintr-o ţară sunt
limitate la activităţile pregătitoare sau auxiliare descrise în art. 8
alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se stabili dacă anumite activităţi
efectuate într-o astfel de locaţie intră sub incidenţa art. 8 alin. (4)
din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, ţinând seama
de diversele funcţii îndeplinite de societate prin respectivul
echipament. Activităţile ce sunt în general privite ca fiind activităţi
pregătitoare sau auxiliare includ în special:
a)
furnizarea unei legături de comunicaţii - foarte asemănătoare cu o linie telefonică - între furnizori şi clienţi;
b)
publicitatea pentru bunuri sau servicii;
c)
transmiterea informaţiilor printr-un server-oglindă în scopuri de securitate şi eficienţă;
d)
culegerea de date de piaţă pentru societate;
e)
furnizarea de informaţii.
18.
Există un sediu permanent când aceste funcţii constituie partea
esenţială şi semnificativă a activităţii de afaceri a societăţii sau
când alte funcţii centrale ale societăţii sunt realizate prin computer,
echipamentul constituind un loc fix de activitate al societăţii,
întrucât aceste funcţii depăşesc activităţile prevăzute la art. 8 alin.
(4) din Codul fiscal.
19.
Funcţiile centrale ale unei anumite societăţi depind de natura
activităţii desfăşurate de respectiva societate. Unii furnizori de
servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor în
scopul găzduirii site-urilor web sau a altor aplicaţii pentru alte
societăţi. Pentru aceşti furnizori de servicii internet, operarea
serverelor ce oferă servicii clienţilor reprezintă o componentă a
activităţii comerciale ce nu este considerată o activitate pregătitoare
sau auxiliară.
În cazul unei societăţi denumite «e-tailer» sau «e-comerciant» ce are ca
activitate vânzarea de produse prin internet şi nu are ca obiect de
activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locaţie
nu este suficientă pentru a concluziona că activităţile desfăşurate în
acel loc sunt mai mult decât activităţi pregătitoare şi auxiliare.
Într-o astfel de situaţie trebuie să se analizeze natura activităţilor
desfăşurate din perspectiva activităţii derulate de societate. Dacă
aceste activităţi sunt strict pregătitoare sau auxiliare faţă de
activitatea de vânzare de produse pe internet şi locaţia este utilizată
pentru a opera un server ce găzduieşte un site web care, aşa cum se
întâmplă adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru
prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informaţii
potenţialilor clienţi, se aplică art. 8 alin. (4) din Codul fiscal şi
locaţia nu va constitui un sediu permanent. Dacă funcţiile tipice
aferente vânzării sunt realizate în acea locaţie, cum ar fi prin
încheierea contractului cu clientul, procesarea plăţii şi livrarea
produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat în
acel loc, aceste activităţi nu pot fi considerate strict pregătitoare
sau auxiliare.
20.
În ceea ce priveşte aplicarea art. 8 alin. (5) din Codul fiscal, pentru a
stabili dacă un furnizor de servicii internet constituie un sediu
permanent, atunci când acesta oferă serviciul de a găzdui pe server
site-urile web ale altor societăţi, se pune întrebarea dacă este
aplicabil art. 8 alin. (5) din Codul fiscal. Art. 8 alin. (5) din Codul
fiscal nu se aplică deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt
consideraţi agenţi ai societăţilor cărora le aparţin site-urile web,
deoarece aceştia nu au autoritatea de a încheia contracte în numele
acestor societăţi şi nu încheie în mod obişnuit astfel de contracte sau
deoarece ei sunt consideraţi agenţi cu statut independent ce acţionează
conform activităţii lor obişnuite, lucru evidenţiat şi de faptul că ei
găzduiesc site-uri web pentru societăţi diferite. Este de asemenea clar
că întrucât site-ul web prin care o societate îşi desfăşoară activitatea
nu este în sine o «persoană», conform definiţiei prevăzute la art. 7
alin. (1) pct. 20 din Codul fiscal, art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu
se poate aplica pentru a considera că există un sediu permanent, în
virtutea faptului că site-ul web este un agent al societăţii, în sensul
acelui alineat.
21.
La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile la art. 5
«Sediu permanent» din Modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al
Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
___________
Paragraful a fost modificat prin litera A. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Codul fiscal:
Definiţia sediului permanent
Art. 8. -
[...]
(71)
Persoanele juridice române, persoanele fizice rezidente, precum şi
sediile permanente din România aparţinând persoanelor juridice străine
beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţilor de
lucrări de construcţii, montaj, supraveghere, consultanţă, asistenţă
tehnică şi orice alte activităţi, executate de persoane juridice străine
sau fizice nerezidente pe teritoriul României, au obligaţia să
înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri la organele
fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al
preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Contractele
încheiate pentru activităţi desfăşurate în afara teritoriului României
nu fac obiectul înregistrării potrivit prezentelor dispoziţii. Pentru
încadrarea ca sediu permanent a unui şantier de construcţii sau a unui
proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau a activităţilor de
supraveghere legate de acestea şi a altor activităţi similare, se va
avea în vedere data de începere a activităţii din contractele încheiate
sau orice alte informaţii ce probează începerea activităţii. Perioadele
consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în
mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada
care s-a consumat la realizarea contractului de bază.
[...]
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 2. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
211.
Prin sintagma orice alte activităţi din alin. (71) al art. 8 din Codul fiscal se înţelege serviciile prestate în România, care generează venituri impozabile.
212.
Atunci când nu este încheiat contract în formă scrisă, se înregistrează
documentele care justifică prestările efective de servicii pe teritoriul
României: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de
lucru, studii de fezabilitate, studii de piaţă sau orice alte documente
corespunzătoare.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 2. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Codul fiscal:
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
Art. 11
-
(1)
La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înţelesul
prezentului cod, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o
tranzacţie care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unui
tranzacţii pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei.
(11)
Autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie efectuată
de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al preşedintelui Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală.
(12)
De asemenea, nu sunt luate în considerare de autorităţile fiscale
tranzacţiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al
preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Procedura de
declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilită prin ordin al
preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Ordinul şi
lista contribuabililor declaraţi inactivi se comunică contribuabililor
cărora le sunt destinate şi persoanelor interesate, prin afişarea pe
pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
(2)
În cadrul unei tranzacţii între persoane române şi persoane nerezidente
afiliate, precum şi între persoane române afiliate, autorităţile fiscale
pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricăreia dintre persoane,
după cum este necesar, pentru a reflecta preţul de piaţă al bunurilor
sau al serviciilor furnizate în cadrul tranzacţiei. La stabilirea
preţului de piaţă al tranzacţiilor între persoane afiliate se foloseşte
cea mai adecvată dintre următoarele metode:
a)
metoda comparării preţurilor, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe
baza preţurilor plătite altor persoane care vând bunuri sau servicii
comparabile către persoane independente;
b)
metoda cost-plus, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe baza
costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzacţie, majorat cu
marja de profit corespunzătoare;
c)
metoda preţului de revânzare, prin care preţul de piaţă se stabileşte pe
baza preţului de revânzare al bunului sau serviciului vândut unei
persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vânzarea, alte
cheltuieli ale contribuabilului şi o marjă de profit;
d)
orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de
transfer emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
___________
Paragraful a fost modificat prin litera A. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Norme metodologice:
22.
Reconsiderarea evidenţelor, realizată de autoritatea fiscală în scopul
reflectării preţului de piaţă al bunurilor şi serviciilor, se efectuează
şi la cealaltă persoană afiliată implicată.
23.
La estimarea preţului de piaţă al tranzacţiilor se poate utiliza una dintre următoarele metode:
a)
metoda comparării preţurilor;
b)
metoda cost-plus;
c)
metoda preţului de revânzare;
d)
orice altă metodă recunoscută în liniile directoare privind preţurile de
transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică.
24.
În termeni generali, preţul de piaţă este determinat prin raportarea la
tranzacţii comparabile necontrolate. O tranzacţie este necontrolată dacă
se desfăşoară între persoane independente.
25.
Metoda comparării preţurilor
Determinarea preţului de piaţă are la bază comparaţia preţului
tranzacţiei analizate cu preţurile practicate de alte entităţi
independente de aceasta, atunci când sunt vândute produse sau servicii
comparabile. Pentru transferul de bunuri, mărfuri sau servicii între
persoane afiliate, preţul de piaţă este acel preţ pe care l-ar fi
convenit persoane independente, în condiţiile existente pe pieţe,
comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri
sau de mărfuri identice ori similare, în cantităţi comparabile, în
acelaşi punct din lanţul de producţie şi de distribuţie şi în condiţii
comparabile de livrare şi de plată. În acest sens, pentru stabilirea
valorii de piaţă se poate recurge la:
a)
compararea preţurilor convenite între persoane afiliate cu preţurile
convenite în relaţiile cu persoane independente, pentru tranzacţii
comparabile (compararea internă a preţurilor);
b)
compararea preţurilor convenite între persoane independente, pentru tranzacţii comparabile (compararea externă a preţurilor).
Pentru aplicarea metodei comparării preţurilor, preţul de piaţă al
tranzacţiei este determinat prin compararea preţului de vânzare al
mărfurilor şi serviciilor identice sau similare, vândute în cantităţi
comparabile, cu preţul de vânzare al mărfurilor şi al serviciilor supuse
evaluării. În cazul în care cantităţile nu sunt comparabile, se
utilizează preţul de vânzare pentru mărfurile şi serviciile identice sau
similare, vândute în cantităţi diferite. Pentru aceasta, preţul de
vânzare se corectează cu diferenţele în plus sau în minus care ar putea
fi determinate de diferenţa de cantitate.
26.
Metoda cost-plus
Pentru determinarea preţului pieţei, metoda se bazează pe majorarea
costurilor principale cu o marjă de profit corespunzătoare domeniului de
activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru această
metodă, în cazul transferului de mărfuri sau de servicii între persoane
afiliate, este reprezentat de costurile producătorului sau ale
furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se
aceeaşi metodă de calcul pe care persoana care face transferul îşi
bazează şi politica de stabilire a preţurilor faţă de persoane
independente. Suma care se adaugă la costul astfel stabilit va avea în
vedere o marjă de profit care este corespunzătoare domeniului de
activitate al contribuabilului. În acest caz, preţul de piaţă al
tranzacţiei controlate reprezintă rezultatul adăugării profitului la
costurile de mai sus. În cazul în care mărfurile sau serviciile sunt
transferate printr-un număr de persoane afiliate, această metodă urmează
să fie aplicată separat pentru fiecare stadiu, luându-se în considerare
rolul şi activităţile concrete ale fiecărei persoane afiliate. Costul
plus profitul furnizorului într-o tranzacţie controlată va fi stabilit
în mod corespunzător prin referinţă la costul plus profitul aceluiaşi
furnizor în comparaţie cu tranzacţiile necontrolate. În completare,
metoda care poate fi folosită este costul plus profitul care a fost
câştigat în tranzacţii comparabile de către o persoană independentă.
27.
Metoda preţului de revânzare
În cazul acestei metode preţul pieţei este determinat pe baza preţului
de revânzare al produselor şi serviciilor către entităţi independente,
diminuat cu cheltuielile de vânzare, alte cheltuieli ale
contribuabilului şi o marjă de profit. Această metodă se aplică
pornindu-se de la preţul la care un produs cumpărat de la o persoană
afiliată este revândut unei persoane independente. Acest preţ (preţul de
revânzare) este apoi redus cu o marjă brută corespunzătoare (marja
preţului de revânzare), reprezentând valoarea din care ultimul vânzător
din cadrul grupului încearcă să îşi acopere cheltuielile de vânzare şi
alte cheltuieli de operare în funcţie de operaţiunile efectuate (luând
în considerare activele utilizate şi riscul asumat) şi să realizeze un
profit corespunzător. În acest caz, preţul de piaţă pentru transferul
bunului între entităţi afiliate este preţul care rămâne după scăderea
marjei brute şi după ajustarea cu alte costuri asociate achiziţionării
produsului. Marja preţului de revânzare a ultimului vânzător într-o
tranzacţie controlată poate fi determinată prin referinţă la marja
profitului de revânzare, pe care acelaşi ultim vânzător o câştigă pentru
bunurile procurate şi vândute în cadrul tranzacţiilor necontrolate
comparabile. De asemenea, se poate utiliza şi marja profitului ultimei
vânzări realizate de o persoană independentă în cadrul unor tranzacţii
necontrolate comparabile.
La stabilirea valorii marjei preţului de revânzare trebuie să se aibă în vedere următoarele aspecte:
a)
factorii referitori la perioada de timp dintre cumpărarea iniţială şi
revânzare, inclusiv cei referitori la schimbările survenite pe piaţă în
ceea ce priveşte cheltuielile, ratele de schimb şi inflaţia;
b)
modificările survenite în starea şi gradul de uzură al bunurilor ce fac
obiectul tranzacţiei, inclusiv modificările survenite prin progresul
tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c)
dreptul exclusiv al revânzătorului de a vinde anumite bunuri sau
drepturi, care ar putea influenţa decizia asupra unei schimbări a marjei
de preţ.
De regulă, metoda preţului de revânzare este utilizată în cazul în care
cel care revinde nu majorează substanţial valoarea produsului. Metoda
poate fi utilizată şi atunci când, înainte de revânzare, bunurile mai
sunt prelucrate şi, în aceste circumstanţe, se poate stabili marja
adecvată.
28.
În sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode
recunoscute în liniile directoare privind preţurile de transfer, emise
de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, se înţelege
metoda marjei nete şi metoda împărţirii profitului.
29.
Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implică calcularea marjei nete a profitului, obţinută
de o persoană în urma uneia sau a mai multor tranzacţii cu persoane
afiliate, şi estimarea acestei marje pe baza nivelului obţinut de către
aceeaşi persoană în tranzacţii cu persoane independente sau pe baza
marjei obţinute în tranzacţii comparabile efectuate de persoane
independente.
Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparaţii între anumiţi
indicatori financiari ai persoanelor afiliate şi aceiaşi indicatori ai
persoanelor independente care activează în cadrul aceluiaşi domeniu de
activitate.
În utilizarea metodei marjei nete trebuie luate în considerare
diferenţele dintre persoanele ale căror marje sunt comparabile. În acest
sens vor fi avuţi în vedere următorii factori: competitivitatea altor
contribuabili de pe piaţă şi a bunurilor echivalente, eficienţa şi
strategia de management, poziţia pe piaţă, diferenţa în structura
costurilor şi nivelul experienţei în afaceri.
30.
Metoda împărţirii profitului
Metoda împărţirii profitului se foloseşte atunci când tranzacţiile
efectuate între persoane afiliate sunt interdependente, astfel încât nu
este posibilă identificarea unor tranzacţii comparabile. Această metodă
presupune estimarea profitului obţinut de persoanele afiliate în urma
uneia sau a mai multor tranzacţii şi împărţirea acestor profituri între
persoanele afiliate proporţional cu profitul care ar fi fost obţinut de
către persoane independente. Împărţirea profiturilor trebuie să se
realizeze printr-o estimare adecvată a veniturilor realizate şi a
costurilor suportate în urma uneia sau a mai multor tranzacţii de către
fiecare persoană. Profiturile trebuie împărţite astfel încât să reflecte
funcţiile efectuate, riscurile asumate şi activele folosite de către
fiecare dintre părţi.
31.
În cazul comparării tranzacţiilor dintre persoane afiliate şi cele independente se au în vedere:
a)
diferenţele determinate de particularităţile bunurilor materiale,
nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzacţiilor
comparabile, în măsura în care aceste particularităţi influenţează
preţul de piaţă al obiectului respectivei tranzacţii;
b)
funcţiile îndeplinite de persoane în tranzacţiile respective.
La analiza funcţiilor persoanelor participante într-o tranzacţie vor fi
avute în vedere: importanţa economică a funcţiilor îndeplinite de
fiecare participant, împărţirea riscurilor şi a responsabilităţilor
între părţile ce participă la tranzacţie, volumul resurselor angajate,
al utilajelor şi echipamentelor, valoarea activelor necorporale
folosite.
32.
La stabilirea preţului de piaţă al tranzacţiilor dintre persoane
afiliate se foloseşte una dintre metodele prevăzute mai sus. În vederea
stabilirii celei mai adecvate metode se au în vedere următoarele
elemente:
a)
metoda care se apropie cel mai mult de împrejurările în care sunt
stabilite preţurile supuse liberei concurenţe pe pieţe comparabile din
punct de vedere comercial;
b)
metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din funcţionarea
efectivă a persoanelor afiliate implicate în tranzacţii supuse liberei
concurenţe;
c)
gradul de precizie cu care se pot face ajustări în vederea obţinerii comparabilităţii;
d)
circumstanţele cazului individual;
e)
activităţile desfăşurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f)
metoda folosită trebuie să corespundă împrejurărilor date ale pieţei şi ale activităţii contribuabilului;
g)
documentaţia care poate fi pusă la dispoziţie de către contribuabil.
33.
Circumstanţele cazului individual care urmează să fie luat în considerare în examinarea preţului de piaţă sunt:
a)
tipul, starea, calitatea, precum şi gradul de noutate al bunurilor, mărfurilor şi serviciilor transferate;
b)
condiţiile pieţei pe care bunurile, mărfurile sau serviciile sunt
folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vândute unor persoane
independente;
c)
activităţile desfăşurate şi stadiile din lanţul producţiei şi distribuţiei ale entităţilor implicate;
d)
clauzele cuprinse în contractele de transfer privind: obligaţiile,
termenele de plată, rabaturile, reducerile, garanţiile acordate,
asumarea riscului;
e)
în cazul unor relaţii de transfer pe termen lung, avantajele şi riscurile legate de acestea;
f)
condiţiile speciale de concurenţă.
34.
În aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal
se iau în considerare datele şi documentele înregistrate în momentul în
care a fost încheiat contractul.
În cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aibă în vedere
dacă terţe părţi independente ţin seama de riscurile asociate, încheind
contractele corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a
preţului).
În situaţia în care în legătură cu transferul bunurilor şi al
serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condiţii de
plată sau facilităţi de credit pentru client diferite de practica
comercială obişnuită), precum şi în cazul furnizării parţiale de
materiale de către client sau servicii auxiliare, la determinarea
preţului de piaţă trebuie să se ia în considerare şi aceşti factori.
35.
La aplicarea metodelor prevăzute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal
nu se iau în considerare preţurile care au fost influenţate de situaţii
competitive speciale, cum ar fi:
a)
preţuri practicate pe pieţe speciale închise, unde aceste preţuri sunt
stabilite diferit de condiţiile de pe piaţa din care se face transferul;
b)
preţuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piaţă;
c)
preţuri care sunt influenţate de reglementările autorităţilor publice.
36.
Atunci când se stabileşte preţul de piaţă al serviciilor în cadrul
tranzacţiilor dintre persoane afiliate, autorităţile fiscale examinează
în primul rând dacă persoanele independente, cu un comportament adecvat,
ar fi încheiat o asemenea tranzacţie în condiţiile stabilite de
persoanele afiliate.
În cazul furnizărilor de servicii se iau în considerare tarifele
obişnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard
existente în anumite domenii (transport, asigurare). În cazul în care nu
există tarife comparabile se foloseşte metoda «cost-plus».
37.
În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele
persoane afiliate care urmează să beneficieze de pe urma publicităţii
făcute sau, dacă este necesar, sunt alocate proporţional cu beneficiul.
În situaţia în care costurile de publicitate sunt asumate de
societatea-mamă în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt
nedeductibile la persoana controlată.
La calcularea profitului, autorităţile fiscale estimează cheltuielile
efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proporţional cu
beneficiile câştigate de aceste persoane din publicitate. Dacă un
contribuabil efectuează cheltuieli cu publicitatea de care beneficiază
şi o persoană afiliată, se presupune că prima persoană a furnizat celei
de a doua persoane servicii comerciale, proporţional cu natura şi sfera
serviciilor furnizate de o companie de publicitate independentă.
Pentru a stabili mai clar proporţiile cheltuielilor efectuate de fiecare
persoană cu publicitatea, de care beneficiază două sau mai multe
persoane afiliate, trebuie luate în considerare pieţele pe care s-a
făcut publicitatea şi cota de piaţă a respectivelor persoane afiliate în
vânzările de bunuri şi servicii cărora li s-a făcut reclama.
38.
Când un contribuabil acordă un împrumut (credit) unei persoane afiliate
sau atunci când acesta primeşte un astfel de împrumut (credit),
indiferent de scopul şi destinaţia sa, preţul pieţei pentru asemenea
serviciu este constituit din dobânda care ar fi fost agreată de persoane
independente pentru astfel de servicii furnizate în condiţii
comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv
împrumutului.
În cazul serviciilor de finanţare între persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizează:
a)
dacă împrumutul dat este în interesul desfăşurării activităţii beneficiarului şi a fost utilizată în acest scop;
b)
dacă a existat o schemă de distribuţie a profitului.
Încadrarea împrumutului în schema de distribuţie a profitului va fi
presupusă dacă la data acordării împrumutului nu se aşteaptă în mod cert
o rambursare a împrumutului sau dacă contractul conţine clauze
defavorabile pentru plătitor.
Atunci când se examinează dobânda, trebuie luate în considerare: suma şi
durata împrumutului, natura şi scopul împrumutului, garanţia implicată,
valuta implicată, riscurile de schimb şi costurile măsurilor de
asigurare a ratei de schimb, precum şi alte circumstanţe de acordare a
împrumutului.
Raportarea condiţiilor de împrumut are în vedere ratele dobânzii
aplicate în împrejurări comparabile şi în aceeaşi zonă valutară de o
persoană independentă. De asemenea, trebuie să se ţină seama de măsurile
pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a împărţi riscul
de schimb (de exemplu: clauze care menţin valoarea împrumutului în
termeni reali, încheierea unui contract de devize pentru plată la termen
pe cheltuiala împrumutătorului).
39.
În cazul dobânzilor aferente furnizorilor de bunuri şi de servicii este
necesar să se examineze dacă costul dobânzii reprezintă o practică
comercială obişnuită sau dacă părţile care fac tranzacţia cer dobândă
acolo unde, în tranzacţii comparabile, bunurile şi serviciile sunt
transferate reciproc. Aceste elemente de analiză se au în vedere şi la
alte forme de venituri sau costuri asimilate dobânzilor.
40.
Atunci când se stabileşte preţul de piaţă al drepturilor de proprietate
intelectuală în cadrul tranzacţiilor dintre persoane afiliate,
autorităţile fiscale examinează în primul rând dacă persoanele
independente, cu un comportament adecvat, ar fi încheiat o asemenea
tranzacţie în condiţiile stabilite de persoane afiliate.
În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt:
drepturile de folosire a brevetelor, licenţelor, know-how şi altele de
aceeaşi natură, costurile folosirii proprietăţii nu sunt deduse separat
dacă drepturile sunt transferate în legătură cu furnizarea de bunuri sau
de servicii şi dacă sunt incluse în preţul acestora.
41.
În cazul serviciilor de administrare şi conducere din interiorul grupului se au în vedere următoarele:
a)
între persoanele afiliate costurile de administrare, management,
control, consultanţă sau funcţii similare sunt deduse la nivel central
sau regional prin intermediul societăţii-mamă, în numele grupului ca un
tot unitar. Nu poate fi cerută o remuneraţie pentru aceste activităţi,
în măsura în care baza lor legală este relaţia juridică ce guvernează
forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc
legăturile dintre entităţi. Cheltuielile de această natură pot fi deduse
numai dacă astfel de entităţi furnizează în plus servicii persoanelor
afiliate sau dacă în preţul bunurilor şi în valoarea tarifelor
serviciilor furnizate se iau în considerare şi serviciile sau costurile
administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natură de către o
filială care foloseşte aceste servicii luând în considerare relaţia
juridică dintre ele, numai pentru propriile condiţii, ţinând seama că nu
ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o persoană independentă;
b)
serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existenţă a
serviciilor în cadrul unui grup nu este suficientă, deoarece, ca regulă
generală, persoanele independente plătesc doar serviciile care au fost
prestate în fapt.
Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autorităţile fiscale
vor lua în considerare şi Liniile directoare privind preţurile de
transfer, emise de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
___________
Paragraful a fost modificat prin litera A. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Codul fiscal:
TITLUL II
Impozitul pe profit
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Contribuabili
Art. 13.
-
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu,
următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:
a)
persoanele juridice române;
Norme metodologice:
1.
Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile
naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile
comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de
proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu
capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere
agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste,
instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile,
asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate care are
statutul legal de persoană juridică constituită potrivit legislaţiei
române.
2.
În cazul persoanelor juridice române care deţin participaţii în
capitalul altor societăţi comerciale şi care întocmesc situaţii
financiare consolidate, calculul şi plata impozitului pe profit se fac
la nivelul fiecărei persoane juridice din grup.
Codul fiscal:
b)
persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
Norme metodologice:
3.
Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile,
asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi
organizate în conformitate cu legislaţia unei alte ţări, devin subiect
al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau
parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, aşa cum este
definit acesta în Codul fiscal, de la începutul activităţii sediului.
Codul fiscal:
Scutiri
Art. 15.
-
(1)
Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili: [...]
d)
fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
Norme metodologice:
4.
Fundaţia constituită ca urmare a unui legat, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000
cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările
ulterioare, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe
persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauză de moarte,
constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil
realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar.
Abrogat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
Abrogat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
Codul fiscal:
f)
cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi
valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult,
potrivit legii, şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia ca
sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii
următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru
lucrările de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor
de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru
acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din
despăgubiri sub formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor
reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de
proprietate;
g)
instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele
autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii
următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;
Norme metodologice:
6.
Veniturile obţinute din activităţi economice de către contribuabilii
prevăzuţi la art. 15 alin. (1) lit. f), g) şi h) din Codul fiscal şi
care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menţionate la
literele respective se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 17
din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile
obţinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor
venituri.
___________
Punctul 6. a fost modificat prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
Codul fiscal:
(2)
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile
patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru
următoarele tipuri de venituri: [...]
k)
veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de
organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de
organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării
ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele
de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile
patronale.
Norme metodologice:
7.
Sunt venituri neimpozabile din reclamă şi publicitate veniturile
obţinute din închirieri de spaţii publicitare pe: clădiri, terenuri,
tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Nu se includ în veniturile descrise
anterior veniturile obţinute din prestări de servicii de intermediere
în reclamă şi publicitate.
Codul fiscal:
(3)
Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile
patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru
veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult
de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit,
prevăzute la alin. (2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat
datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce
corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) sau în
prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la
art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz.
Norme metodologice:
8.
Organizaţiile nonprofit care obţin venituri, altele decât cele
menţionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, şi depăşesc limita
prevăzută la alin. (3) plătesc impozit pentru profitul corespunzător
acestora. Determinarea profitului impozabil se face în conformitate cu
prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. În acest sens se
vor avea în vedere următoarele:
a)
stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal;
b)
determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea următorilor paşi:
-
calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului
mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naţională a României
pentru anul fiscal respectiv;
-
calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);
-
stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din
Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mică dintre sumele stabilite
conform precizărilor anterioare;
c)
stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) şi b);
d)
determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c);
e)
calculul profitului impozabil corespunzător veniturilor impozabile de la lit. d), avându-se în vedere următoarele:
(i)
stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor
impozabile de la lit. d). Este necesară utilizarea de către contribuabil
a unor chei corespunzătoare de repartizare a cheltuielilor comune;
(ii)
stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform
regulilor de la pct. (i), luându-se în considerare prevederile art. 21
din Codul fiscal;
(iii)
stabilirea profitului impozabil ca diferenţă între veniturile impozabile
de la lit. d) şi cheltuielile deductibile stabilite la pct. (ii);
f)
calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17
alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra profitului
impozabil stabilit la lit. e).
81.
Veniturile realizate de organizaţiile nonprofit din transferul
sportivilor sunt venituri impozabile la determinarea profitului
impozabil.
___________
Punctul 81. a fost introdus prin punctul 1. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
82.
Prevederile alin. (2) şi alin. (3) ale art. 15 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt
aplicabile şi persoanelor juridice care sunt constituite şi funcţionează
potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de
proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu
modificările şi completările ulterioare.
___________
Punctul 82. a fost introdus prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
Anul fiscal
Art. 16.
-
(1)
Anul fiscal este anul calendaristic.
(2)
Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în
cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul
calendaristic pentru care contribuabilul a existat.
Norme metodologice:
9.
În cazul înfiinţării unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilă începe:
a)
de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are această obligaţie;
b)
de la data înregistrării în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, dacă are această obligaţie;
c)
de la data încheierii sau, după caz, a punerii în aplicare a
contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau naştere unei
noi persoane juridice.
10.
Perioada impozabilă se încheie, în cazul divizărilor sau fuziunilor care
au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor juridice prin
dizolvare fără lichidare, la una dintre următoarele date:
a)
la data înregistrării în registrul comerţului/registrul ţinut de
instanţele judecătoreşti competente a noii societăţi sau a ultimei
dintre ele, în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi;
b)
la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat
operaţiunea sau de la altă dată stabilită prin acordul părţilor în cazul
în care se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată,
potrivit legii;
c)
la data înmatriculării persoanei juridice înfiinţate potrivit
legislaţiei europene, în cazul în care prin fuziune se constituie
asemenea persoane juridice;
d)
la data stabilită potrivit legii, în alte cazuri decât cele menţionate la lit. a), b) şi c).
În cazul dizolvării urmată de lichidarea contribuabilului, perioada
impozabilă încetează la data depunerii situaţiilor financiare la
registrul unde a fost înregistrată, conform legii, înfiinţarea acestuia.
___________
Punctul 10. a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Codul fiscal:
Impozit minim
Art. 18.
-
(1)
Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte,
cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor
sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri
în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe
profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai
mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui
impozit de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
(2)
Contribuabilii, cu excepţia celor prevăzuţi la alin. (1), la art. 13
lit. c)-e) şi la art. 15 şi 38, în cazul cărora impozitul pe profit este
mai mic decât suma impozitului minim pentru tranşa de venituri totale
corespunzătoare, prevăzute la alin. (3), sunt obligaţi la plata
impozitului la nivelul acestei sume.
(3)
Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), sumele corespunzătoare
impozitului minim, stabilite în funcţie de veniturile totale
înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, sunt
următoarele:
| Venituri totale anuale (lei) |
Impozit minim anual (lei) |
| 0-52.000 |
2.200 |
| 52.001-215.000 |
4.300 |
| 215.001-430.000 |
6.500 |
| 430.001-4.300.000 |
8.600 |
| 4.300.001-21.500.000 |
11.000 |
| 21.500.001-129.000.000 |
22.000 |
| Peste 129.000.001 |
43.000 |
(4)
Pentru încadrarea în tranşa de venituri totale prevăzută la alin. (3),
se iau în calcul veniturile totale, obţinute din orice sursă,
înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se
scad:
a)
veniturile din variaţia stocurilor;
b)
veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
c)
veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor
guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor;
d)
veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, conform reglementărilor legale;
e)
veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate
bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul
profitului impozabil, conform reglementărilor legale;
f)
veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare;
g)
veniturile prevăzute la art. 20 lit. d).
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 488/2009 începând cu 30.04.2009.
Norme metodologice:
11.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii
care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de
noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, încadraţi
potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; aceştia trebuie să organizeze
şi să conducă evidenţa contabilă pentru a se cunoaşte veniturile şi
cheltuielile corespunzătoare acestor activităţi. La determinarea
profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile
de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale
contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste
activităţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic
decât 5% din veniturile obţinute din aceste activităţi, contribuabilul
este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se
adaugă la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi,
impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal.
Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt
veniturile aferente activităţilor respective, înregistrate în
conformitate cu reglementările contabile.
111.
Contribuabilii menţionaţi la art. 18 alin. (2) din Codul fiscal, la
determinarea impozitului datorat, vor avea în vedere următoarele:
a)
calculul impozitului pe profit aferent trimestrului/anului, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b)
încadrarea în tranşa de venituri totale anuale prevăzută la art. 18
alin. (3) din Codul fiscal în funcţie de veniturile totale anuale
înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se
scad veniturile prevăzute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c)
stabilirea impozitului minim anual/trimestrial datorat corespunzător
tranşei de venituri totale anuale, determinată potrivit lit. b);
d)
compararea impozitului pe profit trimestrial/anual cu impozitul minim
trimestrial/anual şi plata impozitului la nivelul sumei celei mai mari.
___________
Punctul 111. a fost introdus prin punctul 1. din Hotărâre nr. 488/2009 începând cu 30.04.2009.
112.
În aplicarea prevederilor art. 18 alin. (2) coroborat cu art. 34 alin.
(15) lit. a) din Codul fiscal, pentru trimestrul II al anului 2009, la
calculul impozitului datorat se vor avea în vedere următoarele:
a)
calculul impozitului pe profit aferent trimestrului II, potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal;
b)
încadrarea în tranşa de venituri totale anuale prevăzută la art. 18
alin. (3) din Codul fiscal în funcţie de veniturile totale anuale
înregistrate la data de 31 decembrie a anului precedent, din care se
scad veniturile prevăzute la art. 18 alin. (4) din Codul fiscal;
c)
stabilirea impozitului minim corespunzător tranşei de venituri totale
anuale, determinată potrivit lit. b), pentru perioada 1 mai 2009-30
iunie 2009;
d)
compararea impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul
minim calculat potrivit lit. c) şi plata impozitului la nivelul sumei
celei mai mari.
Exemplul I
O societate comercială a determinat la sfârşitul trimestrului al II-lea
impozit pe profit în sumă de 250 lei. Pentru încadrarea în prevederile
art. 18 alin. (2) contribuabilul ia în calcul veniturile totale
înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în
valoare de 2.200 lei, corespunzător tranşei de venituri totale anuale în
sumă de 40.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din
trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător
prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2
(lunile mai şi iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al
II-lea este în sumă de 250 lei, iar impozitul minim calculat pentru
aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a
impozitului minim în sumă de 367 lei.
Exemplul II
O societate comercială a determinat la sfârşitul trimestrului al II-lea
impozit pe profit în sumă de 500 lei. Pentru încadrarea în prevederile
art. 18 alin. (2) contribuabilul ia în calcul veniturile totale
înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în
valoare de 2.200 lei corespunzător tranşei de venituri totale anuale în
sumă de 50.000 lei. Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din
trimestrul al II-lea impozitul minim se calculează în mod corespunzător
prin împărţirea impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2
(lunile mai şi iunie), astfel: (2.200/12) x 2 = 367 lei.
Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al
II-lea este în sumă de 500 lei, iar impozitul minim calculat pentru
aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a
impozitului pe profit în sumă de 500 lei.
___________
Punctul 112. a fost introdus prin punctul 1. din Hotărâre nr. 488/2009 începând cu 30.04.2009.
113.
Pentru definitivarea impozitului pe profit aferent trimestrului al
IV-lea al anului 2009, din impozitul pe profit calculat cumulat de la
începutul anului se scade impozitul pe profit aferent perioadei
precedente, inclusiv impozitul minim datorat, după caz, până la nivelul
impozitului minim datorat în cursul anului fiscal.
Exemplul III
O societate comercială înregistrează pierdere fiscală la sfârşitul
trimestrului I şi al II-lea. Pentru încadrarea în prevederile art. 18
alin. (2) contribuabilul ia în calcul veniturile totale înregistrate la
31 decembrie 2008, determinând un impozit minim în valoare de 6.500 lei,
corespunzător tranşei de venituri totale anuale în sumă de 300.000 lei.
Pentru perioada 1 mai 2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea
impozitul minim se calculează în mod corespunzător prin împărţirea
impozitului minim anual la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi
iunie), astfel: (6.500/12) x 2 = 1.083 lei. Prin urmare, pentru
trimestrul al II-lea societatea datorează impozitul minim în sumă de
1.083 lei.
Impozitul pe profit cumulat de la începutul anului este în sumă de 6.000
lei. Pentru determinarea impozitului datorat pentru trimestrul al
III-lea se efectuează următorul calcul: 6.000 - 1.083 = 4.917 lei.
Se compară impozitul pe profit aferent trimestrului al III-lea, în sumă
de 4.917 lei, cu impozitul minim aferent acestei perioade: (6.500/12) x 3
= 1.625 lei şi se datorează impozitul pe profit.
La închiderea exerciţiului financiar 2009, contribuabilul înregistrează
pierdere fiscală. Prin urmare, pentru trimestrul al IV-lea datorează
impozit minim în sumă de 1.625 lei. În acest caz, impozitul pe profit de
recuperat reprezintă impozitul datorat în cursul anului respectiv mai
puţin impozitul minim.
___________
Punctul 113. a fost introdus prin punctul 1. din Hotărâre nr. 488/2009 începând cu 30.04.2009.
114.
Impozitul pe profit aferent trimestrului/anului se calculează potrivit
prevederilor titlului II din Codul fiscal, inclusiv cele referitoare la
recuperarea pierderii fiscale prevăzute la art. 26 din titlul II
«Impozitul pe profit».
Exemplul IV
O societate comercială înregistrează la sfârşitul anului 2008 pierdere
fiscală în sumă de 700 lei. În cursul anului 2009 societatea
înregistrează în trimestrul I pierdere fiscală, iar în trimestrul al
II-lea înregistrează un profit impozabil în sumă de 13.200 lei.
Impozit pe profit aferent trimestrului al II-lea = (13.200-700) x 16% = 2.000 lei
Pentru încadrarea în prevederile art. 18 alin. (2) contribuabilul ia în
calcul veniturile totale înregistrate la 31 decembrie 2008, determinând
un impozit minim în valoare de 2.200 lei, corespunzător tranşei de
venituri totale anuale în sumă de 35.000 lei. Pentru perioada 1 mai
2009-30 iunie 2009 din trimestrul al II-lea impozitul minim se
calculează în mod corespunzător prin împărţirea impozitului minim anual
la 12 luni şi înmulţit cu 2 (lunile mai şi iunie), astfel: (2.200/12) x 2
= 367 lei.
Având în vedere că impozitul pe profit datorat pentru trimestrul al
II-lea este în sumă de 2.000 lei, iar impozitul minim calculat pentru
aceeaşi perioadă este de 367 lei, contribuabilul are obligaţia de plată a
impozitului pe profit în sumă de 2.000 lei.
___________
Punctul 114. a fost introdus prin punctul 1. din Hotărâre nr. 488/2009 începând cu 30.04.2009.
115.
Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplică
contribuabililor aflaţi în inactivitate temporară sau care au declarat
pe propria răspundere că nu desfăşoară activităţi la sediul
social/sediile secundare, situaţii înscrise, potrivit prevederilor
legale, în registrul comerţului sau în registrul ţinut de instanţele
judecătoreşti competente, după caz. În cazul în care contribuabilii
solicită înscrierea, în cursul anului, a situaţiilor menţionate,
prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal se aplică pentru perioada
cuprinsă între începutul anului şi data când contribuabilul
înregistrează la oficiul registrului comerţului/registrul ţinut de
instanţele judecătoreşti competente cererea de înscriere de menţiuni.
Dacă perioada de inactivitate temporară/nedesfăşurare a activităţii
încetează în cursul anului, contribuabilii aplică prevederile art. 18
alin. (2) din Codul fiscal pentru perioada rămasă din anul respectiv.
___________
Punctul 115. a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
116.
Contribuabilii înfiinţaţi în cursul anului nu intră sub incidenţa
prevederilor art. 18 alin. (2) pentru anul în care se înregistrează la
oficiul registrului comerţului, însă aceştia sunt obligaţi la
determinarea impozitului pe profit potrivit prevederilor titlului II
«Impozitul pe profit» din Codul fiscal. Nu intră sub incidenţa
impozitului minim societăţile care la data de 1 mai 2009 se aflau în
inactivitate temporară şi aceasta încetează în cursul anului 2009,
pentru perioada aferentă de la încetarea inactivităţii până la 31
decembrie 2009.
___________
Punctul 116. a fost introdus prin punctul 1. din Hotărâre nr. 488/2009 începând cu 30.04.2009.
117.
Contribuabilii care se înfiinţează în cursul anului ca urmare a
operaţiunilor de reorganizare (fuziune, divizare etc.) aplică
prevederile art. 18 alin. (2) de la data înregistrării la oficiul
registrului comerţului. În cazul în care contribuabilii se înfiinţează
prin fuziunea a două sau mai multe societăţi, pentru determinarea
impozitului minim datorat, veniturile totale anuale sunt veniturile
însumate ale societăţilor participante, înregistrate la data de 31
decembrie a anului precedent. În cazul în care contribuabilii se
înfiinţează prin divizarea unei societăţi, pentru determinarea
impozitului minim datorat, veniturile totale anuale se determină
proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate de către
persoana juridică cedentă, conform proiectului întocmit potrivit legii,
care stabileşte şi criteriul de repartiţie a activelor şi pasivelor
transferate. În cazul fuziunilor prin absorbţie sau în cazul divizărilor
prin care activele şi pasivele se transferă către una sau mai multe
societăţi existente, pentru determinarea impozitului minim datorat de
către societăţile beneficiare, la veniturile totale anuale înregistrate
la data de 31 decembrie a anului precedent, se iau în calcul şi
veniturile totale anuale ale societăţilor cedente, proporţional cu
valoarea activelor şi pasivelor transferate.
___________
Punctul 117. a fost introdus prin punctul 1. din Hotărâre nr. 488/2009 începând cu 30.04.2009.
Codul fiscal:
Impozit minim
Art. 18.
[...]
(5)
Contribuabilii prevăzuţi la art. 34 alin. (1) lit. b) efectuează pentru
trimestrele I-III comparaţia impozitului pe profit trimestrial cu
impozitul minim prevăzut la alin. (3), recalculat în mod corespunzător
pentru trimestrul respectiv, prin împărţirea impozitului minim anual la
12 şi înmulţirea cu numărul de luni aferente trimestrului respectiv. În
situaţia în care perioada impozabilă începe sau se încheie în cursul
unui trimestru, impozitul minim prevăzut la alin. (3) se recalculează
corespunzător numărului de zile aferente trimestrului respectiv. Pentru
definitivarea impozitului pe profit datorat se efectuează comparaţia
impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual prevăzut la alin.
(3).
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 2. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Norme metodologice:
118.
Exemplu de calcul
Un contribuabil înregistrează la data de 31 decembrie 2009 venituri
totale anuale în sumă de 250.000 lei, cărora le corespunde, în
conformitate cu prevederile art. 18 alin. (3) din Codul fiscal, un
impozit minim anual de 6.500 lei, respectiv 1.625 lei trimestrial.
În trimestrul I 2010, contribuabilul determină un impozit pe profit de
1.800 lei. În urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit aferent
trimestrului I cu impozitul minim trimestrial rezultă impozit pe profit
datorat de 1.800 lei.
În trimestrul II 2010, impozitul pe profit cumulat de la începutul
anului este 3.300 lei. Impozitul pe profit pentru trimestrul II este
1.500 lei (3.300 - 1.800) determinat ca diferenţă între impozitul pe
profit cumulat de la începutul anului şi impozitul pe profit datorat în
trimestrul I. În urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit
aferent trimestrului II cu impozitul minim trimestrial rezultă impozit
minim datorat în sumă de 1.625 lei.
În trimestrul III 2010, impozitul pe profit cumulat de la începutul
anului este 6.925 lei. Impozitul pe profit pentru trimestrul III este
3.500 lei (6.925 - 1.800 - 1.625) determinat ca diferenţă între
impozitul pe profit cumulat de la începutul anului şi impozitul datorat
în trimestrele I şi II. În urma efectuării comparaţiei impozitului pe
profit aferent trimestrului III cu impozitul minim trimestrial rezultă
impozit pe profit datorat de 3.500 lei.
La sfârşitul anului 2010, contribuabilul înregistrează impozit pe profit anual în sumă de 5.000 lei.
În cazul în care contribuabilul efectuează definitivarea exerciţiului
financiar 2010 până la data de 25 februarie 2011, în urma efectuării
comparaţiei impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual de
6.500 lei rezultă impozit pe profit datorat pentru anul 2010 la nivelul
impozitului minim în sumă de 6.500 lei. Astfel, având în vedere faptul
că impozitul pe profit declarat în cursul anului a fost de 6.925 lei, la
finele anului contribuabilul înregistrează un impozit pe profit de
recuperat final în sumă de 425 lei (6.925 - 6.500) lei.
În cazul în care contribuabilul efectuează definitivarea exerciţiului
financiar 2010 până la data de 25 aprilie 2011, declară şi plăteşte
pentru trimestrul IV al anului 2010 impozit pe profit în sumă egală cu
impozitul pe profit calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III al
aceluiaşi an fiscal, adică suma de 3.500 lei. În urma efectuării
comparaţiei impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual de
6.500 lei rezultă impozit pe profit datorat pentru anul 2010 la nivelul
impozitului minim în sumă de 6.500 lei. În acest caz, având în vedere
faptul că impozitul pe profit declarat în cursul anului a fost de 10.425
lei, la finele anului contribuabilul înregistrează un impozit pe profit
de recuperat final în sumă de 3.925 lei (10.425 - 6.500) lei.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 2. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Codul fiscal:
CAPITOLUL II
Calculul profitului impozabil
Reguli generale
Art. 19.
-
(1)
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile realizate
din orice sursă şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de
venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile
şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare
veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.
Norme metodologice:
12.
Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea
profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit
reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităţii nr. 82/1991,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se
scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile
conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Exemple de elemente similare veniturilor:
-
diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării
creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă
în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii;
-
rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) şi alin. (51) din Codul fiscal;
___________
Linia a fost modificată prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
-
câştigurile legate de vânzarea sau anularea titlurilor de participare proprii dobândite/răscumpărate.
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Exemple de elemente similare cheltuielilor:
-
diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării
creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă
în rezultatul reportat, ca urmare a retratării sau transpunerii;
-
cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare şi
dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a
fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, cheltuiala este
deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor
imobilizări, respectiv durata iniţială stabilită conform legii, mai
puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. În mod similar se
va proceda şi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor şi
amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia
retratării situaţiilor financiare anuale.
-
diferenţele nefavorabile dintre preţul de vânzare al titlurilor de
participare proprii şi valoarea lor de dobândire/răscumpărare,
înregistrate la data vânzării titlurilor respective.
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 4. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Veniturile şi cheltuielile generate de evaluarea ulterioară şi
executarea instrumentelor financiare derivate, înregistrate potrivit
reglementărilor contabile, sunt luate în calcul la stabilirea profitului
impozabil.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
13.
Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corectează
prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi
aparţin şi depunerea unei declaraţii rectificative în condiţiile
prevăzute de Codul de procedură fiscală.
___________
Punctul 13. a fost modificat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
14.
La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile
prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică trimestrial sau potrivit
prezentelor norme metodologice, după caz, astfel încât la finele anului
acestea să se încadreze în prevederile legii. Pentru contribuabilii care
au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, limitele
cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică
anual.
___________
Punctul 14. a fost modificat prin punctul 4. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
141.
Veniturile şi cheltuielile rezultate din evaluarea titlurilor de
participare, efectuată potrivit reglementărilor contabile aplicabile,
sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil. În valoarea
fiscală a titlurilor de participare se includ şi evaluările efectuate
potrivit reglementărilor contabile aplicabile. La scoaterea din gestiune
a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele
folosite pentru scoaterea din evidenţă a stocurilor.
___________
Punctul 141. a fost introdus prin punctul 1. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
142.
Veniturile şi cheltuielile reprezentând dobânzile/
penalităţile/daunele-interese contractuale anulate prin acte adiţionale
la contractele economice încheiate sunt venituri impozabile, respectiv
cheltuieli deductibile, în condiţiile în care
dobânzile/penalităţile/daunele-interese stabilite în cadrul contractelor
economice iniţiale au reprezentat cheltuieli deductibile, respectiv
venituri impozabile, pe măsura înregistrării lor. În acest caz, se
ajustează profitul impozabil al perioadei fiscale în care au fost
înregistrate iniţial veniturile şi cheltuielile respective.
___________
Punctul 142. a fost introdus prin punctul 1. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
15.
Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligaţi să
întocmească un registru de evidenţă fiscală, într-un singur exemplar,
compus din cel puţin 100 de file, ţinut în formă scrisă sau electronică.
Completarea se face în ordine cronologică, iar informaţiile
înregistrate trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele
prezentate în declaraţiile de impunere. Registrul de evidenţă fiscală se
completează în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în
declaraţia fiscală sunt obţinute în urma unor prelucrări ale datelor
furnizate din înregistrările contabile. Modul de completare a
registrului de evidenţă fiscală este la latitudinea fiecărui
contribuabil, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile
proprii ale acestuia. Acestea se referă la: calculul dobânzilor şi al
diferenţelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscală,
reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenţa fiscală a vânzărilor
cu plata în rate, valoarea fiscală în cazul efectuării operaţiunilor
prevăzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaţiuni.
Codul fiscal:
(3)
Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv,
conform prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente
contractelor de vânzare cu plata în rate, pe măsură ce ratele devin
scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe durata
derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt
deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei
înregistrate în valoarea totală a contractului.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
Norme metodologice:
16.
Pentru contribuabilii care au optat la momentul livrării bunurilor,
executării lucrărilor sau prestării serviciilor pentru impunerea
veniturilor aferente contractelor cu plata în rate până la data de 30
aprilie 2005 inclusiv, veniturile şi cheltuielile aferente bunurilor
mobile şi imobile produse, lucrărilor executate şi serviciilor prestate,
valorificate în baza unui contract cu plata în rate, sunt impozabile,
respectiv deductibile, pe măsură ce ratele devin scadente, pe durata
derulării contractelor respective.
___________
Punctul 16. a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
Codul fiscal:
(4)
În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii
internaţionale, în baza convenţiilor la care România este parte,
veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt
luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor
norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste
convenţii.
Norme metodologice:
17.
Intră sub incidenţa acestui alineat contribuabilii care desfăşoară
activităţi de servicii internaţionale care aplică regulile de evidenţă
şi decontare a veniturilor şi cheltuielilor stabilite prin regulamente
de aplicare a convenţiilor la care România este parte (de exemplu:
serviciile poştale, telecomunicaţiile, transporturile internaţionale).
Codul fiscal:
Art. 192.
-
Scutirea de impozit a profitului reinvestit
(1)
Profitul investit în producţia şi/sau achiziţia de echipamente
tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru), astfel cum sunt
prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele
normale de funcţionare a mijloacelor fixe, folosite în scopul obţinerii
de venituri impozabile, este scutit de impozit.
(2)
Profitul investit potrivit alin. (1) reprezintă soldul contului de
profit şi pierdere, respectiv profitul contabil cumulat de la începutul
anului, utilizat în acest scop în anul efectuării investiţiei. Scutirea
de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă în
limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.
(3)
Pentru perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2009, în aplicarea
facilităţii se ia în considerare profitul contabil înregistrat începând
cu data de 1 octombrie 2009 şi investit în activele menţionate la alin.
(1) produse şi/sau achiziţionate după aceeaşi dată.
[...]
(7)
Pentru activele prevăzute la alin. (1) care se realizează pe parcursul
mai multor ani consecutivi, facilitatea se acordă pentru lucrările
realizate efectiv, în baza unor situaţii parţiale de lucrări, pentru
investiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv.
[...]
(10)
În cazul în care, ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1),
impozitul pe profit este sub nivelul impozitului minim, contribuabilii
sunt obligaţi la plata impozitului minim în conformitate cu prevederile
art. 18 alin. (2).
[...]
(12)
Prin excepţie de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33, valoarea
fiscală, respectiv valoarea de intrare a activelor prevăzute la alin.
(1) se determină prin scăderea din valoarea de producţie şi/sau de
achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea prevăzută la alin.
(1).
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 6. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Norme metodologice:
171.
În sensul prevederilor art. 192 alin. (1) din Codul fiscal,
prin producţia de echipamente tehnologice se înţelege realizarea
acestora în regie proprie şi înregistrarea ca mijloace fixe potrivit
reglementărilor contabile în corelaţie cu prevederile art. 24 din Codul
fiscal.
172.
Exemple de calcul:
Exemplul I. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, în
cazul în care profitul contabil este mai mare decât valoarea investiţiei
realizate
La sfârşitul anului 2009 o societate comercială înregistrează un profit
impozabil în sumă de 170.000 lei. Impozitul pe profit datorat la finele
trimestrului III este 10.000 lei. Societatea achiziţionează la data de
15 noiembrie un echipament tehnologic în valoare de 80.000 lei, profitul
contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie 2009 fiind în
sumă de 90.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape:
-
se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009:
170.000 x 16% = 27.200 lei
|
27.200 - 10.000 = 17.200 lei;
|
-
se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit:
Având în vedere faptul că profitul contabil aferent perioadei 1
octombrie - 31 decembrie 2009 în sumă de 90.000 lei acoperă investiţia
realizată, impozitul scutit este:
80.000 x 16% = 12.800 lei;
|
-
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscală = 80.000 - 80.000 = 0
Exemplul II. Determinarea scutirii de impozit şi a valorii fiscale, în
cazul în care profitul contabil este mai mic decât valoarea investiţiei
realizate
La sfârşitul anului 2009 o societate comercială înregistrează un profit
impozabil în sumă de 60.000 lei. Impozitul pe profit datorat la finele
trimestrului III este 4.000 lei. Societatea achiziţionează la data de 20
noiembrie un echipament tehnologic în valoare de 70.000 lei, profitul
contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31 decembrie fiind 30.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului investit se parcurg următoarele etape:
-
se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009:
9.600 - 4.000 = 5.600 lei;
|
-
se calculează impozitul pe profit aferent profitului investit: în
această situaţie, profitul contabil nu acoperă investiţia realizată,
decât până la nivelul de 30.000 lei. Impozitul pe profit aferent părţii
din investiţie finanţată din profit este:
30.000 x 16% = 4.800 lei; impozit pe profit scutit = 4.800 lei;
-
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscală = 70.000 - 30.000 = 40.000 lei
Exemplul III. Determinarea impozitului pentru situaţia în care impozitul
pe profit după aplicarea facilităţii este mai mic decât impozitul minim
La sfârşitul anului 2009 o societate comercială înregistrează un profit
impozabil în sumă de 45.000 lei. Impozitul pe profit datorat la finele
trimestrului III este 2.000 lei.
Societatea achiziţionează la data de 15 decembrie un utilaj în valoare
de 25.000 lei, profitul contabil aferent perioadei 1 octombrie - 31
decembrie 2009 fiind 30.000 lei. La data de 31 decembrie 2008 societatea
a înregistrat venituri totale anuale în sumă de 250.000 lei, la care
corespunde un impozit minim pentru trimestrul IV de 1.625 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului
investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii,
se parcurg următoarele etape:
-
se calculează impozitul pe profit aferent trimestrului IV al anului 2009:
7.200 - 2.000 = 5.200 lei;
|
-
având în vedere faptul că, în acest caz profitul contabil acoperă
investiţia realizată, impozitul pe profit aferent profitului investit
este:
25.000 x 16% = 4.000 lei;
|
-
după aplicarea facilităţii, impozitul pe profit este:
5.200 - 4.000 = 1.200 lei;
|
-
în această situaţie, deoarece impozitul pe profit după aplicarea
facilităţii este mai mic decât impozitul minim, impozitul pentru
trimestrul IV se datorează la nivelul impozitului minim în sumă de 1.625
lei;
-
se determină valoarea fiscală a echipamentului tehnologic, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscală = 25.000 - 25.000 = 0
Exemplul IV de calcul al scutirii de impozit pentru profitul reinvestit
de către contribuabilii obligaţi la plata anuală a impozitului pe profit
La sfârşitul anului 2010 o societate comercială înregistrează un profit
impozabil în sumă de 2.500.000 lei. Profitul contabil aferent anului
2010 este de 1.900.000 lei. Societatea achiziţionează la data de 15
martie 2010 un echipament tehnologic în valoare de 70.000 lei, la data
de 16 iulie un echipament tehnologic în valoare de 110.000 lei şi în
data de 15 octombrie un echipament tehnologic în valoare de 90.000 lei.
Pentru determinarea scutirii de impozit pe profit aferent profitului
investit şi a impozitului pe profit datorat după aplicarea facilităţii,
se parcurg următoarele etape:
-
se calculează impozitul pe profit aferent anului 2010:
2.500.000 x 16% = 400.000 lei;
|
-
se determină valoarea totală a investiţiilor realizate în echipamente tehnologice:
70.000 + 110.000 + 90.000 = 270.000 lei;
|
-
având în vedere faptul că profitul contabil acoperă investiţiile
realizate, impozitul pe profit aferent profitului investit este:
270.000 x 16% = 43.200 lei;
|
-
se calculează impozitul pe profit datorat după aplicarea facilităţii:
400.000 - 43.200 = 356.800 lei;
|
-
se determină valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice, în baza
căreia se calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu prevederile
art. 192 alin. (12) din Codul fiscal, prin scăderea din valoarea de achiziţie a sumei pentru care s-a aplicat facilitatea.
Valoarea fiscală a echipamentelor tehnologice achiziţionate:
173.
În situaţia în care investiţiile în echipamente tehnologice realizate nu
sunt acoperite în totalitate de profitul contabil, pentru determinarea
valorii fiscale, în baza căreia se calculează amortizarea fiscală, în
conformitate cu prevederile art. 192 alin. (12) din Codul
fiscal, se are în vedere ordinea cronologică a înregistrării acestora ca
mijloace fixe potrivit art. 24 din Codul fiscal.
174.
În aplicarea prevederilor art. 192 alin. (7), facilitatea se
acordă pentru valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie
înregistrate în perioada 1 octombrie 2009 - 31 decembrie 2010 şi puse în
funcţiune în aceeaşi perioadă potrivit art. 24 din Codul fiscal.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 6. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Codul fiscal:
Venituri neimpozabile
Art. 20.
-
Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:
a)
dividendele primite de la o persoană juridică română;
b)
diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare,
înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau
primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de
participare, precum şi diferenţele favorabile de valoare rezultate din
evaluarea titlurilor de participare şi a obligaţiunilor emise pe termen
lung, efectuată potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt
impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a
retragerii, lichidării investiţiilor financiare, precum şi la data
retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin
titlurile de participare;
___________
Litera b) a fost modificată prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Norme metodologice:
18.
În sensul prevederilor art. 20 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dividendele de
încasat/încasate de un contribuabil de la o persoană juridică română,
reprezintă venituri neimpozabile la data înregistrării acestora în
evidenţa contribuabilului, potrivit reglementărilor contabile.
19.
În aplicarea prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, titlurile de
participare sunt cele definite potrivit art. 7 alin. (1) pct. 31 din
Codul fiscal.
La data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării titlurilor de
participare sau a retragerii capitalului social deţinut la o persoană
juridică, precum şi la data lichidării investiţiilor financiare,
valoarea fiscală utilizată pentru calculul câştigului/pierderii este cea
pe care titlurile de participare, respectiv investiţiile financiare, au
avut-o înainte de înregistrarea diferenţelor favorabile respective.
___________
Punctul 19. a fost modificat prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
b)
diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare,
înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau
primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de
participare, precum şi diferenţele de evaluare a investiţiilor
financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii
cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii titlurilor de participare,
precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la
care se deţin titlurile de participare;
Norme metodologice:
19.
În sensul prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, investiţiile
financiare pe termen lung reprezintă activele înregistrate astfel
potrivit reglementărilor contabile.
___________
Punctul 19. a fost modificat prin punctul 2. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
[...]
c)
veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat
deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru
care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea
cheltuielilor nedeductibile;
[...]
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 4. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
Norme metodologice:
20.
Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se
recuperează cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul
efectuării lor, cum sunt: rambursările de impozit pe profit plătit în
perioadele anterioare, restituirea unor dobânzi şi/sau penalităţi de
întârziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost
considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor şi altele
asemenea.
___________
Punctul 20. a fost modificat prin punctul 4. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
Codul fiscal:
[...]
d)
veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
Norme metodologice:
21.
Contribuabilii pentru care prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin
acte normative s-a prevăzut faptul că profitul aferent anumitor
activităţi nu este impozabil sunt obligaţi să organizeze şi să conducă
evidenţa contabilă pentru delimitarea veniturilor şi a cheltuielilor
aferente acestora. La determinarea profitului aferent acestor activităţi
se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte
cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile
obţinute din aceste activităţi, în situaţia în care evidenţa contabilă
nu asigură informaţia necesară identificării acestora, după caz.
___________
Punctul 21. a fost modificat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
Codul fiscal:
Regimul fiscal al dividendelor primite din statele membre ale Uniunii Europene
Art. 201.
-
(1)
După data aderării României la Uniunea Europeană sunt, de asemenea, neimpozabile şi:
(a)
dividendele primite de o persoană juridică română, societate-mamă, de la
o filială a sa situată într-un stat membru, dacă persoana juridică
română întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
1.
plăteşte impozit pe profit potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări;
2.
deţine minimum 15% din capitalul social al unei persoane juridice
dintr-un stat membru, respectiv minimum 10%, începând cu 1 ianuarie
2009;
3.
La data înregistrării venitului din dividende, deţine participaţia
minimă menţionată la pct. 2, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2
ani.
Sunt, de asemenea, neimpozabile şi dividendele primite de persoana
juridică română prin intermediul sediului său permanent situat într-un
stat membru, în cazul în care persoana juridică română îndeplineşte
cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1-3.
(b)
dividendele primite de sediile permanente din România ale unor persoane
juridice străine din alte state membre, societăţi-mamă, care sunt
distribuite de filialele acestora situate în state membre, dacă persoana
juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:
1.
are una din formele de organizare prevăzute la alin. (4);
2.
în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este
considerată a fi rezident al statului membru respectiv şi, în temeiul
unei convenţii privind evitarea dublei impuneri încheiate cu un stat
terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
3.
plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără
posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, impozit pe profit sau un
impozit similar acestuia;
4.
deţine minimum 15% din capitalul social al filialei dintr-un stat
membru, respectiv o participare minimă de 10%, începând cu data de 1
ianuarie 2009;
5.
la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent
din România, persoana juridică străină deţine participaţia minimă
prevăzută la pct. 4. pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani.
[...]
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 6. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Norme metodologice:
211.
În aplicarea prevederilor art. 201 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,
condiţia legată de perioada minimă de deţinere de 2 ani va fi înţeleasă
luându-se în considerare hotărârea Curţii Europene de Justiţie în
cazurile conexate: Denkavit International BV, VITIC Amsterdam BV and
Voormeer BV v Bundesamt fur Finanzen - C-284/94, C-291/94 şi C-292/94.
Astfel, în situaţia în care, la data înregistrării dividendului de către
societatea-mamă, persoană juridică română, respectiv de către sediul
permanent al unei societăţi-mamă, persoană juridică străină dintr-un
stat membru, condiţia referitoare la perioada minimă de deţinere de 2
ani nu este îndeplinită, venitul din dividende este supus impunerii.
Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este îndeplinită,
contribuabilul urmează să beneficieze de recalcularea impozitului pe
profit al anului în care venitul a fost impus. În acest sens,
contribuabilul trebuie să depună declaraţia rectificativă privind
impozitul pe profit.
212.
Pentru îndeplinirea condiţiei de la pct. 3 lit. b) alin. (1) din Legea
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, societăţile-mamă, persoane juridice străine, trebuie să
plătească, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru,
fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, unul din următoarele
impozite:
- impôt des sociétés/vennootschapsbelasting, în Belgia;
- selskabsskat, în Danemarca;
- Körperschaftsteuer, în Republica Federală Germania;
- φόρoς εισοδήματος υομικώυ πρoσώπων κερδοσκοπικού χαρακτήρα, în Grecia;
- impuesto sobre sociedades, în Spania;
- impôt sur Ies sociétés, în Franţa;
- corporation tax, în Irlanda;
- imposta sul reddito delle società, în Italia;
- impôt sur le revenu des collectivités, în Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, în Olanda;
- Körperschaftsteuer, în Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;
- y hteisöjen tulovero/inkomstskatten för samfund, în Finlanda;
- statlig inkomstskatt, în Suedia;
- corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
- D aň z přijmů právnických, în Republica Cehă;
- T ulumaks, în Estonia;
- φόρoς εισοδήματος, în Cipru;
- uzņēmumu ienākuma nodoklis, în Letonia;
- P elno mokestis, în Lituania;
- T ársasági adó, în Ungaria;
- T axxa fuq l-income, în Malta;
- P odatek dochodowy od osôb prawnych, în Polonia;
- D avek od dobička pravnih osôb, în Slovenia;
- D aň z príjmov právnických osôb, în Slovacia;
- корпоратпвен данък, în Bulgaria.
213.
Pentru aplicarea prevederilor art. 201 Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,
formele de organizare pentru persoanele juridice române şi bulgare,
societăţi-mamă, sunt:
- societăţile înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca "societăţi
pe acţiuni", "societăţi în comandită pe acţiuni", "societăţi cu
răspundere limitată";
___________
Linia a fost modificată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 6. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
Cheltuieli
Art. 21.
-
(1)
Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli
deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de
venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în
vigoare.
Norme metodologice:
22.
Abrogat prin punctul 3. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
23.
În sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate
în scopul realizării de venituri impozabile şi următoarele:
a)
cheltuielile efectuate cu editarea publicaţiilor care sunt înregistrate
ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza
documentelor justificative şi în limita cotelor prevăzute în contractele
de distribuţie, cu condiţia reflectării în contabilitate a veniturilor
şi cheltuielilor potrivit reglementărilor contabile;
b)
cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării
proratei, în conformitate cu prevederile titlului VI «Taxa pe valoarea
adăugată» din Codul fiscal, precum şi în alte situaţii când taxa pe
valoarea adăugată este înregistrată pe cheltuieli, în situaţia în care
taxa pe valoarea adăugată este aferentă unor bunuri sau servicii
achiziţionate în scopul realizării de venituri impozabile;
c)
cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor comerciale înstrăinate, potrivit legii.
d)
dobânzile, penalităţile şi daunele-interese, stabilite în cadrul
contractelor economice încheiate cu persoane rezidente/nerezidente sunt
cheltuieli deductibile pe măsura înregistrării lor;
___________
Litera d) a fost modificată prin punctul 2. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
e)
pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie
necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
___________
Litera e) a fost introdusă prin punctul 6. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
f)
cheltuielile efectuate pentru transportul salariaţilor la şi de la locul de muncă.
___________
Litera f) a fost introdusă prin punctul 6. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
g)
cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată plătită într-un stat membru
aferentă unor bunuri sau servicii achiziţionate în scopul realizării de
venituri impozabile.
___________
Litera g) a fost introdusă prin punctul 9. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
h)
cheltuielile privind serviciile care vizează eficientizarea,
optimizarea, restructurarea operaţională şi/sau financiară a activităţii
contribuabilului.
___________
Litera h) a fost introdusă prin punctul 4. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
i)
cheltuielile rezultate din deprecierea titlurilor de participare, înregistrată potrivit reglementărilor contabile aplicabile;
___________
Litera i) a fost introdusă prin punctul 3. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
j)
cheltuielile reprezentând cantităţile de energie electrică consumate la
nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la
nivelul normei aprobate de către Autoritatea Naţională de Reglementare
în Domeniul Energiei, care include şi consumul propriu comercial, pentru
contribuabilii din domeniul distribuţiei energiei electrice.
___________
Litera j) a fost introdusă prin punctul 3. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
k)
cheltuielile înregistrate la scoaterea din gestiune a creanţelor asupra
clienţilor, determinate de punerea în aplicare a unui plan de
reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă judecătorească, în
conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare.
___________
Litera k) a fost introdusă prin punctul 2. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
___________
Punctul 23. a fost modificat prin subpunctul 2. din Hotărâre nr. 1840/2004 începând cu 18.11.2004.
24.
Abrogat prin punctul 10. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Codul fiscal:
(2)
Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi: [...]
b)
cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi
cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a
bolilor profesionale;
Norme metodologice:
25.
Intră sub incidenţa acestei prevederi cheltuielile efectuate în acest
scop, în condiţiile în care specificul activităţii desfăşurate se
încadrează în domeniile pentru care se impune respectarea normelor de
protecţie a muncii, stabilite conform legislaţiei în materie.
Codul fiscal:
c)
cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli profesionale sau riscuri profesionale;
Norme metodologice:
26.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul
fiscal cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurarea de
accidente de muncă şi boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr.
346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, cu modificările şi completările ulterioare. Cheltuielile
cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit
legislaţiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului
impozabil.
___________
Punctul 26. a fost modificat prin subpunctul 3. din Hotărâre nr. 1840/2004 începând cu 18.11.2004.
Codul fiscal:
[...]
e)
cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate, efectuate
de către salariaţi şi administratori, precum şi pentru alte persoane
fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;
[...]
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
Norme metodologice:
27.
Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al
contribuabilului sau contractul de administrare/mandat. În sensul art.
21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, persoanele fizice asimilate
salariaţilor cuprind şi:
a)
directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat, potrivit legii;
b)
persoanele fizice rezidente şi/sau nerezidente detaşate, potrivit legii,
în situaţia în care contribuabilul suportă drepturile legale cuvenite
acestora.
___________
Punctul 27. a fost modificat prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
28.
Abrogat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
f)
contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
Norme metodologice:
29.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul
fiscal cotizaţiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a
cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de
garantare, în conformitate cu reglementările legale.
Codul fiscal:
g)
taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii,
reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile
pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;
Norme metodologice:
30.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul
fiscal cheltuielile cu taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile
obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor
profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic,
auditor financiar, avocat, notar şi altele asemenea. Contribuţiile
pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă sunt
cele datorate patronatelor, în conformitate cu prevederile Legii
patronatelor nr. 356/2001.
Abrogat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Abrogat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
n)
pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate, în următoarele cazuri:
1.
procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
2.
debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
3.
debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
4.
debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 4. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
321.
Dificultăţile financiare majore care afectează întregul patrimoniu al
debitorului sunt cele care rezultă din situaţii excepţionale determinate
de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau
nucleare, incendii, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe
şi în caz de război.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 4. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
(3)
Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:
a)
cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra
diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul
cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile
de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
Norme metodologice:
33.
Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenţa
dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform
reglementărilor contabile, la care se efectuează ajustările fiscale.
Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe
profit curent şi amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente
veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad
veniturile neimpozabile.
Codul fiscal:
c)
cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra
valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr.
53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
Intră sub incidenţa acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru
naştere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave
sau incurabile şi protezele, precum şi cheltuielile pentru funcţionarea
corespunzătoare a unor activităţi ori unităţi aflate în administrarea
contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în
cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la
internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze
sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, pentru şcolile pe care le au
sub patronaj, precum şi alte cheltuieli efectuate în baza contractului
colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse şi
cheltuielile reprezentând: tichete de creşă acordate de angajator în
conformitate cu legislaţia în vigoare, cadouri în bani sau în natură
oferite copiilor minori şi salariaţilor, cadouri în bani sau în natură
acordate salariatelor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă,
inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi pentru membrii de
familie ai acestora, ajutoare pentru salariaţii care au suferit pierderi
în gospodărie şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiei
profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de
plasament;
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 11. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Norme metodologice:
331.
Cheltuielile efectuate în baza contractului colectiv de muncă, ce intră
sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal,
sunt cheltuielile de natură socială stabilite în cadrul contractelor
colective de muncă la nivel naţional, de ramură, grup de unităţi şi
unităţi, altele decât cele menţionate în mod expres în cadrul art. 21
alin. (3) lit. c) din Codul fiscal.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 11. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Abrogat prin punctul 10. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Abrogat prin punctul 10. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
d)
perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale
administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu
avizul Ministerului Finanţelor Publice;
Norme metodologice:
35.
Nu sunt considerate perisabilităţi pierderile tehnologice care sunt
cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui
produs sau obţinerea unui serviciu.
Codul fiscal:
[...]
j)
cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii
facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400
euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;
k)
cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita
unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal,
pentru fiecare participant;
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 12. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Norme metodologice:
351.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (3) lit. j) din Codul
fiscal cheltuielile înregistrate de angajator în numele unui angajat, la
schemele de pensii facultative, efectuate potrivit Legii nr. 204/2006
privind pensiile facultative, cu modificările şi completările
ulterioare, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400
de euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant. Cursul de schimb
utilizat pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de
schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României la data
înregistrării cheltuielilor.
___________
Punctul 351. a fost modificat prin punctul 12. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
352.
Sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit
prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind
Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile
cu primele de asigurare voluntară de sănătate, efectuate de angajator
potrivit Legii privind reforma în domeniul sănătăţii nr. 95/2006, cu
modificările şi completările ulterioare. Cursul de schimb utilizat
pentru determinarea echivalentului în euro este cursul de schimb LEU/EUR
comunicat de Banca Naţională a României la data înregistrării
cheltuielilor.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 11. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
l)
cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor
de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde
societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare
suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei, care se majorează
din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenţa nedeductibilă trebuie
recuperată de la beneficiari, respectiv chiriaşi/locatari;
Norme metodologice:
36.
În cazul locuinţei de serviciu date în folosinţa unui salariat sau
administrator, cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi
repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunzătoare raportului
dintre suprafaţa construită prevăzută de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările ulterioare, majorată cu 10%, şi totalul suprafeţei construite a locuinţei de serviciu respective.
Codul fiscal:
m)
cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui
sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice,
folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare
suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor
încheiate între părţi, în acest scop;
Norme metodologice:
37.
În cazul în care sediul unui contribuabil se află în locuinţa
proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de funcţionare,
întreţinere şi reparaţii aferente sediului sunt deductibile în limita
determinată pe baza raportului dintre suprafaţa pusă la dispoziţie
contribuabilului, menţionată în contractul încheiat între părţi, şi
suprafaţa totală a locuinţei. Contribuabilul va justifica cheltuielile
de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente sediului cu documente
legale, cum sunt contractele încheiate cu furnizorii de utilităţi şi
alte documente.
Codul fiscal:
(4)
Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a)
cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit
datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau
din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în
străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute
la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru
veniturile realizate din România;
Norme metodologice:
38.
Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele
reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum
şi impozitele plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi impozitele
cu reţinere la sursă plătite în numele persoanelor fizice şi juridice
nerezidente pentru veniturile realizate din România. Cheltuielile cu
impozitul pe profit amânat, înregistrate de contribuabil, sunt
nedeductibile.
Codul fiscal:
b)
dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi
penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române/străine,
potrivit prevederilor legale;
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 13. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Norme metodologice:
39.
Prin autorităţi române/străine se înţelege totalitatea instituţiilor,
organismelor şi autorităţilor din România şi din străinătate care
urmăresc şi încasează amenzi, dobânzi/majorări şi penalităţi de
întârziere, execută confiscări, potrivit prevederilor legale.
___________
Punctul 39. a fost modificat prin punctul 13. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
40.
Abrogat prin punctul 14. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Codul fiscal:
c)
cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor
corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile,
pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa
pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit
prevederilor Titlului VI. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi
stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse ca urmare a unor
calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în condiţiile
stabilite prin norme; [...]
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 12. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Norme metodologice:
41.
Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale,
constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv
taxa pe valoarea adăugată aferentă, după caz, pentru care s-au încheiat
contracte de asigurare, nu intră sub incidenţa prevederilor art. 21
alin. (4) lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare.
42.
În sensul prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal,
cheltuielile privind stocurile şi mijloacele fixe amortizabile distruse
ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră
sunt considerate cheltuieli deductibile la calculul profitului
impozabil, în măsura în care acestea se găsesc situate în zone
declarate, potrivit prevederilor legale speciale pentru fiecare domeniu,
afectate de calamităţi naturale sau de alte cauze de forţă majoră.
Totodată, sunt considerate deductibile şi cheltuielile privind stocurile
şi mijloacele fixe amortizabile distruse de epidemii, epizootii,
accidente industriale sau nucleare, incendii, fenomene sociale sau
economice, conjuncturi externe şi în caz de război. Fenomenele sociale
sau economice, conjuncturile externe şi în caz de război sunt cele
prevăzute de Legea privind rezervele de stat nr. 82/1992, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare.
___________
Punctul 42. a fost modificat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 12. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
e)
cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele
decât cele generate de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile
prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru aceste bunuri sau
servicii;
Norme metodologice:
43.
Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea participanţilor următoarele:
a)
cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de
transport utilizate de către participanţi, în favoarea acestora;
b)
bunurile, mărfurile şi serviciile acordate participanţilor, precum şi lucrările executate în favoarea acestora;
c)
cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora;
d)
Abrogată prin punctul 4. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
e)
alte cheltuieli în favoarea acestora.
___________
Punctul 43. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
Codul fiscal:
f)
cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un
document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada
efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit
normelor;
Norme metodologice:
44.
Înregistrările în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe
baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care
angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform
reglementărilor contabile în vigoare.
Abrogat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Abrogat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Codul fiscal:
[...]
i)
cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepţia celor prevăzute la art. 20 lit. c);
[...]
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 10. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
Norme metodologice:
471.
Veniturile din dividende primite de la persoane juridice române sau
străine nu au, pentru determinarea profitului impozabil, cheltuieli
aferente.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 10. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
Codul fiscal:
m)
cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau
alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica
necesitatea prestării acestora în scopul desfăşurării activităţii
proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte;
Norme metodologice:
48.
Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă,
asistenţă sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească
cumulativ următoarele condiţii:
-
serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza
unui contract încheiat între părţi sau în baza oricărei forme
contractuale prevăzute de lege; justificarea prestării efective a
serviciilor se efectuează prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de
recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţă sau orice
alte materiale corespunzătoare;
-
contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.
Nu intră sub incidenţa condiţiei privitoare la încheierea contractelor
de prestări de servicii, prevăzută la art. 21 alin. (4) lit. m) din
Codul fiscal, serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane
fizice autorizate şi de persoane juridice, cum sunt: cele de întreţinere
şi reparare a activelor, serviciile poştale, serviciile de comunicaţii
şi de multiplicare, parcare, transport şi altele asemenea.
___________
Punctul 48. a fost modificat prin punctul 11. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
49.
Pentru servicii de management, consultanţă şi asistenţă tehnică prestate
de nerezidenţii afiliaţi contribuabilului, la analiza tranzacţiilor
pentru determinarea deductibilităţii cheltuielilor trebuie să se aibă în
vedere şi principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea
întreprinderilor asociate din Convenţia-model cu privire la impozitele
pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie să aibă în vedere:
(i)
părţile implicate;
(ii)
natura serviciilor prestate;
(iii)
elementele de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza
documentelor justificative care să ateste prestarea acestor servicii.
Codul fiscal:
p)
cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind
bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează
sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr.
32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, şi ale Legii
bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii,
scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă totalul
acestor cheltuieli îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
1.
este în limita a 3 la mie din cifra de afaceri;
___________
Punctul 1. a fost introdus prin punctul 14. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
2.
nu depăşeşte mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.
___________
Punctul 2. a fost introdus prin punctul 14. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
În limitele respective se încadrează şi cheltuielile de sponsorizare a
bibliotecilor de drept public, în scopul construcţiei de localuri, al
dotărilor, achiziţiilor de tehnologie a informaţiei şi de documente
specifice, finanţării programelor de formare continuă a bibliotecilor,
schimburilor de specialişti, a burselor de specializare, a participării
la congrese internaţionale.
___________
Litera p) a fost introdusă prin punctul 14. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 14. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Norme metodologice:
491.
Exemplu de calcul privind scăderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentând sponsorizarea.
Un contribuabil plătitor de impozit pe profit încheie un contract de
sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, în calitate de
sponsor, în valoare de 15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se
încheie în data de 2 februarie 2005.
La calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezintă următoarele date financiare:
| Venituri din vânzarea mărfurilor |
= 1.000.000.000 lei |
| Venituri din prestări de servicii |
= 2.000.000 lei |
| Total cifră de afaceri |
1.002.000.000 lei |
| Cheltuieli privind mărfurile |
= 750.000.000 lei |
| Cheltuieli cu personalul |
= 20.000.000 lei |
| Alte cheltuieli de exploatare |
= 90.000.000 lei |
| din care: |
|
| 15.000.000 lei sponsorizare |
|
| Total cheltuieli |
860.000.000 lei |
Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:
Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.
Impozitul pe profit înainte de scăderea cheltuielii cu sponsorizarea:
157.000.000 x 16% = 25.120.000 lei.
Avându-se în vedere condiţiile de deducere prevăzute la art. 21 alin.
(4) lit. p) din Codul fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:
-
30/00 din cifra de afaceri reprezintă 3.006.000 lei;
-
20% din impozitul pe profit înainte de deducerea cheltuielilor de sponsorizare reprezintă 5.024.000 lei.
Suma de scăzut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.
Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de:
25.120.000 - 3.006.000 = 22.114.000 lei.
Contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat,
potrivit Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi
completările ulterioare, şi Legii bibliotecilor nr. 334/2002,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi/sau care
acordă burse private, pe bază de contract, în condiţiile Legii nr.
376/2004 privind bursele private, cu modificările ulterioare, scad din
impozitul pe profit datorat sumele aferente, dacă aceste cheltuieli
însumate îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute de art. 21 alin. (4)
lit. p) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 14. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 7. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
[....]
t)
50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu
sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă
totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu
aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului,
aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste
cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care
vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele
categorii:
1.
vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
2.
vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3.
vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4.
vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv
pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către
şcolile de şoferi;
5.
vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileşte prin norme;
___________
Litera t) a fost modificată prin punctul 3. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 2. din Hotărâre nr. 488/2009 începând cu 30.04.2009.
Norme metodologice:
492.
În sensul prevederilor art. 21
alin. (4) lit. t) din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii şi
expresiile utilizate, condiţiile în care vehiculele rutiere motorizate,
supuse limitării fiscale, se consideră a fi utilizate exclusiv în scopul
activităţii economice sunt cele prevăzute la pct. 451 din normele metodologice date în aplicarea art. 1451 din Codul fiscal din titlul VI «Taxa pe valoarea adăugată».
Justificarea utilizării vehiculelor, în sensul acordării
deductibilităţii integrale la calculul profitului impozabil, se
efectuează pe baza documentelor justificative şi prin întocmirea foii de
parcurs care trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
categoria de vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii
parcurşi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
În cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse
limitării fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile unui
vehicul, inclusiv cele înregistrate ca urmare a derulării unui contract
de leasing, cum sunt: impozitele locale, asigurarea obligatorie de
răspundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta,
chiriile, partea nedeductibilă din taxa pe valoarea adăugată, dobânzile,
comisioanele, diferenţele de curs valutar etc.
Aplicarea limitei de 50% pentru stabilirea valorii nedeductibile la
determinarea profitului impozabil se efectuează după aplicarea limitării
aferente taxei pe valoarea adăugată, respectiv aceasta se aplică şi
asupra taxei pe valoarea adăugată pentru care nu s-a acordat drept de
deducere din punctul de vedere al taxei pe valoarea adăugată.
Exemplul 1. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor cu
întreţinerea şi reparaţiile aferente unui vehicul care nu este utilizat
exclusiv în scopul activităţii economice
-
cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile - 2.000 lei,
-
partea de TVA nedeductibilă - 240 lei,
-
baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile
2.240
lei (2.000 + 240)
-
valoarea nedeductibilă a cheltuielilor cu întreţinerea şi reparaţiile
2.240
x 50% = 1.120 lei
Exemplul 2. Determinarea valorii nedeductibile a cheltuielilor privind
combustibilii aferente unui vehicul care nu este utilizat exclusiv în
scopul activităţii economice
-
cheltuieli privind combustibilii - 1.000 lei
-
partea de TVA nedeductibilă - 120 lei
-
baza de calcul al valorii nedeductibile a cheltuielilor privind combustibilii 1.120 lei (1.000 + 120)
-
valoarea nedeductibilă a cheltuielilor privind combustibilii
1.120
x 50% = 560 lei.
___________
Punctul 492. a fost modificat prin punctul 3. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 3. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
Codul fiscal:
Provizioane şi rezerve
Art. 22
-
(1)
Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:
a)
rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată
asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe
profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă
cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va
atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din
patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În
cazul în care aceasta este utilizată pentru acoperirea pierderilor sau
este distribuită sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei
nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie,
rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi
societăţilor comerciale care se restructurează, se reorganizează sau se
privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a
pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a
creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia
sunt deductibile la calculul profitului impozabil;
Norme metodologice:
50.
Cota de 5% reprezentând rezerva prevăzută la art. 22 alin. (1) lit. a)
din Codul fiscal se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor,
din care se scad veniturile neimpozabile, şi totalul cheltuielilor, din
care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile
aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate.
Rezerva se calculează cumulat de la începutul anului şi este deductibilă
la calculul profitului impozabil trimestrial sau anual, după caz. În
veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul
pentru rezervă sunt incluse veniturile prevăzute la art. 20 din Codul
fiscal, cu excepţia celor prevăzute la lit. c). Rezervele astfel
constituite se completează sau se diminuează în funcţie de nivelul
profitului contabil din perioada de calcul. De asemenea, majorarea sau
diminuarea rezervelor astfel constituite se efectuează şi în funcţie de
nivelul capitalului social subscris şi vărsat sau al patrimoniului. În
situaţia în care, ca urmare a efectuării unor operaţiuni de
reorganizare, prevăzute de lege, rezerva legală a persoanei juridice
beneficiare depăşeşte a cincea parte din capitalul social sau din
patrimoniul social, după caz, diminuarea rezervei legale, la nivelul
prevăzut de lege, nu este obligatorie.
___________
Punctul 50. a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
51.
În cazul în care această rezervă este utilizată pentru acoperirea
pierderilor sau este distribuită sub orice formă, rezerva reconstituită
ulterior acestei utilizări în aceeaşi limită nu mai este deductibilă la
calculul profitului impozabil.
Codul fiscal:
b)
provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor;
Norme metodologice:
52.
Provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor se
constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrările
executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru
care se acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor
prevăzute în contractele încheiate sau la nivelul procentelor de
garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor
prestate.
Pentru lucrările de construcţii care necesită garanţii de bună execuţie,
conform prevederilor din contractele încheiate, astfel de provizioane
se constituie trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte, cu
condiţia reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor
executate şi confirmate de beneficiar pe baza situaţiilor de lucrări.
Înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garanţiile
de bună execuţie se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu
remedierile sau la expirarea perioadei de garanţie înscrise în contract.
Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul provizioanelor pentru garanţii
de bună execuţie a contractelor externe, acordate în condiţiile legii
producătorilor şi prestatorilor de servicii, în cazul exporturilor
complexe, proporţional cu cota de participare la realizarea acestora, cu
condiţia ca acestea să se regăsească distinct în contractele încheiate
sau în tariful lucrărilor executate şi în facturile emise.
Prin export complex se înţelege exportul de echipamente, instalaţii sau
părţi de instalaţii, separat ori împreună cu tehnologii, licenţe,
know-how, asistenţă tehnică, proiectare, construcţii-montaj, lucrări de
punere în funcţiune şi recepţie, precum şi piesele de schimb şi
materialele aferente, definite în conformitate cu actele normative în
vigoare.
Sunt considerate exporturi complexe lucrările geologice de
proiectare-explorare, lucrările de exploatare pentru zăcăminte minerale,
construcţii de reţele electrice, executarea de foraje de sonde,
construcţii de schele, de instalaţii şi conducte de transport, de
depozitare şi de distribuire a produselor petroliere şi a gazelor
naturale, precum şi realizarea de nave complete, de obiective în
domeniile agriculturii, îmbunătăţirilor funciare, amenajărilor
hidrotehnice, silvice, organizarea exploatărilor forestiere şi altele
asemenea, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.
Codul fiscal:
c)
provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data
de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30%
începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra
clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele
prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
1.
sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;
2.
sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
3.
nu sunt garantate de altă persoană;
4.
sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
5.
au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului.
Norme metodologice:
53.
Creanţele asupra clienţilor reprezintă sumele datorate de clienţii
interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri
etc. vândute, lucrări executate şi servicii prestate, pe bază de
facturi, înregistrate după 1 ianuarie 2004 şi neîncasate într-o perioadă
ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei.
Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectuează prin trecerea
acestora pe venituri în cazul încasării creanţei, proporţional cu
valoarea încasată sau înregistrarea acesteia pe cheltuieli.
În cazul creanţelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul
valorii influenţate cu diferenţele de curs favorabile sau nefavorabile
ce apar cu ocazia evaluării acestora. Valoarea provizioanelor pentru
creanţele asupra clienţilor este luată în considerare la determinarea
profitului impozabil în trimestrul în care sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute la art. 22 din Codul fiscal şi nu poate depăşi valoarea
acestora, înregistrată în contabilitate în anul fiscal curent sau în
anii anteriori. Procentele prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. c) din
Codul fiscal, aplicate asupra creanţelor înregistrate începând cu anii
fiscali 2004, 2005 şi, respectiv, 2006, nu se recalculează.
Cheltuielile reprezentând pierderile din creanţele incerte sau în
litigiu neîncasate, înregistrate cu ocazia scoaterii din evidenţă a
acestora, sunt deductibile pentru partea acoperită de provizionul
constituit potrivit art. 22 din Codul fiscal.
___________
Punctul 53. a fost modificat prin subpunctul 6. din Hotărâre nr. 1840/2004 începând cu 18.11.2004.
Codul fiscal:
[...]
d1)
ajustările pentru depreciere aferente activelor pentru care, potrivit
reglementărilor prudenţiale ale Băncii Naţionale a României, se
determină ajustări prudenţiale de valoare sau, după caz, valori ale
pierderilor aşteptate, înregistrate de către instituţiile de credit
persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de
credit din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau din
state care nu aparţin Spaţiului Economic European, potrivit
reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară, şi filtrele prudenţiale potrivit reglementărilor
emise de Banca Naţională a României. Sumele reprezentând reducerea sau
anularea filtrelor prudenţiale sunt elemente similare veniturilor;
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 4. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
Norme metodologice:
531.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d1)
din Codul fiscal şi se deduce la calculul profitului impozabil
diferenţa dintre valoarea soldului iniţial al filtrelor prudenţiale
calculate la data de 1 ianuarie 2012 aferente activelor existente în
sold la data de 31 decembrie 2011 şi valoarea sumelor înregistrate la
data de 1 ianuarie 2012 în soldul creditor al contului 58171 «Rezultatul
reportat din provizioane specifice» aferente activelor existente în
sold la data de 31 decembrie 2011.
În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. d1) din
Codul fiscal, sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor
prudenţiale care au fost deduse la calculul profitului impozabil se
impozitează în ordinea inversă înregistrării acestora.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 4. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
Abrogat prin punctul 16. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Abrogat prin punctul 16. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Abrogat prin punctul 16. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Abrogat prin punctul 16. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Codul fiscal:
h)
rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi
reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare.
Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se
diminuează astfel încât nivelul acestora să acopere partea de risc care
rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea reasigurării;
Norme metodologice:
56.
În cazul societăţilor din domeniul asigurărilor şi reasigurărilor sunt
deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000
privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu
modificările şi completările ulterioare. Conform dispoziţiilor acestei
legi rezervele de prime şi de daune se constituie din cote-părţi
corespunzătoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care
s-au încasat primele.
Codul fiscal:
Art. 22.
-
(1)
[...]
l)
provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru
acoperirea cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de
aeronave şi a componentelor aferente, potrivit programelor de
întreţinere ale aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea
Aeronautică Civilă Română.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 15. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Norme metodologice:
561.
Pentru aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. l) din Legea nr.
571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările
ulterioare, companiile aeriene din România deduc, la calculul profitului
impozabil, provizioane constituite pentru acoperirea cheltuielilor de
întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor
aferente, potrivit programelor de întreţinere ale aeronavelor aprobate
corespunzător de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, la un
nivel stabilit pe baza tipului de aeronavă, numărului de ore de zbor
aprobat şi al tarifului practicat de prestator, prevăzut în contractul
încheiat cu acesta.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 15. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
[...]
m)
provizioanele/ajustările pentru deprecierea creanţelor preluate de la
instituţiile de credit în vederea recuperării acestora, în limita
diferenţei dintre valoarea creanţei preluate prin cesionare şi suma de
achitat cedentului, pentru creanţele care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
1.
sunt cesionate şi înregistrate în contabilitatea cesionarului după data de 1 iulie 2012 inclusiv;
2.
sunt transferate de la o persoană sau datorate de o persoană care nu este afiliată contribuabilului cesionar;
3.
au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului cesionar.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 5. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
Norme metodologice:
562.
În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal,
prin instituţii de credit se înţelege persoanele juridice române,
inclusiv sucursalele din străinătate ale acestora şi sediile permanente
ale instituţiilor de credit din alte state membre, respectiv din state
terţe, aşa cum acestea sunt prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
Condiţia de includere a creanţelor în venituri impozabile se consideră
îndeplinită dacă cesionarul înregistrează ca venit diferenţa dintre
valoarea creanţei preluate prin cesionare şi suma de achitat cedentului.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 5. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
Codul fiscal:
(2)
Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate în domeniul
exploatării zăcămintelor naturale sunt obligaţi să înregistreze în
evidenţa contabilă şi să deducă provizioane pentru refacerea terenurilor
afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau
agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenţei dintre
veniturile şi cheltuielile din exploatare, pe toată durata de
funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale.
Norme metodologice:
57.
Provizioanele prevăzute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt
obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate
exploatarea de resurse minerale, gaze naturale şi pentru titularii
acordurilor petroliere.
Codul fiscal:
(5)
Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost
anterior dedusă se include în veniturile impozabile, indiferent dacă
reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei
provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei
către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii
contribuabilului sau oricărui alt motiv. Prevederile prezentului alineat
nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o rezervă
în legătură cu o divizare sau fuziune, reglementările acestui articol
aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervă.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 8. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
571.
În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (5), corelate cu dispoziţiile
art. 19 din Codul fiscal, surplusul din reevaluarea imobilizărilor
corporale, care a fost anterior deductibil, evidenţiat potrivit
reglementărilor contabile în contul «Rezultatul reportat» sau în contul
«Alte rezerve», analitice distincte, se impozitează la momentul
modificării destinaţiei rezervei, distribuirii rezervei către
participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii
contribuabilului sau oricărui alt motiv, inclusiv la folosirea acesteia
pentru acoperirea pierderilor contabile. Pentru calculul profitului
impozabil aceste sume sunt elemente similare veniturilor.
Înregistrarea şi menţinerea în capitaluri proprii, respectiv conturi de
rezerve sau rezultatul reportat, analitice distincte, a rezervelor
constituite în baza unor acte normative nu se consideră modificarea
destinaţiei sau distribuţie.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 8. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
(51)
Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea
mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1
ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin
intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele
cedate şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea
amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a
acestor mijloace fixe, după caz.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 3. din Hotărâre nr. 488/2009 începând cu 30.04.2009.
Norme metodologice:
572.
Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (51) din
Codul fiscal rezervele reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, efectuată după
data de 1 ianuarie 2004, existente în sold în contul «1065» la data de
30 aprilie 2009 inclusiv, care au fost deduse la calculul profitului
impozabil. Aceste rezerve se impozitează la momentul modificării
destinaţiei acestora potrivit prevederilor art. 22 alin. (5) din Codul
fiscal.
573.
Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (51) din
Codul fiscal partea din rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe
efectuată după data de 1 ianuarie 2004, dedusă la calculul profitului
impozabil prin intermediul amortizării fiscale până la data de 30
aprilie 2009 inclusiv, şi care nu a fost capitalizată prin transferul
direct în contul 1065 «Rezerve reprezentând surplusul realizat din
rezerve din reevaluare» pe măsură ce mijloacele fixe au fost utilizate.
Această parte a rezervei se impozitează potrivit prevederilor art. 22
alin. (5) din Codul fiscal.
De asemenea, nu intră sub incidenţa prevederilor art. 22 alin. (51)
din Codul fiscal rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe efectuată
după data de 1 ianuarie 2004, aferentă mijloacelor fixe transferate în
cadrul operaţiunuilor de reorganizare, potrivit legii, la momentul
scăderii din gestiune a acestora la persoana juridică ce efectuează
transferul, în condiţiile în care rezerva respectivă este preluată de
societatea beneficiară, prevederile art. 22 alin. (51) aplicându-se în continuare la societatea beneficiară.
___________
Punctul 573. a fost introdus prin punctul 17. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 3. din Hotărâre nr. 488/2009 începând cu 30.04.2009.
Codul fiscal:
(6)
Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentând
facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului
social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt
respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se
recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi
de întârziere, de la data aplicării facilităţii respective, potrivit
legii. Nu se supun impozitării rezervele din influenţe de curs valutar
aferente aprecierii disponibilităţilor în valută, constituite potrivit
legii, înregistrate de societăţi comerciale bancare - persoane juridice
române şi sucursalele băncilor străine, care îşi desfăşoară activitatea
în România.
Norme metodologice:
58.
Intră sub incidenţa art. 22 alin. (6) din Codul fiscal următoarele sume
înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finanţare, în
conformitate cu reglementările privind impozitul pe profit:
a)
sumele reprezentând diferenţele nete rezultate din evaluarea
disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în
vigoare, care au fost neimpozabile;
b)
scutirile şi reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului
investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit,
diferenţa dintre cota redusă de impozit pentru exportul de bunuri
şi/sau servicii şi cota standard, precum şi cele prevăzute în legi
speciale.
Codul fiscal:
Cheltuielile cu dobânzile şi diferenţe de curs valutar
Art. 23.
-
(1)
Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care
gradul de îndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul
de îndatorare a capitalului se determină ca raport între capitalul
împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca
medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei
pentru care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se
înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare
peste un an, potrivit clauzelor contractuale.
(2)
În condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste
trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de
curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada
următoare, în condiţiile alin. (1), până la deductibilitatea integrală a
acestora.
(3)
În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale
contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar,
diferenţa va fi tratată ca o cheltuială cu dobânda, potrivit alin. (1),
deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitei prevăzute la
alin. (1). Cheltuielile din diferenţele de curs valutar, care se
limitează potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente
împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a
capitalului.
(4)
Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu
împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de
dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care
sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute de la
instituţiile de credit, române sau străine, instituţiile financiare
nebancare, de la persoanele juridice care acordă credite potrivit legii,
precum şi cele obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare
pe o piaţă reglementată, nu intră sub incidenţa prevederilor
prezentului articol.
___________
Alineatul (4) a fost modificat prin punctul 16. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
(5)
În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor
prevăzute la alin. (4), dobânzile deductibile sunt limitate la:
a)
nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României,
corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei;
şi
b)
nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută.
Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului
impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru
împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.
(6)
Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2).
(7)
Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare,
persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îşi
desfăşoară activitatea în România, societăţilor de leasing pentru
operaţiunile de leasing, societăţilor de credit ipotecar, instituţiilor
de credit, precum şi instituţiilor financiare nebancare.
___________
Alineatul (7) a fost modificat prin punctul 16. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
(8)
În cazul unei persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea
printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se
aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
59.
În vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile
se efectuează mai întâi ajustările conform art. 23 alin. (5) din Codul
fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excedează nivelului de
deductibilitate prevăzut la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal este
nedeductibilă, fără a mai fi luată în calcul în perioadele următoare.
___________
Punctul 59. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
60.
În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativă sau gradul de
îndatorare este mai mare decât 3, cheltuielile cu dobânzile şi cu
pierderea netă din diferenţele de curs valutar sunt nedeductibile.
Acestea se reportează în perioada următoare, în condiţiile art. 23 alin.
(1) din Codul fiscal, până la deductibilitatea integrală a acestora.
___________
Punctul 60. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
61.
Intră sub incidenţa art. 23 alin. (3) din Codul fiscal numai pierderea
netă din diferenţele de curs valutar aferente capitalului împrumutat.
___________
Punctul 61. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
62.
În sensul art. 23 alin. (4) şi (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, instituţiile de
credit, persoane juridice române, sunt cele autorizate, potrivit legii,
de Banca Naţională a României.
___________
Punctul 62. a fost modificat prin punctul 16. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
63.
În sensul art. 23 alin. (1) din Codul fiscal, prin capital împrumutat se
înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare
peste un an începând de la data încheierii contractului, cu excepţia
celor prevăzute la alin. (4) al art. 23 din Codul fiscal, indiferent de
data la care acestea au fost contractate.
În capitalul împrumutat se includ şi creditele sau împrumuturile care au
un termen de rambursare mai mic de un an, în situaţia în care există
prelungiri ale acestui termen, iar perioada de rambursare curentă,
însumată cu perioadele de rambursare anterioare ale creditelor sau
împrumuturilor pe care le prelungesc, depăşeşte un an.
___________
Punctul 63. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
64.
Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte
rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente
de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale. În
cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de
dotare pus la dispoziţie de persoana juridică străină pentru
desfăşurarea activităţii în România, potrivit documentelor de
autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exerciţiului şi
alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor
legale.
___________
Punctul 64. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
65.
Pentru calculul deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile se au în vedere următoarele:
a)
pentru împrumuturile angajate de la alte entităţi, cu excepţia celor
prevăzute la art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, se aplică limita
prevăzută la art. 23 alin. (5) din acelaşi act normativ, indiferent de
data la care au fost contractate;
b)
în scopul aplicării art. 23 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal, nivelul
ratei dobânzii de referinţă, recunoscută la calculul profitului
impozabil, este cea din ultima lună a trimestrului pentru care se
calculează impozitul pe profit, publicată de Banca Naţională a României
în Monitorul Oficial al României, Partea I;
c)
modul de calcul al dobânzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal,
va fi cel corespunzător modului de calcul al dobânzii aferente
împrumuturilor;
d)
rezultatul exerciţiului financiar luat în calcul la determinarea
capitalului propriu pentru sfârşitul perioadei este cel înregistrat de
contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit.
___________
Punctul 65. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
66.
Cheltuielile cu dobânzile însumate cu pierderea netă din diferenţele de
curs valutar aferente împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare de
un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt
deductibile la determinarea profitului impozabil în condiţiile prevăzute
la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal.
___________
Punctul 66. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
67.
În vederea determinării impozitului pe profit, gradul de îndatorare se
calculează ca raport între media capitalului împrumutat şi media
capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile
existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se
determină impozitul pe profit, după cum urmează:
Capital împrumutat (începutul anului fiscal) + Capital împrumutat (sfârşitul perioadei)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2
Gradul de îndatorare = |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capital propriu (începutul anului fiscal) + Capital propriu (sfârşitul perioadei)
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
2
|
astfel:
Capital împrumutat (începutul anului fiscal) + Capital împrumutat (sfârşitul perioadei)
Gradul de îndatorare = ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Capital propriu (începutul anului fiscal) + Capital propriu (sfârşitul perioadei)
|
___________
Punctul 67. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
68.
În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic sau
egal cu trei, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă de curs
valutar sunt deductibile integral după ce s-au efectuat ajustările
prevăzute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.
___________
Punctul 68. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
69.
Dacă gradul de îndatorare astfel determinat este mai mare decât trei,
suma cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţe de
curs valutar este nedeductibilă în perioada de calcul al impozitului pe
profit, urmând să se reporteze în perioada următoare, devenind subiect
al limitării prevăzute la art. 23 alin. (1) din Codul fiscal pentru
perioada în care se reportează.
___________
Punctul 69. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
70.
În sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin bănci internaţionale de dezvoltare se înţelege:
-
Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.I.R.D.),
Corporaţia Financiară Internaţională (C.F.I.) şi Asociaţia pentru
Dezvoltare Internaţională (A.D.I.);
-
Banca Europeană de Investiţii (B.E.I.);
-
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.);
-
bănci şi organizaţii de cooperare şi dezvoltare regională similare.
Prin împrumut garantat de stat se înţelege împrumutul garantat de stat
potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria
publică, cu modificările şi completările ulterioare.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal şi
dobânzile/pierderile din diferenţe de curs valutar, aferente
împrumuturilor obţinute în baza obligaţiunilor emise, potrivit legii, de
către societăţile comerciale, cu respectarea cerinţelor specifice de
admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România, potrivit
prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu
modificările şi completările ulterioare, precum şi cele admise la
tranzacţionare pe pieţe străine de valori mobiliare reglementate de
autoritatea în domeniu a statelor respective.
___________
Punctul 70. a fost modificat prin punctul 6. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
701.
Pentru determinarea profitului impozabil începând cu anul fiscal 2010,
nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută este de 6%.
___________
Punctul 701. a fost modificat prin alineatul din Hotărâre nr. 296/2010 începând cu 15.04.2010.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
Art. 24
-
[...]
(11)
Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:
a)
începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune;
b)
pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la
mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normală de utilizare, pe
durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada contractului de
concesionare sau închiriere, după caz;
c)
pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe
concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune de cel care a
efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe durata normală de
utilizare, după caz;
d)
pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioadă de 10 ani;
e)
amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu
extracţie în soluţie prin sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru
substanţe minerale solide şi cele din industria extractivă de petrol, a
căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu
pot primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, precum şi a
investiţiilor pentru descopertă se calculează pe unitate de produs, în
funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă.
Amortizarea pe unitatea de produs se recalculează:
1.
din 5 în 5 ani la mine, cariere, extracţii petroliere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru des copertă;
2.
din 10 în 10 ani la saline;
f)
mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numărul de
kilometri sau numărul de ore de funcţionare prevăzut în cărţile tehnice,
pentru cele achiziţionate după data de 1 ianuarie 2004;
g)
pentru locuinţele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până
la nivelul corespunzător suprafeţei construite prevăzute de legea
locuinţei;
h)
numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute la art. 21 alin. (3) lit. n).
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 17. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Norme metodologice:
702.
Pentru perioada în care mijloacele fixe amortizabile nu sunt utilizate
cel puţin pe o perioadă de o lună, recuperarea valorii fiscale rămase
neamortizate se efectuează pe durata normală de utilizare rămasă,
începând cu luna următoare repunerii în funcţiune a acestora, prin
recalcularea cotei de amortizare fiscală.
În aplicarea prevederilor lit. c) a alin. (11) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,
amortizarea fiscală a cheltuielilor cu investiţiile efectuate la
mijloacele fixe concesionate, închiriate sau luate în locaţie de
gestiune, se calculează pe baza perioadei iniţiale a contractului,
indiferent dacă acesta se prelungeşte ulterior, sau pe durata normală de
utilizare rămasă, potrivit opţiunii contribuabilului, începând cu luna
următoare finalizării investiţiei.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 17. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
Amortizarea fiscală
Art. 24
[...]
(8)
În cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin
multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii
următori:
a)
1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;
b)
2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;
c)
2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
Norme metodologice:
71.
Exemplu de calcul al amortizării prin utilizarea regimului de amortizare
degresivă. Pentru un mijloc fix se dau următoarele date:
-
valoarea de intrare: 350.000.000 lei;
-
durata normală de funcţionare conform catalogului: 10 ani;
-
cota anuală de amortizare: 100/10 = 10%;
-
cota anuală de amortizare degresivă: 10% x 2,0 = 20%;
Amortizarea anuală se va calcula astfel:
| Ani |
Modul de calcul |
Amortizarea anuală degresivă (lei) |
Valoarea rămasă (lei) |
| 1 |
350.000.000 x 20% |
70.000.000 |
280.000.000 |
| 2 |
280.000.000 x 20% |
56.000.000 |
224.000.000 |
| 3 |
224.000.000 x 20% |
44.800.000 |
179.200.000 |
| 4 |
179.200.000 x 20% |
35.840.000 |
143.360.000 |
| 5 |
143.360.000 x 20% |
28.672.000 |
114.688.000 |
| 6 |
114.688.000 x 20%=114.688.000/5 |
22.937.600 |
91.750.400 |
| 7 |
|
22.937.600 |
68.812.800 |
| 8 |
|
22.937.600 |
45.875.200 |
| 9 |
|
22.937.600 |
22.937.600 |
| 10 |
|
22.937.600 |
0 |
Codul fiscal:
(12)
Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în
brevete de invenţie amortizabile şi care au dedus cheltuieli de
amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora, conform
prevederilor legale, la data punerii în funcţiune a mijlocului fix sau a
brevetului de invenţie, până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au
obligaţia să păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile
cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de
utilizare. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului
alineat, impozitul pe profit se recalculează şi se stabilesc dobânzi şi
penalităţi de întârziere de la data aplicării facilităţii respective,
potrivit legii.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 2. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
Norme metodologice:
711.
Intră sub incidenţa art. 24 alin. (12) din Codul fiscal şi mijloacele fixe amortizabile de natura construcţiilor.
Pentru investiţiile considerate mijloace fixe amortizabile în
conformitate cu prevederile art. 24 alin. (3) din Codul fiscal,
contribuabilii nu beneficiază de prevederile art. 24 alin. (12) din
acelaşi act normativ.
Pentru mijloacele fixe amortizabile prevăzute la art. 24 alin. (3) lit.
b) din Codul fiscal, deducerea de 20% se aplică la data punerii în
funcţiune, cu ocazia recepţiei finale, la întreaga valoare a mijlocului
fix amortizabil. În acest caz, valoarea fiscală rămasă de recuperat se
determină, pe durata normală de utilizare rămasă, scăzând din valoarea
totală a mijlocului fix amortizabil deducerea de 20% şi amortizarea
calculată până la data recepţiei finale.
Cheltuielile de amortizare reprezentând deducerea de 20% prevăzută la
art. 24 alin. (12) din Codul fiscal sunt deductibile numai pentru
mijloacele fixe amortizabile, respectiv brevete de invenţie amortizabile
înregistrate şi puse în funcţiune până la data de 30 aprilie 2005
inclusiv. Valoarea fiscală rămasă se determină după scăderea din
valoarea de intrare a respectivelor mijloace fixe amortizabile/brevete
de invenţie amortizabile a sumei egale cu deducerea fiscală de 20% şi se
recuperează pe durata normală de funcţionare. În cazul în care duratele
normale de funcţionare au fost recalculate, potrivit normelor legale în
vigoare, perioada pentru care există obligaţia păstrării în patrimoniu a
acestor mijloace fixe se corelează cu duratele normale de funcţionare
recalculate.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 2. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
___________
Punctul 711. a fost modificat prin punctul 10. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
712.
Exemplu privind aplicarea prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal:
Un contribuabil care îşi desfăşoară activitatea în domeniul depozitării
materialelor şi mărfurilor achiziţionează în data de 15 septembrie 2004 o
clădire-depozit pe care o pune în funcţiune pe data de 20 a aceleiaşi
luni. Valoarea de intrare a clădirii-depozit este de 30.000.000 mii lei.
Durata normală de funcţionare a clădirii, conform Catalogului privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, este
de 50 de ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseşte
amortizarea liniară. Din punct de vedere fiscal contribuabilul aplică
facilitatea prevăzută la art. 24 alin. (12) din Codul fiscal. Ca urmare a
aplicării prevederilor art. 24 alin. (12) din Codul fiscal,
contribuabilul va înregistra următoarea situaţie:
▪ deduce din punct de vedere fiscal, în luna septembrie 2004, o cotă de
20% din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil: 20% x
30.000.000 mii lei = 6.000.000 mii lei;
▪ valoarea de recuperat din punct de vedere fiscal pe următoarele 600 de
luni, începând cu octombrie 2004, 30.000.000 mii lei - 6.000.000 mii
lei = 24.000.000 mii lei;
▪ amortizarea fiscală lunară din octombrie 2004 până în septembrie 2054, 40.000 mii lei (24.000.000 mii lei/600 luni).
|
|
- mii lei - |
| Luna |
Amortizarea fiscală |
Cheltuielile de amortizare înregistrate contabil |
| Septembrie 2004 |
6.000.000 |
0 |
| Octombrie 2004 |
40.000 |
50.000 |
| Noiembrie 2004 |
40.000 |
50.000 |
| Decembrie 2004 |
40.000 |
50.000 |
| Ianuarie 2005 |
40.000 |
50.000 |
| ... ... ... |
... ... ... |
... ... ... |
| August 2054 |
40.000 |
50.000 |
| Septembrie 2054 |
40.000 |
50.000 |
| TOTAL: |
30.000.000 |
30.000.000 |
___________
Paragraful a fost introdus prin subpunctul 8. din Hotărâre nr. 1840/2004 începând cu 18.11.2004.
Abrogat prin punctul 7. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Abrogat prin punctul 7. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Codul fiscal:
(10)
Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete, drepturi de autor,
licenţe, mărci de comerţ sau fabrică şi alte valori similare, precum şi
cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezintă
imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul deducerilor de
amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare,
după caz. Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii
programelor informatice se recuperează prin intermediul deducerilor de
amortizare liniară pe o perioadă de 3 ani. Pentru brevetele de invenţie
se poate utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau accelerată.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 11. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
714.
Pentru încadrarea cheltuielilor de dezvoltare în categoria
imobilizărilor necorporale se utilizează criteriile prevăzute de
reglementările contabile aplicabile.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 11. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
(15)
Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se
determină fără a lua în calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau
pierderile rezultate din vânzarea ori din scoaterea din funcţiune a
acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora,
diminuată cu amortizarea fiscală. Pentru mijloacele fixe cu valoarea
contabilă evidenţiată în sold la data de 31 decembrie 2003, amortizarea
se calculează în baza valorii rămase neamortizată, pe durata normală de
utilizare rămasă, folosindu-se metodele de amortizare aplicate până la
această dată.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 18. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Norme metodologice:
715.
Pentru determinarea valorii fiscale în cazul transferurilor terenurilor
cu valoare contabilă, precum şi pentru determinarea valorii fiscale
rămase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile evidenţiate
în sold la 31 decembrie 2003, în valoarea fiscală de la data intrării în
patrimoniu se includ şi reevaluările efectuate, potrivit legii, până la
acea dată.
Pentru determinarea valorii fiscale a terenurilor, respectiv a valorii
fiscale rămase neamortizate în cazul mijloacelor fixe amortizabile, vor
fi luate în calcul şi reevaluările contabile efectuate după data de 1
ianuarie 2007, precum şi partea rămasă neamortizată din reevaluările
contabile efectuate în perioada 1 ianuarie 2004 - 31 decembrie 2006,
evidenţiate la data de 31 decembrie 2006. Nu se recuperează prin
intermediul amortizării fiscale reevaluările contabile efectuate după
data de 1 ianuarie 2004 la mijloacele fixe amortizabile care nu mai au
valoare fiscală rămasă neamortizată la data reevaluării.
În cazul în care ulterior datei de 31 decembrie 2003 se efectuează
reevaluări care determină o descreştere a valorii acestora se procedează
la o scădere a rezervei din reevaluare în limita soldului creditor al
rezervei, în ordinea descrescătoare înregistrării rezervei, iar valoarea
fiscală a terenurilor şi valoarea fiscală rămasă neamortizată a
mijloacelor fixe amortizabile se recalculează corespunzător. În aceste
situaţii, partea din rezerva din reevaluare care a fost anterior dedusă
se include în veniturile impozabile ale perioadei în care se efectuează
operaţiunile de reevaluare ulterioare datei de 31 decembrie 2003.
Prin valoarea fiscală rămasă neamortizată se înţelege diferenţa dintre
valoarea fiscală la data intrării în patrimoniu şi valoarea amortizării
fiscale. În valoarea fiscală la data intrării în patrimoniu se include
şi taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibilă, potrivit
prevederilor titlului VI.
___________
Punctul 715. a fost modificat prin punctul 18. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
716.
În aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal,
cheltuielile înregistrate ca urmare a casării unui mijloc fix cu
valoarea fiscală incomplet amortizată sunt cheltuieli efectuate în
scopul realizării de venituri impozabile.
Prin casarea unui mijloc fix se înţelege operaţia de scoatere din
funcţiune a activului respectiv, urmată de dezmembrarea acestuia şi
valorificarea părţilor componente rezultate, prin vânzare sau prin
folosirea în activitatea curentă a contribuabilului.
___________
Punctul 716. a fost modificat prin punctul 18. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
717.
Cheltuielile cu amortizarea activelor necorporale aferente capitalului
imobilizat, cu valoarea contabilă evidenţiată în sold la 31 decembrie
2003, sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pe durata
rămasă de amortizat, în baza valorii rămase neamortizate.
718.
Valoarea imobilizărilor necorporale/corporale în curs de execuţie care
nu se mai finalizează şi se scot din evidenţă pe seama conturilor de
cheltuieli, în baza aprobării/deciziei de sistare sau abandonare, precum
şi valoarea rămasă a investiţiilor efectuate la mijloacele fixe
concesionate, închiriate sau luate în locaţie de gestiune, în situaţia
în care contractele se reziliază înainte de termen, reprezintă
cheltuieli nedeductibile, dacă nu au fost valorificate prin vânzare sau
casare.
___________
Punctul 718. a fost introdus prin punctul 6. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 11. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
Contracte de leasing
Art. 25.
-
(1)
În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de
vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului
operaţional, locatorul are această calitate. Amortizarea bunului care
face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în
cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului
operaţional, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.
(2)
În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul
leasingului operaţional locatorul deduce chiria (rata de leasing).
Norme metodologice:
72.
Încadrarea operaţiunilor de leasing se realizează avându-se în vedere
prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 şi 8 din Codul fiscal şi clauzele
contractului de leasing.
Codul fiscal:
Pierderi fiscale
Art. 26.
-
(1)
Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se
recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani
consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea
înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe
profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării
acestora.
(2)
Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează
existenţa prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către
contribuabilii nou-înfiinţaţi sau de către cei care preiau patrimoniul
societăţii absorbite, după caz.
(3)
În cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică
luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile
sediului permanent în România.
(4)
Contribuabilii care au fost obligaţi la plata unui impozit pe venit şi
care anterior au realizat pierdere fiscală, intră sub incidenţa
prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de
impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se
recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii
fiscale şi limita celor 5 ani.
Norme metodologice:
73.
Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face în ordinea înregistrării
acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit
prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.
74.
Pierderea fiscală reprezintă suma înregistrată în declaraţia de impunere a anului precedent.
75.
În cazul în care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele
legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea
ulterioară a rezervei legale nu va mai fi o sumă deductibilă la calculul
profitului impozabil.
76.
Persoana juridică din al cărei patrimoniu se desprinde o parte în urma
unei operaţiuni de divizare şi care îşi continuă existenţa ca persoană
juridică recuperează partea din pierderea fiscală înregistrată înainte
de momentul în care operaţiunea de divizare produce efecte, proporţional
cu drepturile şi obligaţiile menţinute de persoana juridică respectivă.
77.
În cazul fuziunii prin absorbţie pierderea fiscală rezultată din
declaraţia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarată până
la data înscrierii la registrul comerţului a menţiunii privind majorarea
capitalului social, se recuperează potrivit prevederilor din lege.
Codul fiscal:
Reorganizări, lichidări şi alte transferuri de active şi titluri de participare
Art. 27.
-
(1)
În cazul contribuţiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în
schimbul unor titluri de participare la această persoană juridică se
aplică următoarele reguli:
a)
contribuţiile nu sunt transferuri impozabile în înţelesul prevederilor prezentului titlu şi al prevederilor titlului III;
b)
valoarea fiscală a activelor primite de persoana juridică este egală cu
valoarea fiscală a acelor active la persoana care contribuie cu activul;
c)
valoarea fiscală a titlurilor de participare primite de persoana care
contribuie cu activele este egală cu valoarea fiscală a activelor aduse
drept contribuţie de către persoana respectivă.
Norme metodologice:
78.
În sensul dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoană
juridică poate participa cu active la una sau mai multe persoane
juridice existente sau care iau astfel fiinţă, prin constituirea sau
majorarea capitalului social al acestora primind în schimb titluri de
participare ale societăţilor respective. Contribuţiile cu active la
capitalul social al unei persoane juridice în schimbul unor titluri de
participare la această persoană juridică nu sunt luate în calcul la
determinarea profitului impozabil.
79.
În cazul în care pentru contribuţia cu active se datorează taxa pe
valoarea adăugată potrivit dispoziţiilor titlului VI din Codul fiscal,
iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru
aceasta, valoarea fiscală, în sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal,
se majorează cu taxa pe valoarea adăugată.
Codul fiscal:
(2)
Distribuirea de active de către o persoană juridică română către
participanţii săi, fie sub formă de dividend, fie ca urmare a
operaţiunii de lichidare, se tratează ca transfer impozabil,
exceptându-se cazurile prevăzute la alin. (3).
Norme metodologice:
80.
Distribuirea de active de către o persoană juridică română către participanţii săi se poate realiza în cazul lichidării.
81.
Profitul impozabil în cazul lichidării se calculează ca diferenţă între
veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora,
calculate cumulat de la începutul anului fiscal, luându-se în calcul:
profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea
provizioanelor, sumele înregistrate în conturi de capitaluri proprii
constituite din profitul brut şi care nu au fost impozitate la data
constituirii, alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor. În
cazul în care, în declaraţia de impozit pe profit aferentă anului
anterior lichidării contribuabilul a înregistrat pierdere fiscală,
aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia
lichidării.
___________
Punctul 81. a fost modificat prin punctul 19. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
82.
La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îşi
încetează existenţa în urma operaţiunilor de lichidare nu sunt
impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor
reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de
finanţare pe parcursul perioadei de funcţionare, potrivit legii,
rezervele constituite din diferenţe de curs favorabile capitalului
social în devize sau din evaluarea disponibilului în devize, în
conformitate cu actele normative în vigoare, dacă legea nu prevede
altfel.
___________
Punctul 82. a fost modificat prin punctul 13. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
83.
Abrogat prin punctul 12. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
84.
Abrogat prin punctul 12. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
(3)
Prevederile prezentului articol se aplică următoarelor operaţiuni de
reorganizare, dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscală
sau evitarea plăţii impozitelor:
a)
fuziunea între două sau mai multe persoane juridice române, în cazul în
care participanţii la oricare persoană juridică care fuzionează primesc
titluri de participare la persoana juridică succesoare;
b)
divizarea unei persoane juridice române în două sau mai multe persoane
juridice române, în cazul în care participanţii la persoana juridică
iniţială beneficiază de o distribuire proporţională a titlurilor de
participare la persoanele juridice succesoare;
Norme metodologice:
85.
În înţelesul art. 27 alin. (3) lit. a) şi b) din Codul fiscal, operaţiunile de fuziune şi divizare sunt reglementate prin Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Codul fiscal:
c)
achiziţionarea de către o persoană juridică română a tuturor activelor
şi pasivelor aparţinând uneia sau mai multor activităţi economice ale
altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de
participare;
Norme metodologice:
86.
În scopul aplicării prevederilor art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul
fiscal, activele şi pasivele aparţinând unei activităţi economice a
persoanei juridice române care efectuează transferul sunt identificate
pe baza criteriilor de identificare a totalităţii activelor şi
pasivelor, prin care se apreciază caracterul independent al ramurii de
activitate prevăzute la pct. 862. Nu se consideră active şi
pasive aparţinând unei activităţi economice elementele de activ şi/sau
de pasiv aparţinând altor activităţi economice ale persoanei juridice
române care efectuează transferul, activele şi/sau pasivele izolate,
precum şi cele care se referă la gestiunea persoanei juridice
respective.
___________
Punctul 86. a fost modificat prin punctul 7. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Codul fiscal:
Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor, divizărilor
parţiale, transferurilor de active şi schimburilor de acţiuni între
societăţile din diferite state membre ale Uniunii Europene
Art. 271.
-
(1)
Prevederile prezentului articol se aplică după data aderării României la Uniunea Europeană.
[...]
12.
"societate dintr-un stat membru" reprezintă orice societate care îndeplineşte cumulativ următoarele:
a)
are una din formele de organizare prezentate în anexa care face parte integrantă din prezentul titlu;
b)
în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru este considerată
ca avându-şi sediul fiscal în statul membru şi, în temeiul convenţiei
încheiate cu un stat terţ privind evitarea dublei impuneri, nu se
consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
c)
plăteşte impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări. [...]
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 20. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Norme metodologice:
861.
Pentru aplicarea prevederilor art. 271 alin. (3) pct. 12 lit.
a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, formele de organizare pentru persoanele
juridice române şi bulgare sunt:
- societăţi înfiinţate în baza legii române, cunoscute ca "societăţi pe
acţiuni", "societăţi în comandită pe acţiuni", "societăţi cu răspundere
limitată";
- societăţi înfiinţate în baza legii bulgare, cunoscute ca
"събирателното дружество", "командитното дружество", "дружеството с
ограничена отговорност", "акционерното дружество", "командитното
дружество с акции.
Pentru îndeplinirea condiţiei de la 271 alin. (3)
pct. 12 lit. c) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările şi completările ulterioare, societatea dintr-un stat membru
trebuie să plătească, în conformitate cu legislaţia fiscală a statului
respectiv, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, unul din
următoarele impozite:
- impot des sociétés/ vennootschapsbelasting, în Belgia;
- selskabsskat, în Danemarca;
- Körperschaftsteuer, în Republica Federală Germania;
- φόρος εισοδήματος νομικών προσώπν κεροδκομικού χαρακτήρα, în Grecia;
- impuesto sobre sociedades, în Spania;
- impôt sur Ies sociétés, în Franţa;
- corporation tax, în Irlanda;
- imposta sul reddito delle società, în Italia;
- impôt sur le revenu des collectivités, în Luxemburg;
- vennootschapsbelasting, în Olanda;
- Körperschaftsteuer, în Austria;
- imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas, în Portugalia;
- y hteisöjen tulovero/inkomstskatten för samfund, în Finlanda;
- statlig inkomstskatt, în Suedia;
- corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;
- D aň z přijmů právnických osob, în Republica Cehă;
- T ulumaks, în Estonia;
- φόρος εισοδήματος, în Cipru;
- uzņēmumu ienākuma nodoklis, în Letonia;
- P elno mokestis, în Lituania;
- T ársasági adó, în Ungaria;
- T axxa fuq l-income, în Malta;
- P odatek dochodowy od osôb prawnych, în Polonia;
- D avek od dobička pravnih oseb, în Slovenia;
- D aň z príjmov právnickýoh osôb, în Slovacia;
- корпоративен данък, în Bulgaria;
- impozit pe profit, în România.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 20. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
(3)
În sensul prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
[...]
11.
ramură de activitate - totalitatea activului şi pasivului unei diviziuni
dintr-o societate care, din punct de vedere organizatoric, constituie o
activitate independentă, adică o entitate capabilă să funcţioneze prin
propriile mijloace;
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 19. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Norme metodologice:
862.
Criteriile de apreciere a caracterului independent al ramurii de
activitate se verifică la societatea cedentă şi vizează îndeplinirea
cumulată a unor condiţii referitoare la:
a)
existenţa ca structură organizatorică distinctă de alte diviziuni organizatorice ale societăţii cedente;
b)
existenţa clientelei proprii, activelor corporale şi necorporale
proprii, stocurilor proprii, personalului propriu şi altele. Dacă este
cazul, ramura cuprinde şi servicii administrative proprii, de exemplu
serviciul de contabilitate, serviciul descentralizat de personal etc.;
c)
constituirea, la momentul realizării transferului şi în raport cu
organizarea societăţii cedente, într-un ansamblu capabil să funcţioneze
prin mijloace proprii, în condiţii normale pentru sectorul economic de
activitate al acesteia;
d)
identificarea totalităţii activelor şi pasivelor care sunt legate în mod
direct sau indirect de ramura transferată, sunt înscrise în bilanţul
societăţii cedente la data în care operaţiunea de transfer produce
efecte, în funcţie de natura lor comercială, industrială, financiară,
administrativă etc.;
e)
exercitarea efectivă a activităţii la momentul aprobării operaţiunii de
transfer de către adunările generale ale celor două societăţi, cedentă
şi beneficiară, sau la data la care operaţiunea are efect, dacă aceasta
este diferită.
Ramura completă de activitate nu cuprinde:
a)
elemente de activ şi/sau de pasiv aferente altor ramuri de activitate ale societăţii cedente;
b)
elemente de activ şi/sau de pasiv referitoare la gestiunea patrimonială a societăţii cedente;
c)
elemente izolate de activ şi/sau de pasiv.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 19. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Codul fiscal:
Asocieri cu personalitate juridică înfiinţate potrivit legislaţiei unui alt stat
Art. 282. -
[...]
(2)
În cazul în care o persoană juridică română este participant într-o
asociere cu personalitate juridică înregistrată într-un alt stat,
aceasta determină profitul impozabil luând în calcul veniturile şi
cheltuielile atribuite corespunzător cotei de participare în asociere.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 8. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
863.
În aplicarea prevederilor alin. (2) al art. 282 din Codul
fiscal, pentru situaţia în care profitul obţinut de persoana juridică
română, participantă într-o asociere cu personalitate juridică
înregistrată într-un alt stat, a fost impozitat în acel stat, acordarea
creditului fiscal se efectuează similar cu procedura de acordare a
creditului fiscal pentru persoanele juridice române care desfăşoară
activităţi prin intermediul unui sediu permanent într-un alt stat,
reglementată conform normelor date în aplicarea art. 31 din Codul
fiscal.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 8. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Abrogat prin punctul 20. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Abrogat prin punctul 20. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Codul fiscal:
(3)
Profitul impozabil al sediului permanent se determină prin tratarea
acestuia ca persoană separată şi prin utilizarea regulilor preţurilor de
transfer la stabilirea preţului de piaţă al unui transfer făcut între
persoana juridică străină şi sediul său permanent. Atunci când sediul
permanent nu deţine o factură pentru cheltuielile alocate lui de către
sediul său principal, celelalte documente justificative trebuie să
includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor şi alocarea
rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utilizând regulile
preţurilor de transfer.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 13. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(4)
Înainte de a desfăşura activitate printr-un sediu permanent în România,
reprezentantul legal la persoanei juridice străine prevăzute la alin.
(1) trebuie să înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscală
competentă.
Norme metodologice:
88.
Persoanele juridice străine care desfăşoară activităţile menţionate la
art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datorează impozit pe profit de la
începutul activităţii, în măsura în care se determină depăşirea duratei
legale de 6 luni sau termenele prevăzute în convenţiile de evitare a
dublei impuneri, după caz. În situaţia în care nu se determină înainte
de sfârşitul anului fiscal dacă activităţile din România vor fi pe o
durată suficientă pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui
an fiscal vor fi luate în considerare în următorul an fiscal, în
situaţia în care durata specificată este depăşită.
881.
Pentru încadrarea unui şantier de construcţii sau a unui proiect de
construcţie, ansamblu ori montaj sau activităţi de supervizare legate de
acestea şi a altor activităţi similare ca sedii permanente se va avea
în vedere data începerii activităţii din contractele încheiate cu
persoanele juridice române beneficiare sau cu alte informaţii ce
probează începerea activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea
unor contracte conexe care sunt legate în mod direct cu primul contract
ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat pentru
realizarea contractului de bază.
___________
Punctul 881. a fost introdus prin subpunctul 10. din Hotărâre nr. 1840/2004 începând cu 18.11.2004.
89.
În scopul deducerii cheltuielilor alocate unui sediu permanent de către
persoana juridică străină care îşi desfăşoară activitatea prin
intermediul acestuia, precum şi de către orice altă persoană afiliată
acelei persoane juridice străine, pentru serviciile furnizate, trebuie
îndeplinite următoarele condiţii:
(i)
serviciul furnizat să fie efectiv prestat. Pentru a justifica prestarea
efectivă a serviciului, sediul permanent trebuie să prezinte
autorităţilor fiscale orice documente justificative din care să rezulte
date privitoare la:
a)
natura şi valoarea totală a serviciului prestat;
b)
părţile implicate;
c)
criteriile proprii de împărţire a costurilor pe fiecare beneficiar al serviciului respectiv, dacă este cazul;
d)
justificarea utilizării criteriului ca fiind adecvat naturii serviciului şi activităţii desfăşurate de sediul permanent;
e)
prezentarea oricăror alte elemente de recunoaştere a veniturilor şi
cheltuielilor care pot să ateste prestarea serviciului respectiv.
Justificarea prestării efective a serviciului se efectuează cu
situaţiile de lucrări, procesele-verbale de recepţie, rapoartele de
lucru, studiile de fezabilitate, de piaţă sau cu orice alte asemenea
documente;
(ii)
serviciul prestat trebuie să fie justificat şi prin natura activităţii desfăşurate la sediul permanent.
La stabilirea preţului de piaţă al transferurilor efectuate între
persoana juridică străină şi sediul său permanent, precum şi între
acesta şi orice altă persoană afiliată acesteia, vor fi utilizate
regulile preţurilor de transfer, astfel cum sunt acestea detaliate în
normele metodologice pentru aplicarea art. 11 din Codul fiscal,
completate cu liniile directoare privind preţurile de transfer, emise de
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
___________
Punctul 89. a fost modificat prin punctul 13. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
Venituri obţinute de persoanele juridice străine din proprietăţi imobiliare şi din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare
Art. 30.
-
(1)
Persoanele juridice străine care obţin venituri din proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română au obligaţia de a
plăti impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor
venituri.
(2)
Veniturile din proprietăţile imobiliare situate în România includ următoarele:
a)
veniturile din închirierea sau cedarea folosinţei proprietăţii imobiliare situate în România;
b)
câştigul din vânzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al
oricăror drepturi legate de proprietatea imobiliară situată în România;
c)
câştigul din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o
persoană juridică, dacă minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale
persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor
persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate în România;
d)
veniturile obţinute din exploatarea resurselor naturale situate în
România, inclusiv câştigul din vânzarea-cesionarea oricărui drept
aferent acestor resurse naturale.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 14. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
891.
Persoanele juridice străine care obţin venituri din proprietăţi
imobiliare situate în România au obligaţia de a plăti impozit pe profit
pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.
În cazul vânzării de proprietăţi imobiliare situate în România, profitul
impozabil reprezintă diferenţa dintre valoarea realizată din vânzarea
acestor proprietăţi imobiliare şi costul de cumpărare, construire sau
îmbunătăţire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscală aferentă, după
caz. Valoarea realizată din vânzarea acestor proprietăţi imobiliare se
reduce cu comisioanele, taxele sau cu alte sume plătite, aferente
vânzării.
Profitul impozabil rezultat din închirierea sau cedarea folosinţei
proprietăţii imobiliare situate în România se calculează ca diferenţă
între veniturile obţinute şi cheltuielile efectuate în scopul realizării
acestora. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile care sunt
subiecte ale impozitului cu reţinere la sursă.
Veniturile din proprietăţi imobiliare situate în România includ şi
câştigurile din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute
la o persoană juridică, dacă 50% din valoarea mijloacelor fixe ale
acestei persoane juridice sunt, direct sau prin intermediul mai multor
persoane juridice, proprietăţi imobiliare situate în România.
În acest sens, mijloacele fixe ale unei persoane juridice sunt în mod
indirect considerate proprietăţi imobiliare situate în România atunci
când respectiva persoană juridică deţine părţi sociale sau alte titluri
de participare într-o societate care îndeplineşte condiţia minimală de
50% referitoare la deţinerea de proprietăţi imobiliare situate în
România. Valoarea mijloacelor fixe, inclusiv terenurile, luată în calcul
la stabilirea raportului de 50%, este valoarea de înregistrare în
contabilitate a acestora, potrivit reglementărilor legale în vigoare la
data vânzării-cesionarii titlurilor de participare. În cadrul
proprietăţilor imobiliare se încadrează şi investiţiile în curs de
natura clădirilor sau altor construcţii.
Câştigurile din vânzarea-cesionarea de titluri de participare, inclusiv
cele obţinute în condiţiile menţionate la alineatele precedente, se
determină ca diferenţă între veniturile realizate din
vânzarea-cesionarea titlurilor de participare şi costul de achiziţie al
acestora, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plătite,
aferente achiziţionării unor astfel de titluri de participare.
___________
Punctul 891. a fost modificat prin punctul 21. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 14. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
(3)
Orice persoană juridică străină care obţine venituri dintr-o proprietate
imobiliară situată în România sau din vânzarea-cesionarea titlurilor de
participare deţinute la o persoană juridică română are obligaţia de a
plăti impozit pe profit, potrivit art. 34, şi de a depune declaraţii de
impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoană juridică străină
poate desemna un reprezentant fiscal pentru a îndeplini aceste
obligaţii.
(4)
Orice persoană juridică română sau persoană juridică străină cu sediul
permanent în România, care plăteşte veniturile prevăzute la alin. (1),
către o persoană juridică străină, are obligaţia de a reţine impozitul
calculat din veniturile plătite şi de a vira impozitul reţinut la
bugetul de stat.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 22. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Norme metodologice:
892.
În aplicarea prevederilor alin. (3) al art. 30 din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în
situaţia în care plătitorul de venit nu este o persoană juridică română
sau un sediu permanent al unei persoane juridice străine, obligaţia
plăţii şi declarării impozitului pe profit revine persoanei juridice
străine care realizează veniturile menţionate la alin. (1) al art. 30
din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, respectiv reprezentantului
fiscal/împuternicitului desemnat pentru îndeplinirea acestor obligaţii.
În sensul alin. (4) al art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia în care
plătitorul de venit este o persoană juridică română sau un sediu
permanent din România al unei persoane juridice străine, aceştia au
obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit în numele persoanei
juridice străine care realizează veniturile menţionate la alin. (1) al
art. 30 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 22. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
Credit fiscal
Art. 31.
-
(1)
Dacă o persoana juridică română obţine venituri dintr-un stat străin
prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu
reţinere la sursă şi veniturile sunt impozitate atât în România, cât şi
în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie
direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se
deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor
prezentului titlu.
(2)
Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an
fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea
cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1) la profitul
impozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu
regulile prevăzute în prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul
străin.
(3)
Impozitul plătit unui stat străin este dedus, dacă se aplică prevederile
convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi
statul străin şi dacă persoana juridică română prezintă documentaţia
corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul
că impozitul a fost plătit statului străin.
___________
Alineatul (3) a fost modificat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Norme metodologice:
90.
În aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct
de vedere fiscal, la sfârşitul anului fiscal, operaţiunile efectuate
prin intermediul unor sedii permanente din străinătate ale persoanelor
juridice române, înregistrate în cursul perioadei în devize, respectiv
veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cât şi
impozitul plătit se convertesc în lei prin utilizarea unei medii a
cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţională a României.
91.
O persoană juridică română care desfăşoară activităţi printr-un sediu
permanent într-un alt stat calculează profitul impozabil la nivelul
întregii societăţi, potrivit dispoziţiilor capitolului II, titlul II din
Codul fiscal. În scopul acordării creditului fiscal aferent unui sediu
permanent contribuabilul calculează profitul impozabil şi impozitul pe
profit aferente acelui sediu permanent, în conformitate cu
reglementările fiscale din România.
92.
Documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe
profit datorat în România, potrivit dispoziţiilor acestui articol, este
cel care atestă plata, confirmat de autoritatea fiscală străină. În
cazul în care documentul pe baza căruia se calculează deducerea din
impozitul pe profit datorat în România este prezentat după depunerea la
autorităţile fiscale a declaraţiei privind impozitul pe profit, creditul
fiscal se acordă pentru anul la care se referă, prin depunerea, în
acest sens, a unei declaraţii rectificative.
___________
Punctul 92. a fost modificat prin punctul 23. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
93.
Limitarea prevăzută în art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi
calculată separat pentru fiecare sursă de venit. În scopul aplicării
acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice române a căror
sursă se află în aceeaşi ţară străină vor fi considerate ca având
aceeaşi sursă. Exemplu: un contribuabil desfăşoară activităţi atât în
România, cât şi în ţara străină X unde realizează venituri atât
printr-un sediu permanent, cât şi din alte surse, în mod independent de
sediul permanent.
Pentru activitatea desfăşurată în ţara străină X situaţia este următoarea:
Pentru sediul permanent:
-
profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din ţara
străină X, 100 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb
valutar, comunicată de Banca Naţională a României);
-
impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din ţara străină
X (cotă de 30%), 30 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb
valutar, comunicată de Banca Naţională a României);
-
profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea
română, 80 milioane lei (legislaţia română privind impozitul pe profit
permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile în ţara
străină X);
-
impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea română (cotă de 25%), 20 milioane lei.
Alte venituri realizate din ţara X:
-
venituri din dobânzi: 100 milioane lei;
-
impozit de 10% cu reţinere la sursă pentru veniturile din dobânzi: 10
milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicată de
Banca Naţională a României).
Pentru activitatea desfăşurată atât în România, cât şi în ţara străină X situaţia este următoarea:
-
profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea
română, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului
permanent şi 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din
România);
-
impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea română (cotă de 25%), 250 milioane lei.
Potrivit situaţiei prezentate mai sus, suma maximă reprezentând creditul
fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane
lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei
impozit cu reţinere la sursă (dobânzi).
Deoarece impozitul plătit în străinătate în sumă de 40 milioane lei este
mai mare decât limita maximă de 30 milioane lei care poate fi acordată
sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scădea din
impozitul pe profitul întregii activităţi (250 milioane lei) doar suma
de 30 milioane lei.
931.
Impozitul plătit unui stat străin este dedus, dacă se aplică prevederile
convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi
statul străin şi dacă persoana juridică română prezintă documentul ce
atestă plata impozitului confirmat de autoritatea competentă a statului
străin cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei
impuneri.
___________
Punctul 931. a fost introdus prin punctul 8. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
932.
Când o persoană juridică rezidentă în România obţine venituri/profituri
care în conformitate cu prevederile convenţiei de evitare a dublei
impuneri încheiate de România cu statul străin sunt supuse impozitării
în statul străin, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda
prevăzută în convenţie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii,
după caz.
___________
Punctul 932. a fost introdus prin punctul 8. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
933.
Când o persoană juridică rezidentă în România realizează profituri
dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent care,
potrivit prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate
de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar
respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri
«metoda scutirii», profiturile vor fi scutite de impozit pe profit în
România. Aceste profituri sunt scutite de impozit pe profit dacă se
prezintă documentul justificativ eliberat de autoritatea competentă a
statului străin, care atestă impozitul plătit în străinătate. În scopul
aplicării «metodei scutirii», pentru determinarea profitului impozabil
la nivelul persoanei juridice române, veniturile şi cheltuielile
înregistrate prin intermediul sediului permanent reprezintă venituri
neimpozabile, respectiv cheltuieli nedeductibile.
___________
Punctul 933. a fost introdus prin punctul 2. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
Codul fiscal:
Pierderi fiscale externe
Art. 32. -
Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent situat într-un stat
care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a
Liberului Schimb sau situat într-un stat cu care România nu are
încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri este deductibilă doar
din veniturile obţinute de sediul permanent respectiv. În acest caz,
pierderile realizate printr-un sediu permanent se deduc numai din aceste
venituri, separat, pe fiecare sursă de venit. Pierderile neacoperite se
reportează şi se recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
94.
Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea
desfăşurată printr-un sediu permanent situat într-un stat care nu este
stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului
Schimb sau situat într-un stat cu care România nu are încheiată o
convenţie de evitare a dublei impuneri se recuperează numai din
veniturile impozabile realizate de acel sediu permanent. În sensul
aplicării acestei prevederi, prin sursă de venit se înţelege ţara în
care este situat sediul permanent. Recuperarea pierderii se va realiza
conform normelor prevăzute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal, în
următorii 5 ani fiscali consecutivi.
___________
Punctul 94. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Codul fiscal:
CAPITOLUL IV
Reguli speciale aplicabile vânzării-cesionării proprietăţilor
imobiliare şi titlurilor de participare
Reguli speciale aplicabile vânzării-cesionării proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participare
Art. 33.
-
(1)
Prevederile prezentului articol se aplică persoanelor juridice române şi
străine care vând-cesionează proprietăţi imobiliare situate în România
sau titluri de participare deţinute la o persoană juridică română.
(2)
Dacă câştigurile rezultate din vânzarea-cesionarea proprietăţilor
imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la
o persoană juridică română depăşesc pierderile rezultate dintr-o astfel
de vânzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileşte prin
aplicarea unei cote de 10% la diferenţa rezultată.
(3)
Pierderea rezultată din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare
situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română se recuperează din profiturile impozabile rezultate din
operaţiuni de aceeaşi natură, în următorii 5 ani fiscali consecutivi.
(4)
Câştigul rezultat din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa pozitivă între:
a)
valoarea realizată din vânzarea-cesionarea unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi
b)
valoarea fiscală a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare.
(5)
Pierderea rezultată dintr-o vânzare-cesionare a proprietăţilor
imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa negativă între:
a)
valoarea realizată din vânzare-cesionare a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi
b)
valoarea fiscală a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare.
(6)
În înţelesul prevederilor alin. (4) şi (5), valoarea realizată din
vânzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume
plătite, aferente vânzării-cesionării.
(7)
Valoarea fiscală pentru proprietăţile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileşte după cum urmează:
a)
în cazul proprietăţilor imobiliare, valoarea fiscală este costul de
cumpărare, construire sau îmbunătăţire a proprietăţii, redus cu
amortizarea fiscală aferentă unei astfel de proprietăţi;
b)
în cazul titlurilor de participare, valoarea fiscală este costul de
achiziţie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe
sau alte sume plătite, aferente achiziţionării unor astfel de titluri de
participare.
(8)
Prezentul articol se aplică în cazul proprietăţilor imobiliare sau
titlurilor de participare, numai dacă sunt îndeplinite următoarele
condiţii:
a)
contribuabilul a deţinut proprietatea imobiliară sau titlurile de participare pe o perioadă mai mare de doi ani;
b)
persoana care achiziţionează proprietatea imobiliară sau titlurile de participare nu este persoană afiliată contribuabilului;
c)
contribuabilul a achiziţionat proprietatea imobiliară sau titlurile de participare după 31 decembrie 2003.
Norme metodologice:
95.
Abrogat prin punctul 14. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
96.
Abrogat prin punctul 14. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
97.
Profitul impozabil rezultat din vânzarea-cesionarea proprietăţilor
imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la
o persoană juridică română se impune cu cota de 10% numai pentru
tranzacţiile efectuate până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv. În
condiţiile în care se realizează pierdere din aceste tranzacţii până la
data de 30 aprilie 2005 inclusiv, aceasta se recuperează din profiturile
impozabile rezultate din operaţiuni de aceeaşi natură, pe perioada
prevăzută la art. 26 din Codul fiscal.
___________
Punctul 97. a fost modificat prin punctul 3. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
Codul fiscal:
Declararea şi plata impozitului pe profit
Art. 34. -
[...]
(5)
Următorii contribuabili au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, astfel:
a)
organizaţiile nonprofit au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe
profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor
celui pentru care se calculează impozitul;
b)
contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi a
plantelor tehnice, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara
şi plăti impozitul pe profit anual, până la data de 25 februarie
inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul;
c)
contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c)-e) au obligaţia de a declara
şi plăti impozit pe profit trimestrial, conform alin. (1).
(6)
Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (4) şi (5), care, în
anul precedent, se aflau în una dintre următoarele situaţii:
a)
nou-înfiinţaţi;
b)
înregistrează pierdere fiscală la sfârşitul anului fiscal precedent;
c)
s-au aflat în inactivitate temporară sau au declarat pe propria
răspundere că nu desfăşoară activităţi la sediul social/sediile
secundare, situaţii înscrise, potrivit prevederilor legale, în registrul
comerţului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti
competente, după caz;
d)
au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în
anul pentru care se datorează impozitul pe profit aplică sistemul de
declarare şi plată prevăzut la alin. (1). În sensul prezentului alineat
nu sunt consideraţi contribuabili nou-înfiinţaţi cei care se
înregistrează ca efect al unor operaţiuni de reorganizare efectuate
potrivit legii.
[...]
(8)
Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului
pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, determină
plăţile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din impozitul pe
profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor
de consum, estimat cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului
pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la data de 25
inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata.
Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza căruia se determină
plăţile anticipate trimestriale, este impozitul pe profit datorat
conform declaraţiei privind impozitul pe profit, fără a lua în calcul
plăţile anticipate efectuate în acel an.
[...]
(17)
Prin excepţie de la prevederile alin. (16), impozitul pe profit,
dobânzile/majorările de întârziere şi amenzile datorate de regiile
autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene,
precum şi cele datorate de societăţile comerciale în care consiliile
locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari, care realizează
proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene sau a altor
organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de împrumut
ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale
bugetelor locale respective până la sfârşitul anului fiscal în care se
încheie proiectul care face obiectul acordului/contractului de împrumut.
[...]
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 10. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
971.
Contribuabilii nou-înfiinţaţi în cursul unui an fiscal, alţii decât cei
prevăzuţi la art. 34 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, aplică, pentru
anul înfiinţării, sistemul trimestrial de declarare şi plată a
impozitului pe profit prevăzut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal.
972.
Încadrarea în activităţile prevăzute la art. 34 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal este cea stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997
privind aprobarea Clasificării activităţilor din economia naţională -
CAEN, cu modificările ulterioare. Verificarea ponderii veniturilor
obţinute de contribuabili din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice,
pomicultură şi viticultură se face la sfârşitul fiecărui an fiscal, iar
în situaţia în care veniturile majoritare se obţin din alte activităţi
decât cele menţionate, aceştia vor aplica pentru anul fiscal următor
sistemul trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit
prevăzut la art. 34 alin. (1) din Codul fiscal.
973.
În situaţia în care, în cursul anului pentru care se efectuează plăţile
anticipate, impozitul pe profit aferent anului precedent se modifică şi
se corectează în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, plăţile
anticipate care se datorează începând cu trimestrul efectuării
modificării se determină în baza impozitului pe profit recalculat.
974.
În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (17) din Codul fiscal,
contribuabilii regii autonome din subordinea consiliilor locale şi a
consiliilor judeţene, precum şi societăţile comerciale în care
consiliile locale şi/sau judeţene sunt acţionari majoritari, care
realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene
sau a altor organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de
împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, au
obligaţia de a plăti impozitul pe profit la bugetul local respectiv, pe
întreaga perioadă în care intervine obligaţia de a contribui, potrivit
legii, cu impozitul pe profit la Fondul de întreţinere, înlocuire şi
dezvoltare.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 10. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Abrogat prin punctul 11. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Abrogat prin punctul 11. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Codul fiscal:
(15)
Contribuabilii care, până la data de 30 septembrie 2010 inclusiv, au
fost obligaţi la plata impozitului minim au obligaţia de a declara şi de
a plăti impozitul pe profit, respectiv de a efectua plata anticipată,
după caz, aferente trimestrului III al anului 2010, până la data de 25
octombrie 2010, potrivit prevederilor în vigoare la data de 30
septembrie 2010.
(16)
Contribuabilii care, până la data de 30 septembrie 2010 inclusiv, au
fost obligaţi la plata impozitului minim, pentru definitivarea
impozitului pe profit datorat pentru anul fiscal 2010, aplică
următoarele reguli:
a)
pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010:
-
determinarea impozitului pe profit aferent perioadei respective şi
efectuarea comparaţiei cu impozitul minim anual, prevăzut la art. 18
alin. (3), recalculat în mod corespunzător pentru perioada 1 ianuarie-30
septembrie 2010, prin împărţirea impozitului minim anual la 12 şi
înmulţirea cu numărul de luni aferent perioadei respective, în vederea
stabilirii impozitului pe profit datorat;
-
stabilirea impozitului pe profit datorat;
-
prin excepţie de la prevederile alin. (1), (5) şi (11) şi ale art. 35
alin. (1), depunerea declaraţiei privind impozitul pe profit pentru
perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010 şi plata impozitului pe profit
datorat din definitivarea impunerii, până la data de 25 februarie 2011;
b)
pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2010:
-
contribuabilii depun declaraţia privind impozitul pe profit şi plătesc
impozitul pe profit datorat potrivit prevederilor alin. (1), (5) şi (11)
şi ale art. 35 alin. (1).
(17)
În aplicarea prevederilor alin. (16), determinarea profitului impozabil
şi a impozitului pe profit se efectuează urmărindu-se metodologia de
calcul prevăzută de titlul II «Impozitul pe profit» în mod corespunzător
pentru cele două perioade, luând în calcul veniturile şi cheltuielile
înregistrate.
(18)
Pierderea fiscală înregistrată în cele două perioade aferente anului
2010 se recuperează potrivit prevederilor art. 26, perioada 1
octombrie-31 decembrie 2010 fiind considerată an fiscal în sensul celor 7
ani consecutivi.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 3. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
Norme metodologice:
992.
În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (16) şi (17) din Codul fiscal,
contribuabilii obligaţi la plata trimestrială a impozitului pe profit
depun declaraţia privind impozitul pe profit pentru cele două perioade
ale anului 2010 doar dacă, până la data de 1 octombrie 2010, au datorat
impozit minim cel puţin într-un trimestru. Contribuabilii care, în
perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010, ca urmare a efectuării
comparaţiei impozitului pe profit cu impozitul minim, au datorat, în
cele 3 trimestre, impozit pe profit depun declaraţia privind impozitul
pe profit pentru întreg anul 2010.
Pentru aplicarea prevederilor art. 34 alin. (16) şi (17) din Codul
fiscal, contribuabilii prevăzuţi la art. 34 alin. (1) lit. a) şi alin.
(5) din Codul fiscal calculează în Registrul de evidenţă fiscală
impozitul pe profit pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010, în
vederea efectuării comparaţiei cu impozitul minim recalculat în mod
corespunzător pentru această perioadă. În cazul în care, în urma
efectuării comparaţiei impozitului pe profit cu impozitul minim pentru
perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010, impozitul minim este mai mare
decât impozitul pe profit, aceşti contribuabili depun declaraţia privind
impozitul pe profit pentru cele două perioade ale anului 2010. În cazul
în care, în urma efectuării comparaţiei impozitului pe profit cu
impozitul minim pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010, impozitul
minim este mai mic decât impozitul pe profit, aceşti contribuabili
depun declaraţia privind impozitul pe profit pentru întreg anul 2010.
Contribuabilii care depun declaraţia privind impozitul pe profit pentru
cele două perioade ale anului 2010 vor avea în vedere următoarele:
a)
pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010, prin excepţie de la
prevederile art. 34 alin. (1), (5) şi (11) şi ale art. 35 alin. (1) din
Codul fiscal, depunerea declaraţiei privind impozitul pe profit şi plata
impozitului pe profit datorat din definitivarea impunerii se efectuează
până la data de 25 februarie 2011;
b)
pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2010, contribuabilii depun
declaraţia privind impozitul pe profit şi plătesc impozitul pe profit
datorat potrivit prevederilor art. 34 alin. (1), (5) şi (11) şi ale art.
35 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv:
-
până la data de 25 februarie 2011, contribuabilii care definitivează
perioada 1 octombrie-31 decembrie 2010 până la această dată, situaţie în
care, pentru trimestrul IV, prin declaraţia 100 nu se declară impozitul
pe profit;
-
până la data de 25 aprilie 2011, situaţie în care sunt aplicabile
prevederile art. 34 alin. (10) din Codul fiscal, respectiv, pentru
trimestrul IV, prin declaraţia 100 se declară impozitul pe profit la
nivelului impozitului calculat şi evidenţiat pentru trimestrul III 2010.
993.
În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (16) şi (17) din Codul fiscal,
pentru determinarea profitului impozabil aferent perioadei 1 ianuarie-30
septembrie 2010, respectiv 1 octombrie-31 decembrie 2010, se vor avea
în vedere următoarele:
a)
cheltuielile deductibile limitat se stabilesc în funcţie de baza de
calcul corespunzătoare, aferentă fiecărei perioade, sumele deductibile
determinate pentru fiecare perioadă fiind definitive;
b)
pentru aplicarea prevederilor titlului VI «Taxa pe valoarea adăugată»
referitoare la colectarea taxei aferente depăşirii plafonului pentru
cheltuielile de protocol, taxa colectată se calculează asupra depăşirii
plafonului aferent fiecărei perioade, prin însumarea acestora;
c)
pentru determinarea limitei fiscale a cheltuielilor prevăzute la art. 21
alin. (3) lit. j) şi k) şi la art. 21 alin. (4) lit. s) din Codul
fiscal, în situaţia în care limita de 400 euro, 250 euro, respectiv
4.000 euro nu este depăşită în perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010,
în perioada 1 octombrie-31 decembrie 2010 limitele respective se vor
determina ca diferenţă între 400 euro, 250 euro, respectiv 4.000 euro şi
limitele până la care cheltuielile respective au fost deduse în
perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010;
d)
provizioanele fiscale se deduc la calculul profitului impozabil în
fiecare perioadă dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 22
din Codul fiscal;
e)
limita de deducere a rezervei legale se stabileşte în funcţie de baza de
calcul corespunzătoare, aferentă fiecărei perioade, sumele deductibile
determinate pentru fiecare perioadă fiind definitive;
f)
gradul de îndatorare potrivit prevederilor art. 23 din Codul fiscal se
determină luând în calcul capitalul împrumutat şi capitalul propriu
aferente fiecărei perioade, astfel:
-
pentru perioada 1 ianuarie-30 septembrie 2010, gradul de îndatorare se
determină ca raport între capitalul împrumutat şi capitalul propriu, ca
medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul acestei
perioade;
-
pentru perioada 1 octombrie-31 decembrie 2010, gradul de îndatorare se
determină ca raport între capitalul împrumutat şi capitalul propriu, ca
medie a valorilor existente la începutul şi sfârşitul acestei perioade;
g)
în aplicarea prevederilor art. 31 din Codul fiscal, veniturile şi
cheltuielile realizate în anul 2010 de o persoană juridică română prin
intermediul unui sediu permanent situat într-un stat străin se vor lua
în calcul la determinarea profitului impozabil aferent perioadei 1
octombrie-31 decembrie 2010, prin înscrierea veniturilor şi
cheltuielilor la rd. 11, respectiv rd. 12 în declaraţia privind
impozitul pe profit aferentă acestei perioade;
h)
în aplicarea prevederilor art. 192 din Codul fiscal, pentru
perioada 1 octombrie-31 decembrie 2010, profitul investit în această
perioadă reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv
profitul contabil cumulat de la începutul anului, din care se scade suma
profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea.
Scutirea de impozit pe profit aferentă investiţiilor realizate se acordă
în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada 1 octombrie-31
decembrie 2010.
994.
În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (18) din Codul fiscal, pierderea
fiscală aferentă perioadei 1 ianuarie-30 septembrie 2010 se recuperează
din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi,
potrivit art. 26 din Codul fiscal, perioada 1 octombrie-31 decembrie
2010 fiind considerată primul an de recuperare a pierderii fiscale.
Pierderea fiscală aferentă perioadei 1 octombrie-31 decembrie 2010 se
recuperează potrivit art. 26, respectiv art. 32 din Codul fiscal, din
profiturile obţinute în următorii 7 ani consecutivi, respectiv 5 ani
consecutivi în cazul pierderilor realizate prin intermediul unui sediu
permanent situat într-un stat străin.
Pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori anului 2010 se
recuperează potrivit prevederilor art. 26, respectiv art. 32 din Codul
fiscal, anul 2010 fiind considerat un singur an fiscal în sensul celor 5
ani, respectiv 7 ani consecutivi.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 3. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
Codul fiscal:
Depunerea declaraţiei de impozit pe profit
Art. 35. -
[...]
(2)
Contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) au obligaţia de a
depune şi declaraţia privind distribuirea între asociaţi a veniturilor
şi cheltuielilor.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 12. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
995.
În aplicarea prevederilor art. 35 alin. (2) din Codul fiscal,
contribuabilii prevăzuţi la art. 13 lit. c) şi e) din Codul fiscal
efectuează definitivarea şi plata impozitului pe profit anual prin
formularul 100 «Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de
stat», până la data de 25 martie inclusiv a anului următor.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 12. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Codul fiscal:
CAPITOLUL VI
Impozitul pe dividende
Declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividende
Art. 36.
-
(1)
O persoană juridică română care distribuie/plăteşte dividende către o
persoană juridică română are obligaţia să reţină, să declare şi să
plătească impozitul pe dividende reţinut către bugetul de stat, astfel
cum se prevede în prezentul articol.
(2)
Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit
de 16% asupra dividendului brut distribuit/plătit unei persoane
juridice române.
(3)
Impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până
la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se
distribuie/plăteşte dividendul. În cazul în care dividendele distribuite
nu au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat
situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plăteşte
până la data de 25 ianuarie a anului următor.
(4)
Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană juridică română:
a)
unei alte persoane juridice române, dacă beneficiarul dividendelor
deţine, la data plăţii dividendelor, minimum 10% din titlurile de
participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de 2 ani
împliniţi până la data plăţii acestora inclusiv;
b)
fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat;
c)
organelor administraţiei publice care exercită, prin lege, drepturile şi
obligaţiile ce decurg din calitatea de acţionar al statului la acele
persoane juridice române.
(5)
Cota de impozit pe dividende prevăzută la alin. (2) se aplică şi asupra
sumelor distribuite/plătite fondurilor deschise de investiţii, încadrate
astfel, potrivit reglementărilor privind piaţa de capital.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 10. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Norme metodologice:
1001.
Nu intră sub incidenţa prevederilor art. 36 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, următoarele distribuiri:
a)
distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea
sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. a) din Codul fiscal,
efectuate în legătură cu o operaţiune de majorare a capitalului social
al unei persoane juridice, care nu modifică, pentru participanţii la
persoana juridică respectivă, procentul de deţinere a titlurilor de
participare;
b)
distribuiri în legătură cu dobândirea/răscumpărarea de către o societate
comercială de acţiuni proprii, potrivit legii, astfel cum aceste
distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. b) din Codul
fiscal;
c)
distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit
efectiv de către participanţi, astfel cum aceste distribuiri sunt
definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din Codul fiscal.
În cazul în care aceste distribuiri sunt efectuate în legătură cu
operaţiuni în cazul cărora Legea nr. 31/1990, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, impune efectuarea unor
rotunjiri de valoare a titlurilor de participare deţinute de
participanţi, modificarea datorată acestor rotunjiri nu se consideră
modificare a procentului de deţinere a titlurilor la persoana juridică
respectivă.
___________
Punctul 1001. a fost modificat prin punctul 10. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
1002.
În aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, pentru
dividendele distribuite şi neplătite până la sfârşitul anului în care
s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende
aferent se plăteşte până la data de 25 ianuarie a anului următor. Pentru
dividendele distribuite şi plătite până la sfârşitul anului în care
s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se
plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se
plăteşte dividendul.
Intră sub incidenţa prevederilor art. 36 alin. (4) din Codul fiscal şi
dividendele distribuite şi plătite după data de 1 ianuarie 2007, chiar
dacă acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale
exerciţiilor financiare anterioare anului 2007, în măsura în care
beneficiarul îndeplineşte aceste condiţii.
În sensul prevederilor art. 36 alin. (4) din Codul fiscal, condiţia
privitoare la perioada de deţinere a participaţiei minime are în vedere o
perioadă de 2 ani consecutivi, împliniţi la data plăţii dividendelor.
În situaţia în care la data plăţii dividendului pentru care a fost
reţinut şi plătit impozitul pe dividende, în conformitate cu prevederile
art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, persoana juridică română
beneficiară îndeplineşte condiţiile stabilite prin prevederile art. 36
alin. (4) din Codul fiscal, persoana juridică română care plăteşte
dividendul poate solicita restituirea impozitului, în condiţiile
prevăzute de Codul de procedură fiscală.
___________
Punctul 1002. a fost modificat prin punctul 4. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 10. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Abrogat prin punctul 11. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Abrogat prin punctul 11. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
Codul fiscal:
CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Dispoziţii tranzitorii
Art. 38.
-
(1)
În cazul persoanelor juridice care au obţinut, înainte de 1 iulie 2003,
certificatul permanent de investitor în zona defavorizată, scutirea de
impozit pe profitul aferent investiţiilor noi se aplică în continuare pe
perioada existenţei zonei defavorizate.
Norme metodologice:
101.
În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi în zonele
defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe
baza certificatului de investitor în zona defavorizată, eliberat înainte
de data de 1 iulie 2003 de către agenţia pentru dezvoltare regională în
a cărei rază de competenţă teritorială se află sediul agentului
economic, conform prevederilor legale în vigoare.
___________
Punctul 101. a fost modificat prin punctul 15. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
102.
Investiţiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile
create sau achiziţionate de la terţe părţi, utilizate efectiv în
activitatea proprie, desfăşurată în domeniile de interes economic,
clasificate expres în anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 728/2001, care determină angajarea de forţă de muncă.
103.
Scutirea de la plata impozitului pe profit operează pe toată durata existenţei zonei defavorizate.
104.
Profitul realizat în zonele defavorizate, rezultat din efectuarea
operaţiunilor de lichidare a investiţiei, conform legii, din vânzarea de
active corporale şi necorporale, din câştigurile realizate din
investiţii financiare, din desfăşurarea de activităţi în afara zonei
defavorizate, precum şi cel rezultat din desfăşurarea de activităţi în
alte domenii decât cele de interes pentru zonele defavorizate sunt
supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferentă fiecărei
operaţiuni/activităţi este cea care corespunde ponderii veniturilor
obţinute din aceste operaţiuni/activităţi în volumul total al
veniturilor.
Codul fiscal:
(4)
Cu excepţia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obţin venituri
din activităţi desfăşurate pe bază de licenţă într-o zonă liberă au
obligaţia de a plăti impozit pe profit în cotă de 5% pentru profitul
impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie
2004.
Norme metodologice:
105.
Pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi în zonele libere pe bază de licenţe eliberate potrivit Legii nr. 84/1992
privind regimul zonelor libere, cu modificările ulterioare, profitul
obţinut din aceste activităţi este impozitat cu cota de 5% până la data
de 31 decembrie 2004, cu excepţia cazului în care aceştia intră sub
incidenţa prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.
106.
În cazul în care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea în zona
liberă prin unităţi fără personalitate juridică, acesta este obligat să
ţină evidenţă contabilă distinctă pentru veniturile şi cheltuielile
aferente acestei activităţi. La determinarea profitului aferent
activităţii se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi
administrare, precum şi alte asemenea cheltuieli, proporţional cu
veniturile obţinute în zona liberă faţă de veniturile totale realizate
de persoana juridică.
107.
Pierderea rezultată din operaţiunile realizate în zona liberă nu se
recuperează din profitul impozabil realizat în afara zonei, aceasta
urmând să fie recuperată din profiturile obţinute din aceeaşi zonă.
Codul fiscal:
(12)
La calculul profitului impozabil, următoarele venituri sunt neimpozabile până la data de 31 decembrie 2006: [...]
b)
veniturile realizate din aplicarea unei invenţii brevetate în România,
inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o
perioadă de 5 ani de la prima aplicare, calculaţi de la data începerii
aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit
legii;
Norme metodologice:
108.
Aplicarea unei invenţii înseamnă fabricarea produsului sau folosirea
procedeului/metodei. Procedeul include şi utilizarea unui produs sau
efectuarea oricărui alt act generator de profit, cum ar fi:
a)
proiectarea obiectului/obiectelor unei invenţii:
1.
proiect de execuţie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul
obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei
instalaţii sau a altora asemenea;
2.
proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode;
b)
executarea şi/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei invenţii;
c)
executarea şi/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalaţiei-pilot;
d)
exploatarea obiectului unei invenţii prin realizarea pe scară largă a acestuia, şi anume:
1.
fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalaţia,
compoziţia, respectiv produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui
procedeu brevetat;
2.
folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei invenţii;
3.
folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalaţie, obiect al unei
invenţii exclusiv pentru necesităţile interne ale unităţii care aplică;
e)
comercializarea rezultatelor actelor prevăzute la lit. a)-d) de către
deţinătorul de drepturi care este şi producător, dacă aceste acte au
fost efectuate în ţară.
109.
Prima aplicare se ia în considerare în mod distinct pentru titularul de
brevet, precum şi pentru fiecare dintre licenţiaţii acestuia.
110.
Pentru ca titularul brevetului, succesorul său în drepturi sau, după
caz, licenţiaţii acestuia să beneficieze de scutire de impozit pe profit
trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:
a)
să existe o copie, certificată pentru conformitate, a hotărârii
definitive a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci de acordare a
brevetului de invenţie; în cazul în care solicitantul scutirii de
impozit este altă persoană decât titularul brevetului, este necesar să
existe documente, certificate pentru conformitate de către Oficiul de
Stat pentru Invenţii şi Mărci sau autentificate, din care să rezulte una
dintre următoarele situaţii:
1.
solicitantul este succesorul în drepturi al titularului brevetului;
2.
solicitantul este licenţiat al titularului brevetului;
3.
solicitantul este licenţiat al succesorului în drepturi al titularului brevetului;
b)
să existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi
Mărci, din care să rezulte că brevetul de invenţie a fost în vigoare pe
perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit;
c)
să existe evidenţă contabilă de gestiune din care să rezulte că în
perioada pentru care se solicită scutirea de impozit pentru invenţia sau
grupul de invenţii brevetate a fost efectuat cel puţin unul dintre
actele prevăzute la pct. 108 şi nivelul profitului obţinut în această
perioadă;
d)
profitul astfel obţinut să fi fost realizat în limita perioadei de 5 ani
de la prima aplicare şi cuprinşi în perioada de valabilitate a
brevetului.
___________
Punctul 110. a fost modificat prin subpunctul 11. din Hotărâre nr. 1840/2004 începând cu 18.11.2004.
111.
Profitul se stabileşte cu referire strictă la invenţia sau grupul de
invenţii brevetate, pe baza elementelor de noutate, aşa cum acestea
rezultă din revendicările brevetului de invenţie. În conformitate cu
prevederile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, revendicările se interpretează în legătură cu descrierea şi desenele invenţiei.
112.
În cazul în care invenţia sau grupul de invenţii brevetate se referă
numai la o parte a unei instalaţii ori a unei activităţi tehnologice,
procedeu sau metodă, iar din evidenţele contabile rezultă profitul numai
pentru întreaga instalaţie ori activitate tehnologică, se procedează
mai întâi la stabilirea ponderii invenţiei sau a grupului de invenţii în
instalaţia ori activitatea tehnologică şi, pe această bază, se
determină partea de profit obţinut prin aplicarea invenţiei brevetate.
113.
Profitul include şi câştigurile obţinute de titularul brevetului sau de
licenţiaţii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept
contravaloare a serviciului de utilizare a invenţiei brevetate având ca
obiect şi un produs nou, numai în cazul în care brevetul cuprinde şi o
revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs.
TITLUL III
Impozitul pe venit
Codul fiscal:
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Categorii de venituri supuse impozitului pe venit
Art. 41.
-
Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:
a)
venituri din activităţi independente, definite conform art. 46;
b)
venituri din salarii, definite conform art. 55;
c)
venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 61;
d)
venituri din investiţii, definite conform art. 65;
e)
venituri din pensii, definite conform art. 68;
f)
venituri din activităţi agricole, definite conform art. 71;
g)
venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 75;
h)
venituri din alte surse, definite conform art. 78.
Norme metodologice:
1.
Veniturile din activităţi independente, inclusiv veniturile realizate de
persoanele fizice în cadrul unor asocieri fără personalitate juridică,
din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi veniturile din activităţi
agricole sunt venituri pentru care determinarea impozitului se face pe
venitul net anual impozabil, corespunzător fiecărei surse de venit,
impozitul fiind final.
2.
Veniturile din celelalte categorii de venituri se supun impozitării, pe
fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri,
impozitul fiind final.
Codul fiscal:
Venituri neimpozabile
Art. 42.
a)
ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie
specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de
stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri
publice, inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile, precum şi
cele de aceeaşi natură primite de la alte persoane, cu excepţia
indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă. Nu sunt venituri
impozabile indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea
copilului şi îngrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Norme metodologice:
3.
În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obţinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:
-
alocaţia de stat pentru copii;
-
alocaţia de întreţinere pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament familial;
-
indemnizaţia lunară primită de persoanele cu handicap grav şi accentuat;
-
indemnizaţia acordată persoanei cu handicap grav în situaţia în care
angajatorul nu poate asigura acesteia un înlocuitor al asistentului
personal, potrivit legii;
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 1. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
-
alocaţia socială primită de nevăzătorii cu handicap grav şi accentuat;
-
indemnizaţia lunară acordată nevăzătorilor cu handicap grav, potrivit legii;
-
contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor
de familie care însoţesc în spital copii cu handicap sau copii bolnavi
în vârstă de până la 3 ani;
-
ajutorul pentru încălzirea locuinţei;
-
alocaţia pentru copiii nou-născuţi, primită pentru fiecare dintre primii 4 copii născuţi vii;
-
indemnizaţia de maternitate;
-
indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2
ani şi, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3
ani, precum şi stimulentul acordat potrivit legislaţiei privind
susţinerea familiei în vederea creşterii copilului;
___________
Linia a fost modificată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
-
indemnizaţia pentru risc maternal;
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 1. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
-
indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7
ani, iar în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile
intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani;
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 1. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
-
indemnizaţia lunară pentru activitatea de liber-profesionist a
artiştilor interpreţi sau executanţi din România, acordată potrivit
Legii nr. 109/2005 privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea
de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din
România.
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 1. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
-
ajutorul social primit de soţii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;
-
ajutorul social acordat potrivit legii;
-
ajutorul de urgenţă acordat de Guvern şi de primari în situaţii de
necesitate, ca urmare a calamităţilor naturale, incendiilor,
accidentelor, precum şi altor situaţii deosebite stabilite prin lege, în
limita fondurilor existente;
-
ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;
-
ajutorul lunar sau alocaţia de sprijin primită de cadrele militare
trecute în rezervă, fără drept de pensie, apte de muncă, care nu se pot
încadra din lipsă de locuri de muncă corespunzătoare pregătirii lor;
-
indemnizaţia de şomaj şi alte drepturi neimpozabile acordate conform legislaţiei în materie;
-
sumele plătite din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru completarea
veniturilor persoanelor care se angajează înainte de expirarea perioadei
de şomaj;
-
prima de încadrare şi prima de instalare acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj;
-
sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai
magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din
cadrul organelor autorităţii judecătoreşti, care a decedat;
-
echivalentul salariului primit de membrii familiei funcţionarului public, în caz de deces al acestuia;
-
indemnizaţia reparatorie lunară primită de persoanele care şi-au pierdut
total sau parţial capacitatea de muncă, marilor mutilaţi şi urmaşilor
celor care au decedat ca urmare a participării la Revoluţia din
decembrie 1989;
-
indemnizaţia reparatorie lunară primită de părinţii persoanelor care au
decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989;
-
indemnizaţia reparatorie lunară primită de soţul supravieţuitor al
persoanei care a decedat ca urmare a participării la Revoluţia din
decembrie 1989 şi care are în întreţinere unul sau mai mulţi copii ai
acesteia;
-
suma fixă pentru îngrijire primită de invalizii şi accidentaţii de
război, marii mutilaţi şi cei încadraţi în gradul I de invaliditate;
-
indemnizaţia lunară primită de persoanele persecutate din motive politice şi etnice;
-
indemnizaţia lunară primită de magistraţii care în perioada anilor
1945-1952 au fost înlăturaţi din justiţie din motive politice;
-
indemnizaţia de veteran de război, inclusiv sporul, acordată potrivit legii;
-
renta lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război;
-
ajutorul anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei
electrice şi energiei termice, acordat veteranilor de război şi
văduvelor de război, precum şi altor persoane defavorizate, potrivit
legii;
-
sprijinul material lunar primit de soţul supravieţuitor, precum şi de
copiii minori, urmaşi ai membrilor titulari, corespondenţi şi de onoare
din ţară ai Academiei Române, acordat în conformitate cu legea privind
acordarea unui sprijin material pentru soţul supravieţuitor şi pentru
urmaşii membrilor Academiei Române;
___________
Linia a fost modificată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
-
ajutoarele acordate emigranţilor politici potrivit legislaţiei în vigoare;
-
ajutorul rambursabil pentru refugiaţi;
-
ajutoarele umanitare, medicale şi sociale;
-
ajutorul de deces acordat potrivit legislaţiei privind sistemul public
de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ajutorul
pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice,
acordate în baza legislaţiei de pensii;
-
ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, acordat potrivit legii
privind acordarea unui ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor;
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
-
renta viageră acordată de la bugetul de stat, bugetele locale şi din alte fonduri publice, potrivit legii;
-
indemnizaţia de merit acordată în condiţiile Legii nr. 118/2002 pentru
instituirea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 859/2003 privind aprobarea
Normelor de aplicare a Legii nr. 118/2002 pentru instituirea
indemnizaţiei de merit şi a Regulamentului de funcţionare a Comisiei
naţionale pentru acordarea indemnizaţiei de merit, cu modificările şi
completările ulterioare;
-
drepturi reprezentând transportul gratuit urban şi interurban, acordate,
potrivit legii, pentru adulţii cu handicap accentuat şi grav, precum şi
pentru asistenţii personali sau însoţitorii acestora;
-
alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale în vigoare.
31.
Nu sunt venituri impozabile indemnizaţiile pentru risc maternal şi cele
pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani, iar în
cazul copilului cu handicap, pentru afecţiunile intercurente, până la
împlinirea vârstei de 18 ani, reprezentând drepturi primite de
persoanele fizice conform legii, începând cu data de 1 mai 2005.
Veniturile de natura celor de mai sus, aferente perioadei de până la 1
mai 2005, sunt impozabile potrivit legii.
___________
Punctul 31. a fost introdus prin punctul 2. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
4.
În sensul art. 42 lit. a) din Codul fiscal, prin alte persoane se înţelege, printre alţii, şi:
-
casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare,
medicale şi sociale acordate membrilor din contribuţiile acestora;
-
organizaţiile umanitare, organizaţiile sindicale, Crucea Roşie,
unităţile de cult recunoscute în România şi alte entităţi care pot
acorda ajutoare umanitare sau sociale.
41.
În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind şi formele de sprijin
acordate din bugetul de stat şi din fonduri externe nerambursabile în
conformitate cu legislaţia internă şi reglementările europene, de
exemplu:
-
ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010
privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat
acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 74/2010, cu completările
ulterioare, potrivit actelor normative de aprobare a respectivelor
ajutoare de stat;
-
sprijinul acordat producătorilor agricoli sub forma schemelor de plăţi
directe şi plăţi naţionale directe complementare potrivit Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 125/2006
pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe
complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi
pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 139/2007, cu modificările ulterioare, şi actelor normative date în aplicarea acesteia;
-
sprijinul nerambursabil acordat potrivit Programului Naţional pentru
Dezvoltare Rurală, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2008)
3.381 din 16 iulie 2008, prin axa 1 - Îmbunătăţirea competitivităţii
sectoarelor agricol şi forestier, prin măsurile 112 - Instalarea
tinerilor fermieri şi 141 - Sprijinirea fermelor agricole de
semi-subzistenţă.
-
alte forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului
Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013, aprobat prin Decizia
Comisiei Europene nr. C(2008) 3.381 din 16 iulie 2008;
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 1. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
-
forme de sprijin nerambursabil acordate potrivit Programului Operaţional
pentru Pescuit 2007-2013, aprobat prin Decizia Comisiei Europene nr.
C(2007) 6.664 din 14 decembrie 2007.
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 1. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
___________
Punctul 41. a fost introdus prin punctul 1. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
42.
În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind şi formele de sprijin
acordate în cadrul operaţiunilor finanţate prin Programul operaţional
sectorial «Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013», în bani şi în
natură, primite de către cursanţi pentru participarea la cursuri, precum
şi bursele acordate în cadrul acestui program.
___________
Punctul 42. a fost introdus prin punctul 2. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
Codul fiscal:
b)
sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri,
sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor
primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de
asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu
sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite de
către o persoană fizică ca urmare a unui prejudiciu material suferit de
aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;
Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natură primite
de către o persoană fizică, ca urmare a unui prejudiciu material suferit
de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;
Norme metodologice:
5.
Sunt neimpozabile despăgubirile, sumele asigurate şi orice alte drepturi
acordate asiguraţilor, beneficiarilor sau terţelor persoane păgubite,
din asigurările de orice fel, potrivit legislaţiei privind societăţile
de asigurare şi supravegherea asigurărilor.
6.
Sumele reprezentând alte drepturi acordate asiguraţilor pot avea,
printre altele, următoarele forme: răscumpărări parţiale în contul
persoanei asigurate, plăţi eşalonate, rente, venituri rezultate din
fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asiguraţi,
precum şi orice alte sume de aceeaşi natură, indiferent de denumirea sau
forma sub care sunt plătite, în contul persoanei asigurate.
7.
În cazul în care suportatorul primei de asigurare este o persoană fizică
independentă, persoană juridică sau orice altă entitate care desfăşoară
o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezintă
venituri impozabile pentru persoana fizică beneficiară.
Codul fiscal:
c)
sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a
calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau
deces, conform legii;
___________
Litera c) a fost introdusă prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
d)
pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de
război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost
încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât
pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la
un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din scheme facultative de
pensii ocupaţionale şi cele finanţate de la bugetul de stat;
e)
contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă
cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în
vigoare;
f)
sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat;
g)
veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate
asupra bunurilor imobile şi mobile din patrimoniul personal, altele
decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare, precum şi altele
decât cele definite la cap. VIII1. Sunt considerate bunuri
mobile la momentul înstrăinării şi bunurile valorificate prin centrele
de colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul Programelor
naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice;
___________
Litera g) a fost modificată prin punctul 2. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
h)
drepturile în bani şi în natură primite de militarii în termen,
militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ
din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională
şi persoanele civile, precum şi cele ale gradaţilor şi soldaţilor
concentraţi sau mobilizaţi;
i)
bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru instituţionalizat;
Norme metodologice:
71.
În această categorie se includ şi produsele oferite gratuit
producătorilor agricoli individuali care au suferit pagube ca urmare a
calamităţilor naturale potrivit prevederilor din contractul încheiat
între părţi.
___________
Punctul 71. a fost introdus prin punctul 3. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
72.
Veniturile obţinute din valorificarea bunurilor mobile prin centrele de
colectare, în vederea dezmembrării, care fac obiectul programelor
naţionale finanţate din bugetul de stat sau din alte fonduri publice
sunt venituri neimpozabile.
Nu sunt cuprinse în bunurile mobile din patrimoniul personal deşeurile
valorificate prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie,
sticlă şi altele asemenea, veniturile realizate fiind supuse impunerii
potrivit prevederilor cap. IX «Venituri din alte surse» din Codul
fiscal.
___________
Punctul 72. a fost modificat prin punctul 2. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
8.
Prin cadru instituţionalizat se înţelege orice entitate care are ca
obiect de activitate educaţia şcolară, universitară, pregătirea şi/sau
perfecţionarea profesională, recunoscută de autorităţi ale statului
român. Codul fiscal:
Codul fiscal:
j)
sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi donaţie;
k)
veniturile din agricultură şi silvicultură, cu excepţia celor prevăzute la art. 71;
Norme metodologice:
9.
În categoria veniturilor din agricultură şi silvicultură considerate neimpozabile se cuprind:
-
veniturile realizate de proprietar/arendaş din valorificarea în stare
naturală a produselor obţinute de pe terenurile agricole şi silvice,
proprietate privată sau luate în arendă. Începând cu data de 1 ianuarie
2009 sunt impozabile veniturile băneşti realizate din valorificarea
produselor agricole obţinute după recoltare, în stare naturală, de pe
terenurile agricole proprietate privată sau luate în arendă, către
unităţi specializate pentru colectare, unităţi de procesare industrială
ori către alte unităţi, pentru utilizare ca atare.
___________
Linia a fost modificată prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1579/2007 începând cu 28.12.2007.
-
veniturile realizate de către persoane fizice asociate în forme de proprietate asociative prevăzute de art. 26 din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii
fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997,
cu modificările şi completările ulterioare, din valorificarea direct
sau prin intermediul formelor de proprietate asociative respective a
produselor silvice, în condiţiile legii;
___________
Linia a fost modificată prin punctul 3. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
-
veniturile provenite din: creşterea animalelor şi păsărilor, apicultură şi sericicultură;
-
veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea în stare
naturală, prin unităţi specializate, cum ar fi centre sau puncte de
achiziţie, a produselor culese sau capturate din flora şi fauna
sălbatică.
10.
Se consideră în stare naturală: produsele agricole obţinute după
recoltare, masa lemnoasă definită potrivit legislaţiei în materie,
precum şi produsele de origine animală, cum ar fi: lapte, lână, ouă,
piei crude şi altele asemenea, plante şi animale din flora şi fauna
sălbatică, cum ar fi: plante medicinale, fructe de pădure, ciuperci,
melci, scoici, şerpi, broaşte şi altele asemenea.
___________
Punctul 10. a fost modificat prin punctul 4. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Codul fiscal:
l)
veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor
consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor
oficială, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale
ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la
care România este parte;
m)
veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice,
oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în
străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
n)
veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor
internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor
oficială, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial, să fie confirmată
de Ministerul Afacerilor Externe;
o)
veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă
desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare
nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme
internaţionale şi organizaţii neguvernamentale;
p)
veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în
România, în calitate de corespondenţi de presă, cu condiţia
reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de
activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată
de Ministerul Afacerilor Externe;
q)
sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare;
r)
subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare;
s)
veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură primite de
persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii şi văduvele de
război, accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, persoanele
persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de
la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în
prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru
victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate
din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la
6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945;
Norme metodologice:
11.
Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele:
-
contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilaţi şi
persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a
medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de
tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor instituţii
potrivit legii;
-
contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în
comun şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care
intră sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea
recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la
victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu
modificările şi completările ulterioare;
-
contravaloarea asistenţei medicale şi a medicamentelor acordate în mod
gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cât şi pe timpul
spitalizărilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în
comun şi pe calea ferată română, contravaloarea biletului gratuit,
pentru tratament într-o staţiune balneoclimaterică şi altele asemenea,
prevăzute a fi acordate persoanelor care intră sub incidenţa
prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor
drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura
instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în
străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările
şi completările ulterioare;
-
contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuităţile pe
mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau
echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile
medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente
gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cât şi pe timpul
spitalizării, a biletelor de tratament gratuite, în limita
posibilităţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a
cârjelor, a ghetelor ortopedice, a cărucioarelor, a aparatelor auditive
şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei
handicapaţi locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994
privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi
văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
-
contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport în
comun pentru adulţii cu handicap accentuat şi grav şi pentru asistenţii
personali sau pentru însoţitorii acestora, a transportului interurban
gratuit cu trenul, asistenţă medicală gratuită în conformitate cu
prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/1999 privind
protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 519/2002, cu
modificările şi completările ulterioare;
-
altele asemenea, aprobate prin lege.
12.
Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) din Codul fiscal
datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la
art. 41 din Codul fiscal.
Codul fiscal:
t)
premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale,
europene şi la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile,
primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor,
tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie,
în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanţă: clasarea pe
podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi
jocurile olimpice, precum şi calificarea şi participarea la turneele
finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupă valorică,
precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive. Nu sunt
venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate
sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi
de legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la
competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale
României;
Norme metodologice:
13.
Beneficiază de aceste prevederi şi următorii specialişti: profesorii cu
diplomă de licenţă sau de absolvire, instructorii şi managerii din
domeniu, precum şi alte persoane calificate pentru asistenţă medicală,
cercetare şi asistenţă ştiinţifică, organizare şi conducere tehnică şi
alte ocupaţii complementare, potrivit reglementărilor în materie.
Codul fiscal:
u)
premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele
asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne
şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi în cadrul
competiţiilor desfăşurate în România;
Norme metodologice:
14.
În această categorie se cuprind:
-
premii obţinute la concursuri pe obiecte sau discipline de învăţământ,
pe meserii, cultural-ştiinţifice, festivaluri, simpozioane, concursuri
tehnico-ştiinţifice, premii obţinute la campionate şi concursuri
sportive şcolare, naţionale şi internaţionale;
-
contravaloarea avantajelor sub formă de masă, cazare şi transport;
-
alte drepturi materiale primite de participanţi cu ocazia acestor manifestări;
-
altele asemenea.
Codul fiscal:
v)
prima de stat acordată în conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002
privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul
locativ, cu modificările şi completările ulterioare;
x)
alte venituri care nu sunt impozabile, aşa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.
___________
Litera x) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Cotele de impozitare
Art. 43.
-
(1)
Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a)
activităţi independente;
b)
salarii;
c)
cedarea folosinţei bunurilor;
___________
Litera c) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
d)
pensii;
___________
Litera d) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
e)
activităţi agricole;
___________
Litera e) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
f)
premii;
___________
Litera f) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
g)
alte surse
___________
Litera g) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
este de 16% aplicată asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din categoria respectivă.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(2)
Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute în
categoriile de venituri din investiţii şi din jocuri de noroc.
Norme metodologice:
15.
La determinarea impozitului anual/lunar, la plăţile anticipate cu titlu
de impozit calculat pentru veniturile prevăzute la art. 41 din Codul
fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire
la mia de lei, prin neglijarea fracţiunilor sub 1.000 lei.
Codul fiscal:
Perioada impozabilă
Art. 44.
-
(1)
Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.
(2)
Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada impozabilă este
inferioară anului calendaristic, în situaţia în care decesul
contribuabilului survine în cursul anului.
Norme metodologice:
16.
Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri.
17.
În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilă este inferioară
anului calendaristic, cuprinzând numărul de luni din anul calendaristic
până la data decesului.
Codul fiscal:
Stabilirea deducerilor personale şi a sumelor fixe
Art. 45.
-
(1)
Deducerea personală, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.
(2)
Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că
fracţiunile sub 100.000 lei se majorează la 100.000 lei.
Codul fiscal:
CAPITOLUL II
Venituri din activităţi independente
Definirea veniturilor din activităţi independente
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Art. 46.
-
(1)
Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale,
veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate
intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de
asociere, inclusiv din activităţi adiacente.
___________
Alineatul (1) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(2)
Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale
contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute
la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii.
___________
Alineatul (2) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(3)
Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din
exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar,
consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de
plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii
reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(4)
Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de
proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi
modele, mostre, mărci de fabrică şi de comerţ, procedee tehnice,
know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi
altele asemenea.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Art. 46. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
CAPITOLUL II a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
18.
Se supun impozitului pe veniturile din activităţi independente
persoanele fizice care realizează aceste venituri în mod individual sau
asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea
desfăşurării de activităţi în scopul obţinerii de venit, asociere care
se realizează potrivit dispoziţiilor legale şi care nu dă naştere unei
persoane juridice.
19.
Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia
în mod obişnuit, pe cont propriu şi urmărind un scop lucrativ. Printre
criteriile care definesc preponderent existenţa unei activităţi
independente sunt: libera alegere a desfăşurării activităţii, a
programului de lucru şi a locului de desfăşurare a activităţii; riscul
pe care şi-l asumă întreprinzătorul; activitatea se desfăşoară pentru
mai mulţi clienţi; activitatea se poate desfăşura nu numai direct, ci şi
cu personalul angajat de întreprinzător în condiţiile legii.
20.
Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitării în România pentru
veniturile obţinute din desfăşurarea în România, potrivit legii, a unei
activităţi independente, printr-un sediu permanent.
21.
Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de
comerţ de către persoane fizice sau asocieri fără personalitate
juridică, din prestări de servicii, altele decât cele realizate din
profesii libere, precum şi cele obţinute din practicarea unei meserii.
Principalele activităţi care constituie fapte de comerţ sunt:
-
activităţi de producţie;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
activităţi de cumpărare efectuate în scopul revânzării;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii
comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de
mandat, de reprezentare, de agent de asigurare şi alte asemenea
contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial,
indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
vânzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
transport de bunuri şi de persoane;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
alte fapte de comerţ definite în Codul comercial.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
211.
Sunt venituri comerciale, veniturile obţinute din activităţi desfăşurate
în cadrul fermei familiale cu caracter comercial, altele decât cele
care se încadrează în venituri neimpozabile potrivit prevederilor art.
42 lit. k), precum şi cele care sunt impozitate potrivit prevederilor
cap. 7 - Venituri din activităţi agricole.
___________
Punctul 211. a fost modificat prin punctul 1. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
22.
Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecărei
persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică,
potrivit contractului de asociere, inclusiv al societăţii civile
profesionale, asupra venitului net distribuit.
23.
Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obţinute din
prestări de servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod
individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile ştiinţific,
literar, artistic, educativ şi altele, de către: medici, avocaţi, notari
publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili,
contabili autorizaţi, consultanţi de plasament în valori mobiliare,
auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecţi, traducători,
sportivi, arbitri sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii
reglementate desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.
231.
Veniturile obţinute de avocaţii stagiari în baza contractelor de
colaborare precum şi avocaţii salarizaţi în interiorul profesiei sunt
considerate venituri din activităţi independente.
___________
Punctul 231. a fost introdus prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
232.
Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei
bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere
la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor califică
aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le
supun regulilor de stabilire a venitului net anual pentru această
categorie, determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă.
Aplicarea acestei reglementări se efectuează potrivit prevederilor
ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
___________
Punctul 232. a fost modificat prin punctul 2. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
233.
Sunt venituri din profesii libere şi veniturile din activităţi
desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii, ca profesii
reglementate, inclusiv în cazul în care activitatea este desfăşurată pe
bază de contract, pentru societăţi comerciale sau alte entităţi
reglementate potrivit legii să desfăşoare activităţi care generează
venituri din profesii libere.
___________
Punctul 233. a fost introdus prin punctul 2. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
24.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri
realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi:
invenţii, mai puţin realizările tehnice, know-how, mărci înregistrate,
franciza şi altele asemenea, recunoscute şi protejate prin înscrisuri
ale instituţiilor specializate, precum şi a drepturilor de autor,
inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de această
natură se supun regulilor de determinare pentru veniturile din
activităţi independente şi în situaţia în care drepturile respective fac
obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare,
licenţă, franciză şi altele asemenea, precum şi cele transmise prin
succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi:
remuneraţie directă, remuneraţie secundară, onorariu, redevenţă şi
altele asemenea.
Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate
intelectuală prevăzute în mod expres în contractul încheiat între părţi
reprezintă venituri din drepturi de proprietate intelectuală. De
asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de
proprietate intelectuală şi veniturile din cesiuni pentru care
reglementările în materie stabilesc prezumţia de cesiune a drepturilor
în lipsa unei prevederi contrare în contract.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
În situaţia existenţei unei activităţi dependente ca urmare a unei
relaţii de angajare, remuneraţia prestărilor rezultate din cesiunile de
drepturi de proprietate intelectuală care intră în sfera sarcinilor de
serviciu reprezintă venituri de natură salarială, conform prevederilor
menţionate în mod expres în contractul dintre angajat şi angajator, şi
se supun impozitării potrivit prevederilor cap. III «Venituri din
salarii» al titlului III din Codul fiscal.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Veniturile reprezentând drepturi băneşti ale autorului unei realizări
tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din
drepturi de proprietate intelectuală.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
241.
Sunt considerate venituri din activităţi independente veniturile din
drepturi de autor şi drepturile conexe definite potrivit prevederilor
Legii nr. 8/1996, cu modificările şi completările ulterioare.
___________
Punctul 241. a fost introdus prin punctul 3. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
25.
Abrogat prin punctul 4. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
26.
Veniturile realizate de sportivii care participă la competiţii sportive
pe cont propriu şi nu au relaţii contractuale de muncă cu entitatea
plătitoare de venit sunt considerate venituri din activităţi
independente.
Abrogat prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Abrogat prin punctul 2. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Codul fiscal:
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi
independente, determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă
Art. 48. -
(1)
Venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între
venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri,
deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, cu
excepţia prevederilor art. 49 şi 50.
(2)
Venitul brut cuprinde:
a)
sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;
b)
veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă;
c)
câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate
într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor
rămase după încetarea definitivă a activităţii;
d)
veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană;
e)
veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă;
f)
veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală,
instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane
sau bunuri în regim de taxi.
(3)
Nu sunt considerate venituri brute:
a)
aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură
făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
b)
sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c)
sumele primite ca despăgubiri;
d)
sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
(4)
Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a)
să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;
b)
să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;
c)
să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz;
c1)
să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând
investiţii în mijloace fixe pentru cabinetele medicale, în conformitate
cu prevederile art. 24 alin. (16);
d)
cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:
1.
active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2.
activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în
desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;
3.
prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
4.
persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor
capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia impozitării sumei
reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul
plăţii de către suportator.
(5)
Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a)
cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de
burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din
baza de calcul determinată conform alin. (6);
b)
cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
c)
suma cheltuielilor cu indemnizaţia plătită pe perioada delegării şi
detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice;
d)
cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e)
pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie;
f)
cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;
f1)
cheltuielile reprezentând tichetele de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii;
g)
contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii
facultative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita
echivalentului în lei a 400 euro anual pentru o persoană;
h)
prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250 euro anual pentru o persoană;
i)
cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul
personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai
pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii independente;
j)
cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru
salariaţi şi contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente
de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;
k)
dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice,
altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu
titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza
contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de
referinţă a Băncii Naţionale a României;
l)
cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de
leasing - în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv
cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing
financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile
de leasing şi societăţile de leasing;
m)
cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul determinată conform alin. (6);
n)
cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii
datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte
contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.
(6)
Baza de calcul se determină ca diferenţă între venitul brut şi
cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare,
mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol,
cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale.
(7)
Nu sunt cheltuieli deductibile:
a)
sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b)
cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;
c)
impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate;
d)
cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h);
e)
donaţii de orice fel;
f)
amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi
penalităţile datorate autorităţilor române şi străine, potrivit
prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din
contractele comerciale;
g)
ratele aferente creditelor angajate;
h)
Abrogată.
i)
cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrulinventar;
j)
cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau
degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă
de asigurare;
k)
sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;
l)
impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;
l1)
50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu
sunt utilizate exclusiv în scopul desfăşurării activităţii şi a căror
masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg şi nu au mai mult de
9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în
proprietate sau în folosinţă. Aceste cheltuieli sunt integral
deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu
în oricare dintre următoarele categorii:
1.
vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
2.
vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3.
vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4.
vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv
pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către
şcolile de şoferi;
5.
vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.
În cazul vehiculelor rutiere motorizate, aflate în proprietate sau în
folosinţă, care nu fac obiectul limitării deducerii cheltuielilor se vor
aplica regulile generale de deducere.
Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileşte prin norme;
___________
Litera l1) a fost modificată prin punctul 3. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
m)
alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare.
(8)
Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt
obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă, cu
respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi
să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Registrulinventar
şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie.
(9)
În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
36.
În venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în natură, cum ar
fi: venituri din vânzarea de produse şi de mărfuri, venituri din
prestarea de servicii şi executarea de lucrări, venituri din vânzarea
sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii, venituri obţinute
din valorificarea bunurilor mobile sub forma deşeurilor din patrimoniul
afacerii prin centrele de colectare a deşeurilor şi orice alte venituri
obţinute din exercitarea activităţii, inclusiv încasările efectuate în
avans care se referă la alte exerciţii fiscale, precum şi veniturile din
dobânzile primite de la bănci pentru disponibilităţile băneşti aferente
afacerii, din alte activităţi adiacente şi altele asemenea. În venitul
brut se includ şi veniturile încasate ulterior încetării activităţii
independente, pe baza facturilor emise şi neîncasate până la încetarea
activităţii.
Prin activităţi adiacente se înţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.
În venitul brut al afacerii se include şi suma reprezentând
contravaloarea bunurilor şi drepturilor din patrimoniul afacerii care
trec pe parcursul exercitării activităţii şi la încetarea definitivă a
acesteia în patrimoniul personal al contribuabilului, operaţiune
considerată din punct de vedere fiscal o înstrăinare. Evaluarea acestora
se face la preţurile practicate pe piaţă sau stabilite prin expertiză
tehnică.
În cazul încetării definitive a activităţii, din punct de vedere fiscal,
sumele obţinute din valorificarea bunurilor şi drepturilor din
patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar, cum ar fi:
mijloacele fixe, obiectele de inventar şi altele asemenea, precum şi
stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mărfuri se
includ în venitul brut.
În cazul schimbării modalităţii de exercitare a unei activităţi, precum
şi al transformării formei de exercitare a acesteia într-o altă formă,
potrivit legislaţiei în materie, în condiţiile continuării activităţii,
se include în venitul brut al afacerii care urmează să se
transforme/schimbe şi contravaloarea bunurilor şi drepturilor care trec
în patrimoniul afacerii în care s-a transformat/schimbat.
În cazul bunurilor şi al drepturilor amortizabile care trec în
patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalităţii de exercitare a
unei activităţi şi/sau transformarea formei de exercitare a acesteia
într-o altă formă, potrivit legislaţiei în materie, se aplică
următoarele reguli:
-
cele cu valoare rămasă de amortizat se înscriu în Registrul-inventar la
această valoare, care constituie şi bază de calcul al amortizării;
-
cele complet amortizate se înscriu în Registrul-inventar la valoarea
stabilită prin expertiză tehnică sau la preţul practicat pe piaţă;
pentru acestea nu se calculează amortizare şi valoarea acestora nu
constituie cheltuială deductibilă din veniturile noii activităţi.
În cazul bunurilor şi al drepturilor neamortizabile care trec în
patrimoniul altei afaceri prin schimbarea modalităţii de exercitare a
unei activităţi şi/sau transformarea formei de exercitare a acesteia
într-o altă formă, potrivit legislaţiei în materie, acestea se înscriu
în Registrul-inventar la valoarea înscrisă în evidenţa contabilă din
care provin şi nu constituie cheltuială deductibilă din veniturile noii
activităţi.
Nu constituie venit brut următoarele:
-
aporturile făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;
-
sumele primite sub formă de credite bancare ori de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
-
sumele primite ca despăgubiri;
-
sumele ori bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.
În cazul începerii unei activităţi ca urmare a schimbării modalităţii de
exercitare a activităţii şi/sau transformării formei de exercitare a
acesteia într-o altă formă, potrivit legislaţiei în materie, aporturile
aduse în noul patrimoniu nu constituie venit brut.
În cazul schimbării modalităţii de exercitare a unei activităţi şi/sau
al transformării formei de exercitare a acesteia într-o altă formă,
potrivit legislaţiei în materie, în timpul anului, venitul net/pierderea
se determină separat pentru fiecare perioadă în care activitatea
independentă a fost desfăşurată de contribuabil într-o formă de
organizare prevăzută de lege.
Venitul net anual/Pierderea anuală se determină prin însumarea venitului
net/pierderii înregistrat/înregistrate în toate perioadele fiscale din
anul fiscal în care a avut loc schimbarea şi/sau transformarea formei de
exercitare a activităţii.
Venitul net anual/Pierderea anuală se înscrie în declaraţia privind venitul realizat.
Pierderea fiscală înregistrată în anul în care a avut loc schimbarea
şi/sau transformarea formei de exercitare a activităţii se reportează şi
se compensează potrivit regulilor de reportare prevăzute la art. 80 din
Codul fiscal.
___________
Punctul 36. a fost modificat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
361.
Abrogat prin punctul 6. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
37.
Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile
efectuate în scopul realizării de venituri, astfel cum rezultă din
evidenţele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea
prevederilor art. 48 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.
Reguli generale aplicabile pentru deducerea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor sunt şi următoarele:
a)
să fie efectuate în interesul direct al activităţii;
b)
să corespundă unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente;
c)
să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în
cursul căruia au fost plătite, inclusiv în cazul cheltuielilor
reprezentând plăţi efectuate în avans care se referă la alte exerciţii
fiscale.
___________
Punctul 37. a fost modificat prin punctul 7. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
38.
Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:
-
cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile cu lucrările executate şi serviciile prestate de terţi;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru clienţi;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
chiria aferentă spaţiului în care se desfăşoară activitatea, cea
aferentă utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfăşurarea
activităţii, în baza unui contract de închiriere;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
dobânzile aferente creditelor bancare;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
Abrogată prin punctul 4. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
-
cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizările
corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi
primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit
legii;
___________
Linia a fost modificată prin punctul 3. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
-
cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul
personal, când acestea reprezintă garanţie bancară pentru creditele
utilizate în desfăşurarea activităţii independente a contribuabilului;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile cu energia şi apa;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuieli de natură salarială;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale,
pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru
asigurările sociale de sănătate, pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil
şi angajaţii acestuia;
___________
Linia a fost modificată prin punctul 3. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
-
cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările titlului II din Codul fiscal, după caz;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
valoarea rămasă neamortizată a bunurilor şi drepturilor amortizabile
înstrăinate, determinată prin deducerea din preţul de cumpărare a
amortizării incluse pe costuri în cursul exploatării şi limitată la
nivelul venitului realizat din înstrăinare;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria (rata de
leasing) în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv
cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing
financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile
de leasing şi societăţile de leasing;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile cu pregătirea profesională pentru contribuabili şi salariaţii lor, potrivit legii;
___________
Linia a fost modificată prin punctul 8. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
-
cheltuielile ocazionate de participarea la congrese şi alte întruniri cu caracter profesional;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile cu funcţionarea şi întreţinerea, aferente bunurilor care
fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înţelegerii din
contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
Abrogată prin punctul 4. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
-
cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare, cu excepţia celor
reprezentând indemnizaţia de delegare, detaşare în altă localitate, în
ţară şi în străinătate, care este deductibilă limitat;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile de reclamă şi publicitate reprezintă cheltuielile efectuate
pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau
serviciului în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate
producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare
când reclama şi publicitatea se efectuează prin mijloace proprii. Se
includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile
care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru
încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi
alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
alte cheltuieli efectuate în scopul realizării veniturilor.
___________
Linia a fost modificată prin punctul 5. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Sunt cheltuieli deductibile şi cele efectuate pentru întreţinerea şi
funcţionarea spaţiilor folosite pentru desfăşurarea afacerilor chiar
dacă documentele sunt emise pe numele proprietarului, şi nu pe numele
contribuabilului.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 6. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
___________
Punctul 38. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
39.
Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, următoarele:
-
cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de
burse private, conform legii, sunt deductibile în limitele stabilite la
art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare şi în condiţiile prevăzute de legislaţia în
materie;
___________
Linia a fost modificată prin punctul 8. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
-
cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, trataţii
şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuieli reprezentând cotizaţii plătite asociaţiilor profesionale şi
contribuţii profesionale obligatorii plătite organizaţiilor profesionale
din care fac parte contribuabilii şi datorate potrivit legii;
___________
Linia a fost modificată prin punctul 4. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
-
cheltuielile reprezentând indemnizaţia de delegare şi detaşare în altă
localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, sunt
deductibile, respectiv în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit
pentru instituţiile publice;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
cheltuielile sociale în limita unei sume stabilite prin aplicarea unei
cote de până la 2% asupra fondului de salarii realizat anual şi acordate
pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut
în contractul de muncă, sub forma: ajutoarelor de înmormântare,
ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a
calamităţilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile,
inclusiv proteze, ajutoarelor pentru naştere, tichetelor de creşă
acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare,
cadourilor pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourilor oferite
salariatelor, contravalorii transportului la şi de la locul de muncă al
salariatului, costului prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv
transportul, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai
acestora. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori
ai angajaţilor cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a
sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile
oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în
măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice
ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.
___________
Linia a fost modificată prin punctul 9. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
-
dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice,
altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu
titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza
contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de
referinţă a Băncii Naţionale a României;
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
-
cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate de angajator potrivit
legii, precum şi cheltuieli reprezentând tichetele de vacanţă acordate
de angajator potrivit legii.
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Limita echivalentului în euro a contribuţiilor efectuate la fondul de
pensii facultative şi a primelor de asigurare voluntară de sănătate,
prevăzute la art. 48 alin. (5) lit. g) şi h) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se
transformă în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Naţională a
României.
___________
Punctul 39. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
391.
(1)
În sensul prevederilor art. 48 alin. (7) lit. l1)
din Codul fiscal, regulile de deducere, termenii şi expresiile
prevăzute, condiţiile în care vehiculele rutiere motorizate, supuse
limitării fiscale, se consideră a fi utilizate exclusiv în scopul
desfăşurării activităţii au semnificaţiile prevăzute la pct. 451 din normele metodologice date în aplicarea art. 1451 din Codul fiscal din titlul VI «Taxa pe valoarea adăugată».
(2)
Dacă vehiculele respective nu sunt utilizate exclusiv în scopul
desfăşurării activităţii, se limitează la 50% dreptul de deducere a
cheltuielilor efectuate conform art. 48 alin. (4) şi (5) din Codul
fiscal legate de aceste vehicule, cu excepţia cheltuielilor privind
amortizarea pentru care se aplică regulile privind amortizarea prevăzute
în titlul II, după caz. În cadrul cheltuielilor supuse limitării
fiscale se cuprind cheltuielile direct atribuibile fiecărui vehicul,
inclusiv cele reprezentând: impozitele locale, asigurarea obligatorie de
răspundere civilă auto, inspecţiile tehnice periodice, rovinieta etc.
În vederea acordării deductibilităţii integrale la calculul venitului
net anual, justificarea utilizării vehiculelor se efectuează pe baza
documentelor justificative şi prin întocmirea foii de parcurs care
trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii: categoria de
vehicul utilizat, scopul şi locul deplasării, kilometrii parcurşi, norma
proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
___________
Punctul 391. a fost modificat prin punctul 3. din Hotărâre nr. 670/2012 începând cu 13.07.2012.
40.
Veniturile obţinute din valorificarea în regim de consignaţie sau prin
vânzare directă către agenţi economici şi alte instituţii a bunurilor
rezultate în urma unei prelucrări sau procurate în scopul revânzării
sunt considerate venituri din activităţi independente. În această
situaţie se vor solicita documentele care atestă provenienţa bunurilor
respective, precum şi autorizaţia de funcţionare. Nu se încadrează în
aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.
___________
Punctul 40. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
401.
Contribuabilii care realizează venituri care se încadrează în prevederile punctului 211 sunt obligaţi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil.
___________
Punctul 401. a fost introdus prin punctul 10. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
41.
Toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii se
înscriu în Registrul-inventar şi constituie patrimoniul afacerii.
___________
Punctul 41. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit
Art. 49. -
(1)
În cazul contribuabililor care realizează venituri comerciale definite
la art. 46 alin. (2), venitul net anual se determină pe baza normelor de
venit de la locul desfăşurării activităţii.
(2)
Ministerul Finanţelor Publice elaborează nomenclatorul activităţilor
pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de
venit, care se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice, în
conformitate cu activităţile din Clasificarea activităţilor din economia
naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu
modificările ulterioare. Direcţiile generale ale finanţelor publice
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au următoarele obligaţii:
a)
stabilirea nivelului normelor de venit;
b)
publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica.
(21)
Norma de venit pentru fiecare activitate independentă desfăşurată de
contribuabil care generează venit comercial nu poate fi mai mică decât
salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la
momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. Prevederile prezentului
alineat se aplică şi în cazul în care activitatea se desfăşoară în
cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma de venit fiind
stabilită pentru fiecare membru asociat.
(3)
La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat
prin înmulţirea cu 12 a salariului de bază minim brut pe ţară garantat
în plată reprezintă venitul net anual înainte de aplicarea criteriilor.
Criteriile pentru stabilirea normelor de venit de către direcţiile
generale ale finanţelor publice teritoriale şi a municipiului Bucureşti
sunt cele prevăzute în normele metodologice.
(4)
În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă,
care generează venituri comerciale, pe perioade mai mici decât anul
calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează
astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost
desfăşurată activitatea respectivă.
(5)
Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi care
generează venituri comerciale, venitul net din aceste activităţi se
stabileşte prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare
fiecărei activităţi.
(6)
În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate desemnată
conform alin. (2) şi o altă activitate independentă, venitul net anual
se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă, conform art. 48.
(7)
Abrogat.
(8)
Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se
determină pe bază de norme de venit au obligaţia să completeze numai
partea din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la
încasări, potrivit reglementărilor contabile elaborate în acest scop.
(9)
Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de
venit şi care în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual
mai mare decât echivalentul în lei al sumei de 100.000 euro, începând
cu anul fiscal următor, au obligaţia determinării venitului net anual în
sistem real. Această categorie de contribuabili are obligaţia să
completeze corespunzător şi să depună declaraţia privind venitul
estimat/norma de venit până la data de 31 ianuarie inclusiv. Cursul de
schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei al
sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de
Banca Naţională a României, la sfârşitul anului fiscal.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
42.
În sensul art. 49 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care
realizează venituri comerciale şi desfăşoară activităţi cuprinse în
nomenclatorul elaborat de Ministerul Finanţelor Publice, venitul net se
determină pe bază de norme anuale de venit. Pentru determinarea
venitului net anual se aplică criteriile specifice de corecţie asupra
normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de către
direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului
Bucureşti vor fi consultate consiliile judeţene/Consiliul General al
Municipiului Bucureşti, după caz.
Prin ordin al ministrului finanţelor publice se vor stabili activităţile
din Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată
prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, care
generează venituri comerciale în sensul art. 49 din Codul fiscal.
În situaţia în care un contribuabil desfăşoară aceeaşi activitate în
două sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determină
pe baza normelor anuale de venit, stabilirea venitului net anual se
efectuează prin însumarea nivelului normelor de venit, corectate
potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfăşurare a
activităţii.
În cazul în care un contribuabil desfăşoară mai multe activităţi pentru
care venitul net se determină pe baza normelor de venit, stabilirea
venitului net anual se efectuează prin însumarea nivelului normelor de
venit de la locul desfăşurării fiecărei activităţi, corectate potrivit
criteriilor specifice.
___________
Punctul 42. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
421.
Pentru contribuabilii persoane fizice care desfăşoară o activitate
independentă ca întreprindere individuală, venitul net se poate
determina pe bază de norme anuale de venit, cu respectarea prevederilor
art. 49 din Codul fiscal.
___________
Punctul 421. a fost introdus prin punctul 6. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
422.
Norma anuală de venit pentru fiecare activitate de la locul desfăşurării
acesteia nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţară
garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit
cu 12.
___________
Punctul 422. a fost modificat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
423.
În cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără
personalitate juridică, norma anuală de venit corespunzătoare fiecărui
asociat din cadrul asocierii nu poate fi mai mică decât salariul de bază
minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii
acesteia, înmulţit cu 12.
Pentru determinarea venitului net anual al fiecărui membru asociat se
aplică criteriile specifice de corecţie asupra normei de venit.
___________
Punctul 423. a fost introdus prin punctul 6. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
43.
La stabilirea coeficienţilor de corecţie a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii:
-
vadul comercial şi clientela;
-
vârsta contribuabililor;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 44 şi 45;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
activitatea se desfăşoară într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forţă motrice;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
caracterul sezonier al unor activităţi;
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
-
durata concediului legal de odihnă;
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
-
desfăşurarea activităţii cu salariaţi;
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
-
contribuţia fiecărui asociat în cazul activităţii desfăşurate în cadrul unei asocieri;
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
-
informaţiile cuprinse în declaraţia informativă depusă în scop de TVA potrivit prevederilor art. 1563 din Codul fiscal.
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
-
alte criterii specifice.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de
vârstă a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în
care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei.
Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea
de salariat sau îşi pierd această calitate se face începând cu luna
următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
44.
Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporţional cu:
-
perioada de la începutul anului şi până la momentul autorizării din anul începerii activităţii;
-
perioada rămasă până la şfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului.
45.
Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate
unor accidente, spitalizării şi altor cauze obiective, inclusiv cele de
forţă majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se
reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor.
În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a
întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără
personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de
funcţionare şi să înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele
fiscale în a căror rază teritorială aceştia îşi desfăşoară activitatea.
În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte
depunerea autorizaţiei.
46.
Pentru contribuabilii impuşi pe bază de norme de venit, care îşi
exercită activitatea o parte din an, în situaţiile prevăzute la pct. 44
şi 45, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determină prin
raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se
înmulţeşte cu numărul zilelor de activitate.
În acest scop organul fiscal întocmeşte o notă de constatare care va cuprinde date şi informaţii privind:
-
situaţia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi:
începutul/sfârşitul activităţii, întreruperea temporară, conform pct.
45, şi altele asemenea;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
perioada în care nu s-a desfăşurat activitate;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
documentele justificative depuse de contribuabil;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
recalcularea normei, conform prezentului punct.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
47.
Pentru contribuabilul care optează să fie impus pe bază de normă de
venit şi care anterior a fost impus în sistem real, având investiţii în
curs de amortizare, valoarea amortizării nu diminuează norma de venit.
Veniturile realizate din valorificarea investiţiilor respective sau
trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfăşurare a
activităţii sau în caz de încetare a activităţii majorează norma de
venit proporţional cu valoarea amortizată în perioada impunerii în
sistem real.
48.
În cazul contribuabilului impus pe bază de normă de venit, care pe
perioada anterioară a avut impunere în sistem real şi a efectuat
investiţii care au fost amortizate integral, veniturile din
valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a
încetării activităţii vor majora norma de venit.
___________
Punctul 48. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
49.
Contribuabilii care în cursul anului fiscal îşi completează obiectul de
activitate cu o altă activitate care nu este cuprinsă în nomenclator vor
fi impuşi în sistem real de la data respectivă, venitul net anual
urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit
aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net
rezultat din evidenţa contabilă.
___________
Punctul 49. a fost modificat prin punctul 8. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
Codul fiscal:
Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuală
Art. 50.
-
(1)
Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:
a)
o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut;
___________
Litera a) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
b)
contribuţiile sociale obligatorii plătite.
___________
Litera b) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(2)
În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă
monumentală, venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a
următoarelor cheltuieli:
a)
o cheltuială deductibilă egală cu 50% din venitul brut;
___________
Litera a) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
b)
contribuţiile sociale obligatorii plătite.
___________
Litera b) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(3)
În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate
intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de
suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net
se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin
organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea
venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli
prevăzute la alin. (1) şi (2).
Norme metodologice:
50.
În următoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate
intelectuală se determină ca diferenţă între venitul brut şi comisionul
cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care,
conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor
între titularii de drepturi:
-
venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune;
-
venituri din exercitarea dreptului de suită;
-
venituri reprezentând remuneraţia compensatorie pentru copia privată.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
51.
Abrogat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
52.
Abrogat prin punctul 5. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
Codul fiscal:
(4)
Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate
intelectuală, contribuabilii vor completa numai partea din
Registrul-jurnal de încasări şi plăţi referitoare la încasări. Această
reglementare este opţională pentru cei care consideră că îşi pot
îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de
plătitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi să
păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de
prescripţie prevăzut de lege.
___________
Punctul (4) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
53.
Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde atât
sumele încasate în cursul anului, cât şi reţinerile în contul plăţilor
anticipate efectuate cu titlu de impozit şi contribuţiile obligatorii
reţinute de plătitorii de venituri.
În cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală se includ
în venitul brut atât veniturile în bani, cât şi echivalentul în lei al
veniturilor în natură.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 9. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
Evaluarea veniturilor în natură se face la preţul pieţei sau la preţul
stabilit prin expertiză tehnică, la locul şi la data primirii acestora.
___________
Paragraful a fost introdus prin punctul 9. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate
intelectuală se face pe bază de cote forfetare de cheltuieli, nu există
obligativitatea înregistrării în evidenţa contabilă a cheltuielilor
efectuate în scopul realizării venitului.
___________
Punctul 53. a fost modificat prin punctul 9. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
54.
Cheltuielile forfetare includ comisioanele şi alte sume care revin
organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept
plată a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către
aceştia din urmă către titularii de drepturi.
___________
Punctul 54. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
55.
Sunt considerate opere de artă monumentală următoarele:
-
lucrări de decorare, cum ar fi pictura murală a unor spaţii şi clădiri de mari dimensiuni, interior-exterior;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
lucrări de artă aplicată în spaţii publice, cum ar fi: ceramică, metal, lemn, piatră, marmură şi altele asemenea;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
lucrări de sculptură de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spaţii publice;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
lucrări de restaurare a acestora.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 55. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
56.
Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obţinute din
străinătate se supun regulilor aplicabile veniturilor din străinătate,
indiferent dacă sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul
entităţilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate
intelectuală, potrivit legii.
___________
Punctul 56. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
57.
Cota de cheltuieli forfetare nu se acordă în cazul în care persoanele
fizice utilizează baza materială a beneficiarului acestor drepturi de
proprietate intelectuală.
___________
Punctul 57. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
Opţiunea de a stabili venitul net anual, utilizându-se datele din contabilitatea în partidă simplă
Art. 51. -
(1)
Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi
pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din
drepturi de proprietate intelectuală au dreptul să opteze pentru
determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 48.
(2)
Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea
în partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2
ani fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă
perioadă dacă contribuabilul nu solicită revenirea la sistemul anterior,
prin completarea corespunzătoare a declaraţiei privind venitul
estimat/norma de venit şi depunerea formularului la organul fiscal
competent până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului următor
expirării perioadei de 2 ani.
(3)
Opţiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită
prin completarea declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit cu
informaţii privind determinarea venitului net anual în sistem real şi
depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de 31
ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat
activitate în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la
începerea activităţii, în cazul contribuabililor care încep activitatea
în cursul anului fiscal.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 10. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
58.
Opţiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel:
a)
în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 49 alin. (1) din Codul
fiscal, care au desfăşurat activitate în anul precedent şi au fost
impuşi pe bază de norme de venit, prin completarea corespunzătoare a
declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi depunerea acesteia
până la data de 31 ianuarie inclusiv;
b)
în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 49 alin. (1) din Codul
fiscal, care încep activitatea în cursul anului fiscal, prin completarea
corespunzătoare a declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi
depunerea acesteia în termen de 15 zile de la începerea activităţii.
___________
Punctul 58. a fost modificat prin punctul 10. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
59.
Abrogat prin punctul 11. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
60.
Abrogat prin punctul 11. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Codul fiscal:
Reţinerea la sursă a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru unele venituri din activităţi independente
Art. 52. -
(1)
Pentru următoarele venituri, plătitorii persoane juridice sau alte
entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă au obligaţia
de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă,
reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite:
a)
venituri din drepturi de proprietate intelectuală;
b)
venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor
civile încheiate potrivit Codului civil, precum şi a contractelor de
agent;
c)
venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară;
d)
venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV1, care nu generează o persoană juridică.
(2)
Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează:
a)
în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), aplicând o cotă
de impunere de 10% la venitul brut din care se deduc contribuţiile
sociale obligatorii reţinute la sursă potrivit titlului IX2;
b)
în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. d), aplicând cota de
impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere.
(3)
Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data
de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu
excepţia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit.
d), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV1.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 12. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
61.
Plătitorii veniturilor prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a)-c) din
Codul fiscal au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira în
cursul anului fiscal impozitul reprezentând plată anticipată în contul
impozitului anual datorat de contribuabili. Plata anticipată se
calculează prin aplicarea cotei de 10% la diferenţa dintre venitul brut
şi contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă potrivit titlului
IX2 din Codul fiscal. Reţinerea impozitului reprezentând
plată anticipată se efectuează din veniturile plătite în baza
contractului civil încheiat în formă scrisă între plătitorul de venit şi
beneficiarul venitului, contribuabil potrivit titlului III din Codul
fiscal.
___________
Punctul 61. a fost modificat prin punctul 12. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
62.
Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cărora
le revine obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat, sunt,
după caz:
-
utilizatorii de opere, invenţii, know-how şi altele asemenea, în
situaţia în care titularii de drepturi îşi exercită drepturile de
proprietate intelectuală în mod personal, iar relaţia contractuală
dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuală şi utilizatorul
respectiv este directă;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
organismele de gestiune colectivă sau alte entităţi, care, conform
dispoziţiilor legale, au atribuţii de gestiune a drepturilor de
proprietate intelectuală, a căror gestiune le este încredinţată de către
titulari. În această situaţie se încadrează şi producătorii şi agenţii
mandataţi de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se
colectează şi se repartizează drepturile respective.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
63.
În situaţia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea
drepturilor de proprietate intelectuală se colectează prin mai multe
organisme de gestiune colectivă sau prin alte entităţi asemănătoare,
obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat revine
organismului sau entităţii care efectuează plata către titularul de
drepturi de proprietate intelectuală.
64.
În cazul contribuabililor ale căror plăţi anticipate sunt calculate în
conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. a)-c) din Codul
fiscal pentru veniturile de această natură şi care realizează venituri
din activităţi independente şi în alte condiţii, pentru acestea din urmă
au obligaţia să le evidenţieze în contabilitate separat şi să efectueze
în cursul anului plăţi anticipate trimestriale, în conformitate cu art.
82 din Codul fiscal.
___________
Punctul 64. a fost modificat prin punctul 12. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
641.
Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente
pentru care venitul net anual este stabilit în sistem real şi pentru
care plătitorii de venituri au obligaţia reţinerii la sursă a
impozitului reprezentând plăţi anticipate în conformitate cu art. 52 din
Codul fiscal determină venitul net anual pe baza contabilităţii în
partidă simplă. Fac excepţie de la determinarea venitului net anual pe
baza contabilităţii în partidă simplă contribuabilii care realizează
venituri prevăzute la art. 52 alin. (1) lit. a)-c) din Codul fiscal care
au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 521 din Codul fiscal.
___________
Punctul 641. a fost modificat prin punctul 12. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
642.
Pentru contribuabilii care desfăşoară o activitate care generează
venituri comerciale pentru care venitul net anual este stabilit pe baza
normelor de venit, aceasta fiind prevăzută la art. 52 alin. (1) din
Codul fiscal, plătitorii de venituri nu au obligaţia reţinerii la sursă a
impozitului reprezentând plăţi anticipate potrivit art. 52 din Codul
fiscal, cu condiţia prezentării de către contribuabilii respectivi a
copiei formularului 260 «Decizie de impunere pentru plăţi anticipate cu
titlu de impozit».
___________
Punctul 642. a fost introdus prin punctul 11. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
65.
Impozitul anticipat se calculează şi se reţine în momentul efectuării plăţii sumelor către beneficiarul venitului.
___________
Punctul 65. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
66.
Impozitul reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 a
lunii următoare celei în care se fac plata venitului şi reţinerea
impozitului.
___________
Punctul 66. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
661.
Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate
intelectuală, din activităţi desfăşurate în baza
contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil, a
contractelor de agent, precum şi din activităţi de expertiză contabilă
şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară, au dreptul să opteze pentru
impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit
art. 521 din Codul fiscal.
___________
Punctul 661. a fost modificat prin punctul 12. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
662.
Pentru veniturile realizate în baza contractelor aflate în derulare la
data de 1 octombrie 2011, altele decât cele pentru care la data
respectivă erau aplicabile prevederile art. 52 din Codul fiscal, şi care
sunt calificate drept contracte civile începând cu data de 1 octombrie
2011, obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului
reprezentând plăţi anticipate sunt cele în vigoare la data plăţii
veniturilor respective.
___________
Punctul 662. a fost introdus prin punctul 13. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Codul fiscal:
CAPITOLUL III
Venituri din salarii
Definirea veniturilor din salarii
Art. 55.
-
(1)
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în
natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza
unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de
lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea
veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile
pentru incapacitate temporară de muncă.
(2)
Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi
următoarelor tipuri de venituri, considerate asimilate salariilor:
a)
indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii;
b)
indemnizaţii din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop patrimonial;
c)
drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile
şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;
d)
indemnizaţia lunară brută, precum şi suma din profitul net, cuvenite
administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale
la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este
acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome;
d1)
remuneraţia obţinută de directori în baza unui contract de mandat conform prevederilor legii societăţilor comerciale;
d2)
remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau alte
persoane, în baza contractului de mandat, potrivit legii privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari;
e)
sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică;
f)
sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în
consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de
supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;
g)
sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;
h)
indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale;
i)
sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi
neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal
stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării
în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice;
j)
indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite
administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv
sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor;
j1)
sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii stabilite în baza
unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, precum şi
actualizarea acestora cu indicele de inflaţie;
j2)
indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de
neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;
k)
orice alte sume sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor în vederea impunerii.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 11. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Norme metodologice:
67.
Veniturile de natură salarială prevăzute la art. 55 din Codul fiscal,
denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din
activităţi dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:
-
părţile care intră în relaţia de muncă, denumite în continuare angajator
şi angajat, stabilesc de la început: felul activităţii, timpul de lucru
şi locul desfăşurării activităţii;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
partea care utilizează forţa de muncă pune la dispoziţia celeilalte
părţi mijloacele de muncă, cum ar fi: spaţii cu înzestrare
corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de muncă şi altele
asemenea;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
persoana care activează contribuie numai cu prestaţia fizică sau cu capacitatea ei intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
plătitorul de venituri de natură salarială suportă cheltuielile de
deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi
indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, şi alte
cheltuieli de această natură, precum şi indemnizaţia de concediu de
odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă suportate
de angajator potrivit legii;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
persoana care activează lucrează sub autoritatea unei alte persoane şi
este obligată să respecte condiţiile impuse de aceasta, conform legii.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 67. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
68.
Veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor cuprind
totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de
muncă, precum şi orice sume de natură salarială primite în baza unor
legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt
realizate din:
a)
sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual
de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de
numire:
-
salariile de bază;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
sporurile şi adaosurile de orice fel;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
indemnizaţii pentru trecerea temporară în altă muncă, pentru reducerea
timpului de muncă, pentru carantină, precum şi alte indemnizaţii de
orice fel, altele decât cele menţionate la pct. 3, având aceeaşi natură;
___________
Linia a fost modificată prin punctul 6. din Hotărâre nr. 610/2005 începând cu 04.07.2005.
-
recompensele şi premiile de orice fel;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit
legii, personalului din instituţiile publice, cele reprezentând
stimulentele acordate salariaţilor agenţilor economici;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite
de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea
cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea
revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite
de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
valoarea nominală a tichetelor de masă, tichetelor de creşă, tichetelor de vacanţă, acordate potrivit legii;
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 7. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
-
orice alte câştiguri în bani şi în natură, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plată a muncii lor;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Litera a) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
b)
indemnizaţiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din
cadrul organelor autorităţii publice, alese sau numite în funcţie,
potrivit legii, precum şi altora asimilate cu funcţiile de demnitate
publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizaţiilor
pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate publică;
___________
Litera b) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
c)
drepturile personalului militar în activitate şi ale militarilor
angajaţi pe bază de contract, reprezentând solda lunară compusă din
solda de grad, solda de funcţie, gradaţii şi indemnizaţii, precum şi
prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaţiei speciale;
___________
Litera c) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
c1)
sumele reprezentând plăţile compensatorii calculate pe baza soldelor
lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al
cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de
restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară
netă, acordate acestuia la trecerea în rezervă sau direct în retragere
cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie,
precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite de poliţişti aflaţi
în situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu
salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie;
___________
Litera c1) a fost introdusă prin punctul 8. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
d)
drepturile administratorilor obţinute în baza contractului de
administrare încheiat cu companiile/societăţile naţionale, societăţile
comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice
locale este acţionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite
potrivit legii, cum ar fi: indemnizaţia lunară brută, suma cuvenită
prin participare la profitul net al societăţii;
___________
Litera d) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
e)
sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăţi comerciale
constituite prin subscripţie publică, potrivit cotei de participare la
profitul net, stabilită de adunarea constitutivă, potrivit legislaţiei
în vigoare;
___________
Litera e) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
f)
sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în
consiliul de administraţie, membrii directoratului şi ai consiliului de
supraveghere, precum şi în comisia de cenzori;
___________
Litera f) a fost modificată prin punctul 11. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
g)
sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii;
___________
Litera g) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
h)
indemnizaţiile, primele şi alte asemenea sume acordate membrilor aleşi
ai unor entităţi, cum ar fi: organizaţii sindicale, organizaţii
patronale, alte organizaţii neguvernamentale, asociaţii de
proprietari/chiriaşi şi altele asemenea;
___________
Litera h) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
i)
indemnizaţiile acordate ca urmare a participării în comisii, comitete, consilii şi altele asemenea, constituite conform legii;
___________
Litera i) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
j)
veniturile obţinute de condamnaţii care execută pedepse la locul de muncă;
___________
Litera j) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
k)
sumele plătite sportivilor ca urmare a participării în competiţii
sportive, precum şi sumele plătite sportivilor, antrenorilor,
tehnicienilor şi altor specialişti în domeniu pentru rezultatele
obţinute la competiţiile sportive, de către structurile sportive cu care
aceştia au relaţii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care
se plătesc, inclusiv prima de joc, cu excepţia celor prevăzute la art.
42 lit. t) din Codul fiscal;
___________
Litera k) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
l)
compensaţii băneşti individuale, acordate persoanelor disponibilizate
prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziţiilor
prevăzute în contractul de muncă;
___________
Litera l) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
l1)
sumele reprezentând plăţile compensatorii calculate pe baza salariilor
medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte
individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor
colective, conform legii, precum şi sumele reprezentând plăţile
compensatorii calculate pe baza salariului mediu net pe economie,
primite de personalul civil din sectorul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională la încetarea raporturilor de muncă sau de
serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare,
acordate potrivit legii;
___________
Litera l1) a fost introdusă prin punctul 9. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
m)
indemnizaţii sau alte drepturi acordate angajaţilor cu ocazia angajării
sau mutării acestora într-o altă localitate, stabilite potrivit
contractelor de muncă, statutelor sau altor dispoziţii legale, cu
excepţia celor prevăzute la art. 55 alin. (4) lit. h) şi i) din Codul
fiscal;
___________
Litera m) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
n)
indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net, alta
decât cea calificată drept dividend, cuvenite administratorilor
societăţilor comerciale, potrivit actului constitutiv, sau stabilite de
adunarea generală a acţionarilor;
___________
Litera n) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
n1)
indemnizaţiile lunare plătite, conform legii, de angajator pe perioada
de neconcurenţă, stabilite conform contractului individual de muncă;
___________
Litera n1) a fost introdusă prin punctul 13. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
n2)
indemnizaţii prevăzute în contractul de muncă plătite de angajator pe
perioada suspendării contractului de muncă urmare participării la
cursuri sau la stagii de formare profesională ce presupune scoaterea
integrală din activitate, conform legii.
___________
Litera n2) a fost introdusă prin punctul 13. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
n3)
indemnizaţii lunare brute şi alte avantaje de natură salarială acordate
membrilor titulari, corespondenţi şi membrilor de onoare ai Academiei
Române.
___________
Litera n3) a fost introdusă prin punctul 13. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
n4)
indemnizaţii primite la data încetării raporturilor de serviciu.
___________
Litera n4) a fost introdusă prin punctul 12. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
o)
alte drepturi sau avantaje de natură salarială ori asimilate salariilor.
___________
Litera o) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 68. a fost modificat prin punctul 11. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
(3)
Avantajele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), primite în
legătură cu o activitate menţionată la alin. (1) şi (2) includ, însă nu
sunt limitate la:
a)
utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din
patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe
distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă;
b)
cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi
alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât
preţul pieţei;
c)
împrumuturi nerambursabile;
d)
anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;
e)
abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal;
f)
permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;
g)
primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii
proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii
primei respective, altele decât cele obligatorii.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 13. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
Norme metodologice:
69.
Avantajele în bani şi în natură sunt considerate a fi orice foloase
primite de salariat de la terţi sau ca urmare a prevederilor
contractului individual de muncă ori a unei relaţii contractuale între
părţi, după caz.
___________
Punctul 69. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
70.
La stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite de persoana fizică, cum ar fi:
a)
folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal;
___________
Litera a) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
b)
acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrică, termică şi altele;
___________
Litera b) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
c)
abonamentele la radio şi televiziune, pentru mijloacele de transport,
abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele
telefonice;
___________
Litera c) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
d)
permisele de călătorie pe diverse mijloace de transport;
___________
Litera d) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
e)
cadourile primite cu diverse ocazii, cu excepţia celor menţionate la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal;
___________
Litera e) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
f)
contravaloarea folosinţei unei locuinţe în scop personal şi a
cheltuielilor conexe de întreţinere, cum sunt cele privind consumul de
apă, consumul de energie electrică şi termică şi altele asemenea, cu
excepţia celor prevăzute în mod expres la art. 55 alin. (4) lit. c) din
Codul fiscal;
___________
Litera f) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
g)
cazarea şi masa acordate în unităţi proprii de tip hotelier;
___________
Litera g) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
h)
contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau
de o altă entitate, pentru angajaţii proprii, precum şi pentru alţi
beneficiari, cu excepţia primelor de asigurare obligatorii potrivit
legislaţiei în materie.
Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare este următorul:
-
pentru beneficiarii care obţin venituri salariale şi asimilate
salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse
prin cumularea cu veniturile de această natură ale lunii în care sunt
plătite primele de asigurare;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
pentru alţi beneficiari care nu au o relaţie generatoare de venituri
salariale şi asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare,
acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 78 din Codul
fiscal.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Litera h) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
i)
tichetele cadou acordate potrivit legii, indiferent dacă acestea sunt
acordate potrivit destinaţiei şi cuantumului prevăzute la art. 55 alin.
(4) lit. a) din Codul fiscal.
___________
Litera i) a fost introdusă prin punctul 10. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
___________
Punctul 70. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
71.
Avantajele în bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri şi
servicii, precum şi sumele acordate pentru distracţii sau recreere.
___________
Punctul 71. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
72.
Avantajele în bani şi echivalentul în lei al avantajelor în natură sunt
impozabile, indiferent de forma organizatorică a entităţii care le
acordă.
___________
Punctul 72. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
73.
Fac excepţie veniturile care sunt expres menţionate ca fiind
neimpozabile, în limitele şi în condiţiile prevăzute la art. 55 alin.
(4) din Codul fiscal.
___________
Punctul 73. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
74.
Veniturile în natură, precum şi avantajele în natură primite cu titlu
gratuit sunt evaluate la preţul pieţei la locul şi data acordării
avantajului. Avantajele primite cu plata parţială sunt evaluate ca
diferenţă între preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului şi
suma reprezentând plata parţială.
___________
Punctul 74. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
75.
Evaluarea avantajelor în natură sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:
a)
evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se
un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a
acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terţă
persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei;
___________
Litera a) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
b)
evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a locuinţei primite se face la
nivelul chiriei practicate pentru suprafeţele locative deţinute de stat.
Avantajele conexe, cum ar fi: apă, gaz, electricitate, cheltuieli de
întreţinere şi reparaţii şi altele asemenea, sunt evaluate la valoarea
lor efectivă;
___________
Litera b) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
c)
evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul şi
locuinţa se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecărui
bun pe unitate de măsură specifică sau la nivelul preţului practicat
pentru terţi.
___________
Litera c) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 75. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
76.
Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă se face astfel:
a)
pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 75 lit. a), iar avantajul
se determină proporţional cu numărul de kilometri parcurşi în interes
personal din totalul kilometrilor;
___________
Litera a) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
b)
pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 75 şi
avantajul se determină proporţional cu numărul de metri pătraţi folosiţi
pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop
personal.
___________
Litera b) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 76. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
77.
Nu sunt considerate avantaje:
-
contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru
angajaţii a căror activitate presupune deplasarea frecventă în
interiorul localităţii;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
reducerile de preţuri practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clienţii persoane fizice;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice
efectuate, precum şi utilizarea autoturismului de serviciu pentru
îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
diferenţele de tarif la cazare în locaţiile reprezentând amenajări
recreative şi sportive din dotarea ministerelor de care beneficiază
personalul propriu, conform legii.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
contribuţiile la un fond de pensii facultative suportate de angajator
pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pe participant.
___________
Linia a fost modificată prin punctul 13. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
-
primele de asigurare aferente contractelor de asigurare civilă
profesională pentru administratori/directori, încheiate şi suportate de
societatea comercială pentru care desfăşoară activitatea, potrivit
prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 14. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
___________
Punctul 77. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
78.
Angajatorul stabileşte partea corespunzătoare din convorbirile
telefonice reprezentând folosinţa în scop personal, care reprezintă
avantaj impozabil, în condiţiile art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, şi
se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care
salariatul primeşte acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileşte
limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru
fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depăşeşte această limită să
fie considerat avantaj în natură, în situaţia în care salariatului în
cauză nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.
___________
Punctul 78. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
79.
La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din
patrimoniul angajatorului cu folosinţă mixtă, pus la dispoziţie unui
angajat, nu se iau în considerare distanţa dus-întors de la domiciliu la
locul de muncă, precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea
sarcinilor de serviciu.
___________
Punctul 79. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
(4)
Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:
a)
ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru pierderi produse în
gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele
pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile
reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile
oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de
muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă,
inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai
acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte
persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.
Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai
angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a
sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile
oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în
măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice
ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 1.500.000 lei.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici
veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane
fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi
finanţate din buget;
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Litera a) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul (4) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
80.
Ajutoarele de înmormântare sunt venituri neimpozabile atât în cazul
angajatului, cât şi în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din
contractele de muncă sau prevederilor din legi speciale.
___________
Punctul 80. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
81.
Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori
ai angajaţilor cu ocazia Paştelui, Zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a
sărbătorilor similare ale altor culte religioase se aplică pentru
fiecare copil minor al fiecărui angajat, precum şi pentru cadourile
oferite angajatelor cu ocazia Zilei de 8 martie, în ceea ce priveşte
atât darurile constând în bunuri, cât şi cele constând în bani, în cazul
tuturor angajatorilor de forţă de muncă.
___________
Punctul 81. a fost modificat prin punctul 13. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
811.
Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici
veniturile primite de persoanele fizice în baza unor legi speciale şi
finanţate din buget, cu respectarea destinaţiilor şi cuantumului
prevăzute la paragrafele 1 şi 2 ale alin. (4).
___________
Punctul 811. a fost introdus prin punctul 15. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
b)
tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
___________
Litera b) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
82.
În această categorie se cuprind:
-
Abrogată prin punctul 11. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
-
alocaţiile zilnice de hrană pentru activitatea sportivă de performanţă,
internă şi internaţională, diferenţiată pe categorii de acţiuni;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor
pentru asigurarea alimentaţiei de efort necesare în perioada de
pregătire;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
drepturile de hrană în timp de pace, primite de personalul din sectorul
de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
alte drepturi de această natură primite potrivit actelor normative
specifice, cum ar fi: alocaţia de hrană zilnică pentru personalul
navigant şi auxiliar îmbarcat pe nave; alocaţia zilnică de hrană pentru
consumurile colective din unităţile bugetare şi din regiile
autonome/societăţile comerciale cu specific deosebit; alocaţia de hrană
acordată donatorilor onorifici de sânge; alocaţia de hrană pentru
consumurile colective din unităţile sanitare publice şi altele asemenea.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 82. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
c)
contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din
incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform
legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific
domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din
sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională,
precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportate de persoana
fizică, conform legilor speciale;
___________
Litera c) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
83.
Prin locuinţe acordate ca urmare a specificităţii activităţii se
înţelege acele locuinţe asigurate angajaţilor când activitatea se
desfăşoară în locuri izolate, precum staţiile meteo, staţiile pentru
controlul mişcărilor seismice, sau în condiţiile în care este solicitată
prezenţa permanentă pentru supravegherea unor instalaţii, utilaje şi
altele asemenea.
___________
Punctul 83. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
d)
cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia
oficialităţilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care
lucrează în afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
___________
Litera d) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
e)
contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de
protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi
materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii,
precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce
se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;
___________
Litera e) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
84.
Nu sunt venituri impozabile:
-
contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub formă de
aparatură, dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare în
procesul muncii;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
contravaloarea echipamentului individual de protecţie cu care este dotat
fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva
factorilor de risc;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde
mijloacele primite de un angajat în vederea utilizării lor în timpul
procesului muncii pentru a-i proteja îmbrăcămintea şi încălţămintea;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
contravaloarea alimentaţiei de protecţie primite în mod gratuit de
persoanele fizice care lucrează în locuri de muncă cu condiţii grele şi
vătămătoare;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de
persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă al
căror specific impune o igienă personală deosebită;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate,
sportivi, personalul navigant şi alte categorii de personal, potrivit
legii;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
contravaloarea echipamentului şi a materialelor de resortul
echipamentului, cum ar fi: materiale de spălat şi de igienă, materiale
de gospodărie, materiale pentru atelierele de reparaţii şi întreţinere,
rechizite şi furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul
din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă
naţională, în condiţiile legii;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
altele asemenea.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 84. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
f)
contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între
localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se
află locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru
situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă
contravaloarea chiriei, conform legii;
___________
Litera f) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
g)
sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport
şi cazare, a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în
altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului.
Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele
juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplătitoare de
impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată
salariaţilor din instituţiile publice;
___________
Litera g) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
85.
În categoria cheltuielilor de delegare şi detaşare se cuprind
cheltuielile cu transportul, cazarea, precum şi indemnizaţia de delegare
şi de detaşare în ţară şi în străinătate, stabilite în condiţiile
prevăzute de lege sau în contractul de muncă aplicabil.
___________
Punctul 85. a fost modificat prin punctul 14. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 14. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Codul fiscal:
h)
sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului;
___________
Litera h) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
86.
Prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se înţelege
cheltuielile cu transportul personal şi al membrilor de familie ai
angajatului, precum şi al bunurilor din gospodărie, cu ocazia mutării
salariatului într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în situaţia
în care, potrivit legii, se decontează de angajator.
___________
Punctul 86. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
i)
indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea
într-o unitate situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în
primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui
salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi
mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din
instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în
localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi
au locul de muncă;
___________
Litera i) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
87.
Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizaţiile de instalare şi
mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în
conformitate cu prevederile legilor speciale.
___________
Punctul 87. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Abrogat prin punctul 14. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
Abrogat prin punctul 14. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
Codul fiscal:
j)
sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor
medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte
individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor
colective, precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii,
calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de
personalul civil din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi
siguranţă naţională la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu,
ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit
legii;
___________
Litera j) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
k)
sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor
lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezervă sau al
cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de
restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară
netă, acordate acestora la trecerea în rezervă sau direct în retragere
cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie,
precum şi ajutoare sau plăţi compensatorii primite de poliţişti aflaţi
în situaţii similare, al căror cuantum se determină în raport cu
salariul de bază lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie;
___________
Litera k) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
l)
veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe
pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe
pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii,
solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi
tehnologiei informaţiei şi al ministrului finanţelor publice;
___________
Litera l) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
m)
sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi
dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul
fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale plătite
de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau
are sediul permanent în România, care sunt impozabile indiferent de
perioada de desfăşurare a activităţii în străinătate;
___________
Litera m) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
n)
cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi
perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta
pentru angajator;
___________
Litera n) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
o)
costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv
cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de
serviciu;
___________
Litera o) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
p)
avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării şi implicit la momentul acordării;
___________
Litera p) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
r)
diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin
negociere şi dobânda practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite.
___________
Litera r) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(5)
Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se impozitează.
___________
Alineatul (5) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Deducere personală
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Art. 56.
-
(1)
Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au
dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub
formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei
impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află
funcţia de bază.
___________
Alineatul (1) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(2)
Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:
-
pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere - 2.500.000 lei;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere - 3.500.000 lei;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere - 4.500.000 lei;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere - 5.500.000 lei;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere - 6.500.000 lei.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii
cuprinse între 10.000.001 lei şi 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile
personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc prin
ordin al ministrului finanţelor publice.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii
de peste 30.000.000 lei nu se acordă deducerea personală.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Alineatul (2) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(3)
Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de
familie, rudele contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la
gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile şi
neimpozabile, nu depăşesc 2.500.000 lei lunar.
___________
Alineatul (3) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(4)
În cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili,
suma reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur
contribuabil, conform înţelegerii între părţi.
___________
Alineatul (4) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(5)
Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi întreţinuţi.
___________
Alineatul (5) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(6)
Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate
în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din
anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte
la luni întregi în favoarea contribuabilului.
___________
Alineatul (6) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(7)
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere:
a)
persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă
de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în
zonele montane;
___________
Litera a) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
b)
persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din
valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii
special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din
cultivarea şi din valorificarea arbuştilor, plantelor decorative şi
ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi
pomicole, indiferent de suprafaţă.
___________
Litera b) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Alineatul (7) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
(8)
Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se
acordă personalului trimis în misiune permanentă în străinătate,
potrivit legii.
___________
Alineatul (8) a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Art. 56. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
88.
Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de
deducere personală se acordă pentru fiecare lună a perioadei impozabile
numai pentru veniturile din salarii la locul unde se află funcţia de
bază, în limita venitului realizat.
Deducerea personală este stabilită în funcţie de venitul brut lunar din
salarii realizat la funcţia de bază de către contribuabil şi numărul de
persoane aflate în întreţinerea acestuia.
89.
Obligaţia stabilirii persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului
în funcţie de care se atribuie deducerea personală este în sarcina
plătitorului de venit din salarii, la funcţia de bază.
90.
Pentru ca o persoană să fie în întreţinere, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
-
existenţa unor raporturi juridice între contribuabil şi persoana aflată în întreţinere;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
persoana fizică întreţinută să aibă venituri impozabile şi neimpozabile mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Persoana aflată în întreţinere poate avea sau nu domiciliu comun cu contribuabilul în a cărui întreţinere se află.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 90. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
91.
Sunt considerate persoane aflate în întreţinere soţul/soţia
contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alţi membri de familie până
la gradul al doilea inclusiv.
___________
Punctul 91. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
92.
În sensul art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, în categoria "alt membru
de familie aflat în întreţinere" se cuprind rudele contribuabilului şi
ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv.
___________
Punctul 92. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
93.
După gradul de rudenie rudele se grupează astfel:
-
rude de gradul întâi, cum ar fi: părinţi şi copii;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoţi şi fraţi/surori.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 93. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
94.
Sunt considerate persoane aflate în întreţinere militarii în termen,
militarii cu termen redus, studenţii şi elevii militari ai instituţiilor
de învăţământ militare şi civile, peste vârsta de 18 ani, dacă
veniturile obţinute sunt mai mici sau egale cu 2.500.000 lei lunar.
___________
Punctul 94. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
95.
Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele majore condamnate, care execută pedepse privative de libertate.
___________
Punctul 95. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
96.
Copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, cu excepţia celor
încadraţi în muncă, indiferent dacă se află în unităţi speciale sanitare
sau de protecţie specială şi altele asemenea, precum şi în unităţi de
învăţământ, inclusiv în situaţia în care costul de întreţinere este
suportat de aceste unităţi. În acest caz eventualele venituri obţinute
de copilul minor nu se au în vedere la încadrarea în venitul de
2.500.000 lei lunar.
Pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui,
deducerea personală se acordă integral unuia dintre părinţi, conform
înţelegerii dintre aceştia, respectiv tutorelui.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul de a fi
preluat în întreţinere revine părintelui căruia i-a fost încredinţat
copilul sau unuia dintre soţi care formează noua familie, conform
înţelegerii dintre aceştia, indiferent dacă s-a făcut o adopţie cu
efecte restrânse şi chiar dacă părinţii fireşti ai acestuia contribuie
la întreţinerea lui prin plata unei pensii de întreţinere. Plata unei
pensii de întreţinere nu dă dreptul la preluarea în întreţinere a
copilului, părintelui obligat la această plată.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Pentru copilul minor primit în plasament sau încredinţat unei persoane
ori unei familii, dreptul de a fi preluat ca persoană în întreţinere
pentru acest copil se acordă:
-
persoanei care l-a primit în plasament sau căreia i s-a încredinţat copilul;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
unuia dintre soţii care formează familia căreia i-a fost încredinţat sau
i-a fost dat în plasament copilul, conform înţelegerii dintre aceştia.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Pentru copiii aflaţi în întreţinerea unei familii, dreptul de a fi luat
în întreţinere se acordă unuia dintre părinţi, conform înţelegerii
dintre aceştia. Astfel, în situaţia în care într-o familie sunt mai
mulţi copii aflaţi în întreţinere, aceştia vor fi preluaţi în
întreţinerea unuia dintre părinţi conform înţelegerii dintre părţi. În
aceste situaţii contribuabilii vor prezenta plătitorului de venit fie o
declaraţie pe propria răspundere din partea soţului/soţiei, fie o
adeverinţă emisă de plătitorul de venit din salarii al
acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul şi identitatea
copiilor care sunt preluaţi în întreţinere de fiecare soţ/soţie.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Nu se acordă dreptul de a prelua în întreţinere următoarelor persoane:
-
părinţilor ai căror copii sunt daţi în plasament sau încredinţaţi unei familii ori persoane;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
părinţilor copiilor încredinţaţi unui organism privat autorizat sau unui
serviciu public autorizat, în cazul în care părinţii respectivi sunt
puşi sub interdicţie sau sunt decăzuţi din drepturile părinteşti.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, încadrat în muncă
în condiţiile Codului muncii, devine contribuabil şi beneficiază de
deducerea personală, situaţie în care părinţii nu mai au dreptul de a-l
lua în întreţinere, întrucât deducerea personală se acordă o singură
dată.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 96. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
97.
Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în sumă de 2.500.000
lei lunar se realizează prin compararea acestui plafon cu veniturile
brute realizate de persoana fizică aflată în întreţinere.
___________
Punctul 97. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
98.
În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul obţine venituri la
funcţia de bază, pentru a stabili dreptul acestuia la deducere pentru
persoane aflate în întreţinere, se compară venitul lunar realizat de
persoana aflată în întreţinere cu suma de 2.500.000 lei lunar, astfel:
a)
în cazul în care persoana aflată în întreţinere realizează venituri
lunare de natura pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor şi altele
asemenea, venitul lunar realizat de persoana întreţinută rezultă din
însumarea tuturor drepturilor de această natură realizate într-o lună;
___________
Litera a) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
b)
în cazul în care venitul este realizat sub formă de câştiguri la jocuri
de noroc, premii la diverse competiţii, dividende, dobânzi şi altele
asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizică aflată în
întreţinere se determină prin împărţirea venitului realizat la numărul
de luni rămase până la sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a
venitului;
___________
Litera b) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
c)
în cazul în care persoana întreţinută realizează atât venituri lunare,
cât şi aleatorii, venitul lunar se determină prin însumarea acestor
venituri.
___________
Litera c) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 98. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
99.
Dacă venitul unei persoane aflate în întreţinere depăşeşte 2.500.000 lei lunar, ea nu este considerată întreţinută.
În funcţie de venitul lunar al persoanei întreţinute, plătitorul veniturilor din salarii va proceda după cum urmează:
a)
în situaţia în care una dintre persoanele aflate în întreţinere, pentru
care contribuabilul beneficiază de deducere personală, obţine în cursul
anului un venit lunar mai mare de 2.500.000 lei lunar, plătitorul
veniturilor din salarii va reconsidera nivelul deducerii personale
corespunzătoare pentru persoanele rămase în întreţinere începând cu luna
următoare celei în care a fost realizat venitul, indiferent de data la
care se face comunicarea către angajator/plătitor;
___________
Litera a) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
b)
în situaţia în care contribuabilul solicită acordarea deducerii
personale pentru persoana aflată în întreţinere ca urmare a situării
venitului lunar al acesteia din urmă sub 2.500.000 lei lunar, plătitorul
de venituri din salarii va începe acordarea deducerii personale
reconsiderate pentru persoana în întreţinere o dată cu plata drepturilor
lunare ale lunii în care contribuabilul a depus documentele
justificative.
___________
Litera b) a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 99. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
100.
Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul,
contribuabilul va depune la plătitorul de venituri din salarii o
declaraţie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele
informaţii:
-
datele de identificare a contribuabilului care realizează venituri din
salarii (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
datele de identificare a fiecărei persoane aflate în întreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal).
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
În ceea ce priveşte copiii aflaţi în întreţinere, la această declaraţie
contribuabilul care realizează venituri din salarii va anexa şi
adeverinţa de la plătitorul de venituri din salarii a celuilalt soţ sau
declaraţia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de
deducere personală pentru acel copil.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 100. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
101.
Declaraţia pe propria răspundere a persoanei aflate în întreţinere, cu
excepţia copilului minor, trebuie să cuprindă următoarele informaţii:
-
datele de identificare a persoanei aflate în întreţinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
datele de identificare a contribuabilului care beneficiază de deducerea
personală corespunzătoare, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul,
codul numeric personal;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
acordul persoanei întreţinute ca întreţinătorul să o preia în întreţinere;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
nivelul şi natura venitului persoanei aflate în întreţinere, inclusiv
menţiunea privind suprafeţele de teren agricol şi silvic deţinute,
precum şi declaraţia afirmativă sau negativă cu privire la desfăşurarea
de activităţi de: cultivare a terenurilor cu flori, legume şi zarzavat
în sere, în solarii amenajate şi în sistem irigat; cultivare a
arbuştilor şi plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a
pepinierelor viticole şi pomicole;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
angajarea persoanei întreţinute de a comunica persoanei care contribuie
la întreţinerea sa orice modificări în situaţia venitului realizat.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Declaraţiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale nu sunt formulare tipizate.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 101. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
102.
Contribuabilul va prezenta plătitorului de venituri din salarii
documentele justificative care să ateste persoanele aflate în
întreţinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de
naştere ale copiilor, adeverinţa de venit a persoanei întreţinute sau
declaraţia pe propria răspundere şi altele. Documentele vor fi
prezentate în original şi în copie, plătitorul de venituri din salarii
păstrând copia după ce verifică conformitatea cu originalul.
___________
Punctul 102. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
103.
Dacă la un contribuabil intervine o schimbare care are influenţă asupra
nivelului reprezentând deducerea personală acordată şi această schimbare
duce la diminuarea deducerii personale, contribuabilul este obligat să
înştiinţeze plătitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile
calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat
modificarea, astfel încât angajatorul/plătitorul să reconsidere nivelul
deducerii începând cu luna următoare celei în care s-a produs
evenimentul.
___________
Punctul 103. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
104.
În situaţia în care depunerea documentelor justificative privind
acordarea deducerii personale se face ulterior apariţiei evenimentului
care modifică, în sensul majorării, nivelul acesteia,
angajatorul/plătitorul de venituri din salarii va acorda deducerea
personală reconsiderată o dată cu plata drepturilor salariale aferente
lunii în care contribuabilul a depus toate documentele justificative.
___________
Punctul 104. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
105.
Deducerea personală nu se fracţionează în funcţie de numărul de ore în
cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp
parţial, la funcţia de bază.
___________
Punctul 105. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
Determinarea impozitului pe venitul din salarii
Art. 57.
(1)
Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final,
care se calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de
venituri.
(2)
Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:
a)
la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16%
asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul net din
salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor
obligatorii aferente unei luni, şi următoarele:
-
deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
-
cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
-
contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât la
nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 200 euro;
b)
pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de
16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut
şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora.
(2^1)
În cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din
salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul
se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu
reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara
funcţiei de bază la data plăţii, şi se virează până la data de 25 a
lunii următoare celei în care s-au plătit.
(3)
Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.
(4)
Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând
până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea
entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile
legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private,
conform legii.
(5)
Obligaţia calculării, reţinerii şi virării acestei sume prevăzute la alin. (4) revine organului fiscal competent.
(6)
Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) şi (5) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 15. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Norme metodologice:
106.
Venitul brut lunar din salarii reprezintă totalitatea veniturilor
realizate într-o lună conform art. 55 alin. (1) - (3) din Codul fiscal
de o persoană fizică, pe fiecare loc de realizare, indiferent de
denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.
___________
Punctul 106. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
107.
Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe teritoriul
României sunt considerate venituri din salarii realizate din România
sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România,
precum şi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate,
indiferent unde este primită suma.
___________
Punctul 107. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
108.
Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează un impozit
lunar final, calculat şi reţinut de către plătitorul de venituri.
Pentru impunerea veniturilor din salarii se utilizează cota de impozit
de 16%, luându-se în calcul pentru determinarea bazei de calcul a
impozitului la funcţia de bază şi deducerea personală stabilită potrivit
art. 56 din Codul fiscal, după caz.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 108. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
109.
Drepturile salariale acordate în natură, precum şi avantajele acordate
angajaţilor se evaluează conform pct. 74-76 şi se impozitează în luna în
care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii
veniturilor şi avantajelor în natură primite de angajat se vor anexa la
statul de plată.
___________
Punctul 109. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
1091.
Valoarea tichetelor de masă, tichetelor de creşă, tichetelor cadou,
tichetelor de vacanţă, acordate potrivit legii, luată în calcul la
determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea
nominală. Veniturile respective se impozitează ca venituri din salarii
în luna în care acestea sunt primite.
___________
Punctul 1091. a fost introdus prin punctul 12. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
110.
Transformarea în lei a sumelor obţinute, potrivit legii, în valută,
reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la
cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României,
astfel:
-
în situaţia în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii
sau în cazul încetării raporturilor de muncă, se utilizează cursul de
schimb valutar în vigoare în ziua precedentă celei în care se face
plata; sau
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
în celelalte cazuri, cursul de schimb valutar în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 110. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
111.
Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat cota de
impozit de 16% se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:
a)
pentru veniturile obţinute la locul unde se află funcţia de bază, ca
diferenţă între venitul net din salarii, calculat prin deducerea din
venitul brut a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, şi
următoarele:
-
deducerea personală acordată pentru luna respectivă;
-
cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;
-
contribuţiile la fondurile de pensii facultative, potrivit legii, astfel
încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei a 400
euro.
Transformarea contribuţiilor reţinute pentru fondurile de pensii
facultative din lei în euro, pentru verificarea încadrării în plafonul
anual, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a
României în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se plătesc
drepturile salariale.
Plătitorul de venituri din salarii cumulează sumele în euro reprezentând
contribuţiile reţinute pentru fondurile de pensii facultative şi
verifică încadrarea în plafonul deductibil prevăzut de lege.
___________
Litera a) a fost modificată prin punctul 16. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
b)
pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, ca diferenţă între
venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a
acestora.
Această regulă se aplică şi în cazul veniturilor sub forma:
-
indemnizaţiei lunare a asociatului unic;
-
drepturilor de natură salarială acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă;
-
salariilor sau diferenţelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.
-
sumelor reprezentând drepturile prevăzute la pct. 68 lit. c1) şi l1) din Codul fiscal.
___________
Linia a fost introdusă prin punctul 13. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
___________
Punctul 111. a fost modificat prin punctul 15. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
1111.
În cazul sumelor plătite direct de către angajat care are calitatea de
participant la o schemă de pensii facultative, pentru determinarea bazei
de calcul a impozitului pe veniturile din salarii, contribuţiile la
fondurile de pensii facultative plătite se deduc din veniturile lunii în
care s-a efectuat plata contribuţiei, în limita venitului realizat, pe
baza documentelor justificative emise de către fondul de pensii
facultative.
___________
Punctul 1111. a fost introdus prin punctul 14. din Hotărâre nr. 791/2010 începând cu 03.08.2010.
112.
În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se află funcţia de bază se înţelege:
a)
pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, locul unde
are încheiat contractul individual de muncă sau alte documente
specifice, potrivit legii;
b)
în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori,
locul declarat de persoanele fizice angajate. Angajatul are obligaţia să
declare numai angajatorului ales funcţia pe care o consideră de bază,
pentru un singur loc de muncă, prin depunerea declaraţiei pe propria
răspundere. Declaraţia pe propria răspundere nu reprezintă un formular
tipizat.
Funcţia de bază poate fi declarată de angajat şi la locul de muncă la
care acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract
individual de muncă cu timp parţial. La schimbarea locului unde se află
funcţia de bază, angajatul are obligaţia depunerii unei declaraţii pe
propria răspundere de renunţare la funcţia de bază la angajatorul ales
iniţial.
___________
Punctul 112. a fost modificat prin punctul 15. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
113.
Suma care reprezintă prima de vacanţă sau o parte din aceasta se
cumulează cu veniturile de natură salarială ale lunii în care se
plăteşte această primă.
___________
Punctul 113. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
114.
Indemnizaţiile aferente concediilor de odihnă se defalchează pe lunile
la care se referă şi se impun cumulat cu veniturile realizate în aceste
luni.
___________
Punctul 114. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
115.
Contribuţiile obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului
lunar potrivit pct. 111 pentru persoanele fizice care realizează
venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementărilor în
domeniu, cum ar fi:
-
contribuţia individuală de asigurări sociale;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
contribuţia individuală pentru asigurările sociale de sănătate;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
alte contribuţii individuale obligatorii stabilite prin lege.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 115. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
116.
Se admit la deducere contribuţiile la fondurile de pensii facultative,
astfel încât suma acestora să nu depăşească echivalentul în lei a 400
euro pentru fiecare participant la nivelul anului.
___________
Punctul 116. a fost modificat prin punctul 17. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
117.
Nu se admit la deducere pentru calculul lunar al impozitului pe venitul din salarii primele de asigurare voluntară de sănătate.
___________
Punctul 117. a fost modificat prin punctul 16. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
1171.
Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând
până la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru susţinerea
entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile
legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private,
conform legii.
În categoria entităţilor nonprofit se cuprind, de exemplu: asociaţiile,
fundaţiile, organizaţiile sindicale, patronatele, partidele politice,
asociaţiile de proprietari, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor,
în măsura în care, potrivit legilor proprii de organizare şi funcţionare
desfăşoară activităţi nonprofit iar sumele primite din impozit să fie
folosite în acest scop.
___________
Punctul 1171. a fost introdus prin punctul 17. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
Termenul de plată a impozitului
Art. 58. -
(1)
Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia
de a calcula şi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni
la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la
bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se plătesc aceste venituri.
(2)
Prin excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor
fiecărei luni, calculat şi reţinut la data efectuării plăţii acestor
venituri, se virează, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de
venituri din salarii şi venituri asimilate salariilor:
a)
asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane
juridice, cu excepţia instituţiilor publice, care în anul anterior au
avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;
b)
persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul
anterior, au înregistrat venituri totale de până la 100.000 euro şi au
avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;
c)
persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor care, în anul anterior, au avut un număr mediu de
până la 3 salariaţi exclusiv;
d)
persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale, precum şi
persoanele fizice care exercită profesii libere şi asocierile fără
personalitate juridică constituite între persoane fizice, care au,
potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de
muncă.
(3)
Numărul mediu de salariaţi şi veniturile totale se stabilesc potrivit prevederilor art. 29619 alin. (13) şi (14).
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 16. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
118.
Veniturile în natură se consideră plătite la ultima plată a drepturilor
salariale pentru luna respectivă. Impozitul aferent veniturilor şi
avantajelor în natură se reţine din salariul primit de angajat în
numerar pentru aceeaşi lună.
119.
Impozitul pe veniturile din salarii se calculează şi se reţine lunar de angajatori/plătitori pe baza statelor de salarii/plată.
120.
Calculul şi reţinerea impozitului lunar se efectuează de către
plătitori, la data ultimei plăţi a veniturilor din salarii aferente
fiecărei luni, conform prevederilor art. 57 din Codul fiscal, indiferent
dacă veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe lună sau sub
formă de avans şi lichidare.
În situaţia în care în cursul unei luni se efectuează plăţi de venituri
cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii
pentru concediul de odihnă neefectuat şi altele asemenea, reprezentând
plăţi intermediare, impozitul se calculează şi se reţine la fiecare
plată, prin aplicarea cotei asupra plăţilor intermediare diminuate cu
contribuţiile obligatorii, după caz.
La data ultimei plăţi a drepturilor salariale aferente unei luni
impozitul se calculează potrivit art. 57 din Codul fiscal, asupra
veniturilor totale din luna respectivă, prin cumularea drepturilor
salariale respective cu plăţile intermediare.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Impozitul de reţinut la această dată reprezintă diferenţa dintre
impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor
reţinute la plăţile intermediare.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
121.
În cazul în care un angajat care obţine venituri din salarii la funcţia
de bază se mută în cursul unei luni la un alt angajator, calculul
impozitului se face pentru fiecare sursă de venit (loc de realizare a
venitului).
Deducerea personală se acordă numai de primul angajator, în limita
veniturilor realizate în luna respectivă, până la data lichidării.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Dacă reangajarea are loc în aceeaşi lună cu lichidarea, la stabilirea
bazei de calcul pentru determinarea impozitului lunar aferent
veniturilor realizate în această lună de la angajatorul următor nu se va
lua în calcul deducerea personală.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
122.
Impozitul calculat şi reţinut lunar se virează la bugetul de stat până
la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc
aceste venituri, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (2) al art.
58 din Codul fiscal.
___________
Punctul 122. a fost modificat prin punctul 16. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
123.
Contribuţiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente
veniturilor din salarii se determină conform reglementărilor legale în
materie.
Codul fiscal:
Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri din salarii
Art. 59. -
(1)
Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitului au
obligaţia să completeze şi să depună declaraţia privind calcularea şi
reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit în termenul
prevăzut la art. 93 alin. (2).
(2)
Plătitorul de venituri este obligat să elibereze contribuabilului, la
cererea acestuia, un document care să cuprindă cel puţin informaţii
privind: datele de identificare ale contribuabilului, venitul realizat
în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul calculat şi
reţinut. Documentul eliberat contribuabilului, la cererea acestuia, nu
reprezintă un formular tipizat.
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 17. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
124.
Declaraţiile privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare
beneficiar de venit se completează de plătitorul de venit şi se depun la
organul fiscal la care plătitorul de venit este înregistrat în evidenţă
fiscală. Plătitorul de venit este obligat să elibereze
contribuabilului, la cererea acestuia, un document care să cuprindă cel
puţin informaţii privind: datele de identificare ale contribuabilului,
venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate,
impozitul calculat şi reţinut.
___________
Punctul 124. a fost modificat prin punctul 17. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
1241.
Abrogat prin punctul 18. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
125.
Declaraţiile privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare
beneficiar de venit pentru salariaţii care au fost detaşaţi la o altă
unitate se completează de către unitatea care a încheiat contractele de
muncă cu aceştia.
___________
Punctul 125. a fost modificat prin punctul 17. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
126.
În situaţia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care
salariaţii au fost detaşaţi, plătitorul de venituri din salarii care a
detaşat comunică plătitorului la care aceştia sunt detaşaţi date
referitoare la deducerea personală la care este îndreptăţit fiecare
salariat.
Pe baza acestor date unitatea la care salariaţii au fost detaşaţi
întocmeşte statele de salarii, calculează impozitul şi transmite lunar
unităţii de la care au fost detaşaţi informaţiile solicitate prin
ordinul ministrului finanţelor publice, în scopul completării
declaraţiei privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare
beneficiar de venit.
___________
Punctul 126. a fost modificat prin punctul 17. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
127.
Fiecare angajator/plătitor de venituri din salarii este obligat,
potrivit prevederilor art. 57 alin. (3) din Codul fiscal, să determine
impozitul anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil
prin însumarea impozitului aferent venitului fiecărei luni din anul
fiscal, indiferent de numărul de luni în care contribuabilul a realizat
venituri din salarii de la acesta.
___________
Punctul 127. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
128.
Pentru contribuabilii prevăzuţi la art. 60 din Codul fiscal care
realizează venituri din salarii şi pentru care plătitorul de venituri nu
a optat să îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi
virarea impozitului aferent acestor venituri, obligaţia determinării
impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectivă, revine
contribuabilului.
___________
Punctul 128. a fost modificat prin punctul 19. din Hotărâre nr. 1620/2009 începând cu 31.12.2009.
129.
În situaţia în care se constată elemente care generează modificarea
veniturilor din salarii şi/sau a bazei de impunere aferente veniturilor
unei persoane fizice, pentru care angajatorul/plătitorul a efectuat
calculul impozitului lunar, recalcularea drepturilor respective şi
stabilirea diferenţelor de impozit constatate se efectuează pentru luna
la care se referă, iar diferenţele de impozit rezultate vor
majora/diminua impozitul datorat începând cu luna constatării.
În situaţia în care la data efectuării operaţiunii de stabilire a
diferenţelor de impozit de către angajator/plătitor există relaţii
contractuale generatoare de venituri din salarii, între acesta şi
persoana fizică, atunci se procedează astfel:
-
impozitul reţinut în plus se restituie persoanei fizice prin diminuarea
cu sumele respective a impozitului pe veniturile din salarii începând cu
luna efectuării acestei operaţiuni şi până la lichidarea acestuia;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
impozitul nereţinut se reţine de angajator/plătitor din veniturile din
salarii începând cu luna constatării şi până la lichidarea acestuia.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
În situaţia în care persoana fizică pentru care angajatorul/plătitorul a
efectuat calculul impozitului lunar/anual nu mai are relaţii
contractuale generatoare de venituri din salarii şi
angajatorul/plătitorul nu poate să efectueze operaţiunea de
plată/încasare a diferenţelor de impozit, atunci acestea vor fi
administrate de organul fiscal competent.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 129. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Codul fiscal:
Plata impozitului pentru anumite venituri salariale
Art. 60.
(1)
Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care
obţin venituri sub formă de salarii din străinătate, precum şi
persoanelor fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a
activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare
acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului
articol.
(2)
Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a declara şi
de a plăti impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv
a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau
printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileşte
potrivit art. 57.
(3)
Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România,
precum şi reprezentanţele organismelor internaţionale ori
reprezentanţele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice
străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în
România, pot opta ca pentru angajaţii acestora, care realizează venituri
din salarii impozabile în România, să îndeplinească obligaţiile privind
calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii.
Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor, în cazul în care
opţiunea de mai sus este formulată şi comunicată organului fiscal
competent.
(4)
Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul
îşi desfăşoară activitatea, potrivit alin. (1), este obligată să ofere
informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii
desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a
încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii
evenimentului, cu excepţia situaţiei în care îndeplineşte obligaţia
privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din
salarii, potrivit alin. (3).
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 19. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Norme metodologice:
130.
Contribuabilii care desfăşoară activitatea în România şi obţin venituri
sub formă de salarii din străinătate, care, potrivit acestui titlu, se
impun în România, precum şi persoanele fizice române angajate ale
misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în
România, pentru care angajatorul nu îndeplineşte obligaţiile privind
calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe salarii, au obligaţia să
depună lunar o declaraţie la organul fiscal competent.
131.
Organul fiscal competent este definit potrivit legislaţiei în materie.
___________
Punctul 131. a fost modificat prin punctul 19. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
132.
Persoanele fizice sau juridice la care îşi desfăşoară activitatea
contribuabilii prevăzuţi la art. 60 alin. (1) din Legea nr. 571/2003
privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, au
obligaţia să depună o declaraţie informativă privind începerea/încetarea
activităţii acestor contribuabili. Declaraţia informativă se depune la
organul fiscal în a cărui rază teritorială este înregistrată în evidenţa
fiscală persoana fizică ori juridică la care îşi desfăşoară activitatea
contribuabilul. Declaraţia informativă se depune ori de câte ori apar
modificări de natura începerii/încetării activităţii în documentele care
atestă raporturile de muncă, în termen de 15 zile de la data producerii
evenimentului.
___________
Punctul 132. a fost modificat prin punctul 19. din Hotărâre nr. 1861/2006 începând cu 01.01.2007.
Codul fiscal:
CAPITOLUL IV
Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilor
___________
Paragraful a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Art. 61.
-
Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani
şi/sau în natură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi
imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător
legal, altele decât veniturile din activităţi independente.
___________
Alineatul a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Art. 61. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
Norme metodologice:
133.
În această categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri şi
subînchirieri de bunuri mobile şi imobile, precum şi veniturile din
arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
134.
Veniturile obţinute din închirieri şi subînchirieri de bunuri imobile
sunt cele din cedarea folosinţei locuinţei, caselor de vacanţă,
garajelor, terenurilor şi altele asemenea, a căror folosinţă este cedată
în baza unor contracte de închiriere/subînchiriere, uzufruct, arendare
şi altele asemenea, inclusiv a unor părţi din acestea, utilizate în scop
de reclamă, afişaj şi publicitate.
Codul fiscal:
Stabilirea venitului net anual din cedarea folosinţei bunurilor
Art. 62. -
(1)
Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal,
altele decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă
totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în
natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi, pentru
fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul
brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform
dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a
altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte
contractantă.
(11)
În cazul veniturilor obţinute din închirierea bunurilor mobile şi
imobile din patrimoniul personal, venitul brut se stabileşte pe baza
chiriei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an
fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei.
(2)
Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin
deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea
cotei de 25% asupra venitului brut.
(21)
În cazul veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din
patrimoniul personal, venitul brut se stabileşte pe baza raportului
juridic/contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea
sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în
natură primite.
(22)
În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va
face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin
hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General
al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor
teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi
Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea
anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen
direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului
Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.
(23)
Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din
venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25%
asupra venitului brut.
(24)
Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă
de către plătitorii de venit la momentul plăţii venitului, prin
aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final.
(25)
Impozitul astfel calculat şi reţinut pentru veniturile din arendă se
virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
celei în care a fost reţinut.
(26)
În cazul în care optează pentru determinarea venitului net din arendă în
sistem real, contribuabilii sunt obligaţi să precizeze în scris, în
contractul/raportul juridic încheiat, la momentul încheierii acestuia.
Modalitatea de impunere aleasă este aplicabilă pentru toate veniturile
realizate în baza contractului/raportului juridic respectiv.
[...]
___________
Paragraful a fost modificat prin punctul 19. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
Norme metodologice:
135.
În vederea determinării venitului brut, la sumele reprezentând chiria
sau arenda în bani şi/sau la echivalentul în lei al veniturilor în
natură se adaugă, dacă este cazul, şi valoarea cheltuielilor ce sunt,
conform dispoziţiilor legale sau înţelegerii contractuale, în sarcina
proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dar sunt
efectuate de cealaltă parte contractantă.
___________
Punctul 135. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
1351.
Reprezintă venit brut şi valoarea investiţiilor la bunurile mobile şi
imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui deţinător
legal, care fac obiectul unor contracte de cedare a folosinţei
bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, şi care sunt efectuate
de cealaltă parte contractantă. În termen de 30 de zile de la
finalizarea investiţiilor, partea care a efectuat investiţia este
obligată să comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinător
legal valoarea investiţiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt
deţinător legal are obligaţia să declare la organul fiscal competent
valoarea investiţiei, în declaraţia privind venitul realizat.
___________
Punctul 1351. a fost modificat prin punctul 15. din Hotărâre nr. 150/2011 începând cu 01.03.2011.
136.
În conformitate cu legislaţia în materie, proprietarul are obligaţia de a
efectua cheltuielile referitoare la întreţinerea şi repararea locuinţei
închiriate, ca de exemplu:
-
întreţinerea în bune condiţii a elementelor structurii de rezistenţă a
clădirii, elementelor de construcţie exterioară a clădirii, cum ar fi:
acoperiş, faţadă, curţile şi grădinile, precum şi spaţii comune din
interiorul clădirii, cum ar fi: casa scării, casa ascensorului şi altele
asemenea;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor comune proprii clădirii,
respectiv ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apă, de
canalizare, instalaţii de încălzire centrală şi de preparare a apei
calde, instalaţii electrice şi de gaze;
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
-
repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionare a clădirii pe toată durata închirierii locuinţei.
___________
Linia a fost introdusă prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
___________
Punctul 136. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
137.
În cazul efectuării de către chiriaş a unor astfel de cheltuieli care
cad în sarcina proprietarului şi se încadrează în cota forfetară de
cheltuieli, cu diminuarea corespunzătoare a chiriei, impunerea rămâne
nemodificată.
___________
Punctul 137. a fost introdus prin litera B. din Hotărâre nr. 84/2005 începând cu 18.02.2005.
1371.
În situaţia în care chiria reprezintă echivalentul în lei al unei
valute, venitul brut anual se determină pe baza chiriei lunare evaluate
la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a
României, valabil pentru ultima zi a fiecărei luni, corespunzător
lunilor din perioada de impunere.
___________
Punctul 1371. a fost modificat prin punctul 19. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
138.
Venitul net se determină ca diferenţă între sumele reprezentând chiria
în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, prevăzute
în contractul încheiat între părţi, şi cota de cheltuială forfetară de
25% reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.
___________
Punctul 138. a fost introdus prin punctul 19. din Hotărâre nr. 50/2012 începând cu 31.01.2012.
139.
Pentru recunoaşterea deductibilităţii cheltuielii stabilite forfetar
proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente
justificative.
Cheltuiala deductibilă aferentă venitului, stabilită în cota forfetară
de 25% aplicată la venitul brut, reprezintă uzura bunurilor închiriate
şi cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea acestora,
impozitele şi taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul
reţinut de intermediari, primele de asigurare plătite pent
Adaugă la favorite